Rămâi conectat

Actualitate

Dependenții de droguri din Afganistan, „tratați” cu BĂTAIA, de către talibani: „Nu mai suntem într-o democrație”

Publicat

în

Dependenții de droguri din Afganistan, „tratați” cu BĂTAIA, de către talibani: „Nu mai suntem într-o democrație”

Talibanii, conducătorii Afganistanului, și-au propus să elimine flagelul dependenței de stupefiante, chiar cu forța. La căderea nopții, luptătorii transformați în polițiști, scotocesc lumea interlopă a capitalei, devastată de droguri, informează Dailysabah.com.

Sub podurile pline de viață ale orașului Kabul, în mijlocul grămezilor de gunoi și a apelor murdare, sute de oameni fără adăpost dependenți de heroină și metamfetamină sunt bătuți și duși cu forța la centrele de tratament.

Associated Press (AP) a obținut accesul la un astfel de raid săptămâna trecută. Scena a oferit o imagine către noua ordine sub guvernarea talibanilor: bărbații – mulți cu boli mintale, potrivit medicilor – au stat pe pereți de piatră, cu mâinile legate. Li s-a spus să se oprească sau să facă față bătăilor. Metodele dificile sunt binevenite de unii lucrători din domeniul sănătății, care nu au avut de ales decât să se adapteze la regula talibanilor.

Electrica Furnizare Discount

„Nu mai suntem într-o democrație, aceasta este o dictatură. Iar utilizarea forței este singura modalitate de a trata acești oameni”, a spus dr. Fazalrabi Mayar, care lucrează într-o unitate de tratament. El se referea în mod specific la afganii dependenți de heroină și metamfetamină.

La scurt timp după ce talibanii au preluat puterea pe 15 august, Ministerul Sănătății taliban a emis un ordin pentru aceste unități medicale precizând intenția lor de a controla strict problema dependenței, au spus medicii.

Cu ochii sângeroși și scheletici, cei reținuți au un trecut dificil, într-o țară aflată în război, invazie și foamete. Erau poeți, soldați, negustori, fermieri.

Marile câmpuri de mac din Afganistan sunt sursa majorității heroinei mondiale și țara a apărut ca un producător semnificativ de metanfetamină. Ambele au alimentat dependența masivă în întreaga țară.

Bătrâni sau tineri, săraci sau odată înstăriți, talibanii îi privesc pe dependenți la fel: o pată asupra societății pe care speră să o eradicheze. Consumul de droguri este împotriva interpretării lor ca doctrină. Dependenții sunt, de asemenea, stigmatizați de comunitatea afgană mai largă, în mare măsură conservatoare. Dar războiul talibanilor împotriva drogurilor este complicat, deoarece țara se confruntă cu perspectiva colapsului economic și a catastrofei umanitare iminente.

Sancțiunile și lipsa recunoașterii au făcut din Afganistan, de mult timp, o țară dependentă de ajutor, neeligibilă pentru sprijinul financiar din partea organizațiilor internaționale care au reprezentat 75% din cheltuielile statului. Un istoric îngrozitor al drepturilor omului, în special în ceea ce privește femeile, a făcut ca talibanii să fie nepopulari în rândul organizațiilor internaționale de dezvoltare. S-a instalat o criză economică, o criză efectivă de bani.

Salariile publice au luni restante, iar seceta a agravat lipsa de alimente și bolile. Iarna bate la ușă în câteva săptămâni. Fără fonduri străine, veniturile guvernului se bazează pe vamă și impozite.

Comerțul ilicit cu opiu este legat de economia Afganistanului și de tulburările sale. Cultivatorii de mac fac parte dintr-o circumscripție rurală importantă pentru talibani și majoritatea se bazează pe recoltă.

În timpul insurgenței, talibanii au profitat de pe urma comerțului taxând traficanții, o practică aplicată unei mari varietăți de industrii din zonele aflate sub controlul lor.

Cercetările efectuate de David Mansfield, un expert în comerțul cu droguri afgan, sugerează că grupul a câștigat 20 de milioane de dolari în 2020, o mică parte în comparație cu alte surse de venituri din colectarea impozitelor. Public, talibanii au negat întotdeauna legăturile cu traficul de droguri. Dar talibanii au pus în aplicare și singura interdicție cu succes în mare măsură a producției de opiu, între 2000-2001, înainte de invazia SUA.

Într-o seară recentă, luptătorii au atacat o groapă de droguri sub un pod din zona Guzargah din Kabul. Cu cabluri pentru bici și puști aruncate, au ordonat grupului de bărbați să iasă din grotele lor.

Unii au ieșit clătinându-se, alții au fost puși la pământ.

În cele din urmă, erau cel puțin 150 de bărbați. Au fost duși la secția de poliție, unde toate bunurile lor – droguri, portofele, cuțite, inele, brichete, o cutie cu suc – au fost arse într-o grămadă, deoarece le este interzis să le ducă la centrul de tratament.

Odată ce era o bază militară, Camp Phoenix, înființată de armata SUA în 2003, a fost transformată într-un centru de tratare a drogurilor în 2016. Acum este cea mai mare din Kabul, capabilă să găzduiască 1.000 de persoane.

Bărbații sunt dezbrăcați și scăldați. Capul lor este ras. Aici începe un program de tratament de 45 de zile, a spus dr. Wahedullah Koshan, psihiatrul șef.

Koshan a recunoscut că spitalului îi lipsesc opioidele alternative, buprenorfina și metadonă, utilizate în mod obișnuit pentru a trata dependența de heroină. Personalul său nu a mai fost plătit din iulie, dar a spus că Ministerul Sănătății a promis că vor fi în salariile viitoare. Talibanii au obiective mai largi.

„Acesta este doar începutul, mai târziu vom merge după fermieri și îi vom pedepsi conform legii Sharia”, a declarat ofițerul principal de patrulare Qari Ghafoor. Pentru Mansfield, expertul, ultimele raiduri împotriva drogurilor sunt istoria repetată.

„În anii 90, (când talibanii erau la putere) obișnuiau să facă exact același lucru”, a spus el.

Singura diferență acum este că există centre de tratament medicamentos; pe atunci consumatorii de droguri au fost obligați să stea pe topituri de munte sau râuri, crezând că le va trece. Dacă vor putea interzice producția de opiu este o altă poveste, a spus el.

Orice interdicție semnificativă va necesita negocieri cu fermierii.

În spital, pacienții, în total 700, plutesc în jurul holurilor ca niște fantome. Unii spun că nu sunt hrăniți suficient. Medicii au spus că foamea face parte din procesul de recuperare. Majoritatea familiilor lor nu știu unde sunt. O sală de așteptare este plină de părinți și rude care se întreabă dacă cei dragi dispăruți au fost printre cei luați în raiduri.

Sitara se tânjește când se reîntâlnește cu fiul ei de 21 de ani, dispărut timp de 12 zile.

„Întreaga mea viață este fiul meu”, plânge ea, îmbrățișându-l.

Înapoi în oraș, sub un pod din cartierul Kotesangi, consumatorii de droguri trăiesc precar sub acoperirea întunericului, de teama talibanilor. Într-o seară, au fumat dezinvolt lângă corpul prăbușit al unui bărbat. Era mort. L-au acoperit cu pânză, dar nu vor îndrăzni să-l îngroape în timp ce talibanii patrulează pe străzi.

„Nu este important dacă unii dintre ei mor”, a spus Mawlawi Fazullah, un ofițer taliban. „Alții vor fi vindecați. După ce sunt vindecați, pot fi liberi. ”

Publicitate

Actualitate

I-a fost blocat accesul la un joc online și a amenințat că se sinucide. Copil din Buzău, identificat de către Interpol

Publicat

în

I-a fost blocat accesul la un joc online și a amenințat că se sinucide. Copil din Buzău, identificat de către Interpol

După ce aministratorul unui joc online i-a blocat contului, un copil din Buzău a amenințat că se sinucide. Mesajul minorului a ajuns în cadrul Interpol, care l-a indentificat pe micuț.

„Un copil, utilizator al unei platforme de jocuri online, a alertat autorităţile la nivel mondial, prin transmiterea unui mesaj care conţinea ameninţări cu suicid. Totul a plecat de la disputa pe care a avut-o cu un alt utilizator al platformei, în urma căreia contul lui a fost blocat de către administrator.

Electrica Furnizare Discount

Fiindu-i imposibil să îşi continue jocurile, minorul a transmis un mesaj prin care a ameninţat că se sinucide dacă nu îşi recuperează contul de joc”, se precizează într-o postare pe pagina de Facebook a Poliţiei Române, potrivit Agerpres.

Conform aceleiaşi surse, reprezentanţii site-ului au alertat imediat Interpol Washington, iar în urma verificărilor făcute a reieşit că utilizatorul este din Buzău.

„Cu ajutorul colegilor noştri de la Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională – Biroul Naţional Interpol şi Inspectoratul de Poliţie Judeţean Buzău, s-a reuşit identificarea minorului şi înlăturarea stării de pericol”, se mai menţionează în postare.

În acest caz a fost întocmit dosar de cercetare penală pentru săvârşirea infracţiunii de determinarea sau înlesnirea sinuciderii, sub forma tentativei.

Poliţiştii le reamintesc părinţilor că, potrivit Legii 272/2004 privind promovarea şi respectarea drepturilor copilului, supravegherea minorului este necesară inclusiv în mediul cibernetic.

Citește mai mult

Actualitate

Valeriu Gheorghiță: „Vaccinarea cu schemă completă reduce riscul de deces de cel puţin 20 de ori”

Publicat

în

Valeriu Gheorghiță: „Vaccinarea cu schemă completă reduce riscul de deces de cel puţin 20 de ori”

Valeriu Gheorghiță, președintele CNCAV, a declarat în cursul zilei de miercuri, faptul că vaccinarea cu schema completă reduce cu cel puțin 20 de ori riscul de deces, iar la momentul de față nu există niciun medicament care să facă acest lucru în cazul infectării cu COVID-19.

„În momentul de faţă, cel mai bun tratament împotriva COVID-19 este vaccinarea. Nu avem altă soluţie. (…) Vaccinarea cu schemă completă reduce riscul de deces de cel puţin 20 de ori. Nu există niciun medicament care să facă acest lucru în momentul de faţă pentru COVID-19. Persoanele de peste 60 de ani au risc de o sută de ori mai mare să moară din cauza COVID-19, comparativ cu cei din grupa de vârstă 16-39 de ani”, a susţinut medicul militar la evenimentul de lansare a Forumului Român Pro-Vaccinare.

Electrica Furnizare Discount

El a subliniat că riscul de deces scade cu cel puţin 60% încă de la administrarea primei doze de vaccin.

„Vaccinarea în celelalte ţări este privită ca un gest de normalitate. Oamenii sunt obişnuiţi să se vaccineze, asta fac de ani de zile şi nu a fost nimic ieşit din comun că astăzi este important să te vaccineze ca să controlezi consecinţele unei maladii extrem de crunte, care în momentul de faţă ucide în fiecare zi sute de oameni. (…) Încă de la prima doză administrată, undeva după 10-14 zile, riscul de decese scade cu cel puţin 60%”, a arătat Valeriu Gheorghiţă.

Medicul Valeriu Gheorghiţă a fost prezent la lansarea Forumului Român Pro-Vaccinare.

Sursa: stiripesurse.ro

Citește mai mult

Actualitate

Hotărârea prin care Parlamentul a adoptat prima stare de alertă, neconstituțională. Decizia CCR

Publicat

în

Hotărârea prin care Parlamentul a adoptat prima stare de alertă, neconstituțională. Decizia CCR

Curtea Constituțională a României a stabilit faptul că hotărârea Parlamentului prin care s-a încuviințat prima dată starea de alertă este neconstituțională. Motivul constă în faptul că, anterior, Curtea a declarat ca neconstituționale articolele din Legea 55/2020, prin care este prevăzută obligativitatea aprobării în Parlament a stării de alertă. Decizia Curții Constituționale nu afectează efectele juridice produse de hotărârea de declarare a stării de alertă.

OFICIAL:

Curtea Constituțională, în cadrul controlului hotărârilor Parlamentului, cu unanimitate de voturi, a admis sesizarea formulată de 50 de parlamentari – deputați neafiliați și membri ai Grupurilor parlamentare ale Alianței pentru Unirea Românilor și Partidului Social Democrat și a constatat că este neconstituțională Hotărârea Parlamentului României nr.5/2020 pentru încuviințarea stării de alertă și a măsurilor institute prin Hotărârea Guvernului nr.394/2020 privind starea de alertă și măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Electrica Furnizare Discount

Pentru pronunțarea acestei decizii, Curtea a avut în vedere jurisprudența sa anterioară, respectiv Decizia nr.457 din 25 iunie 2020, prin care a constatat neconstituționalitatea art.4 alin.(3) și (4) din Legea nr.55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Întrucât aceste din urmă dispoziții legale, care au constituit temeiul adoptării hotărârii parlamentare examinate, sunt neconstituționale, Curtea, aplicând prevederile art.147 alin.(1) și (4) din Constituție, a reținut că Hotărârea Parlamentului României nr.5/2020 este ea însăși neconstituțională, fiind lipsită de fundament constituțional.

Cu toate acestea, Curtea a precizat că Hotărârea Guvernului nr.394/2020 privind starea de alertă și măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei Covid-19 continuă să producă efecte juridice și rămâne în vigoare în redactarea sa nemodificată prin dispozițiile Hotărârii Parlamentului României nr.5/2020. Aceasta deoarece Hotărârea Guvernului nr.394/2020 este un act normativ de sine-stătător, asupra căruia Curtea Constituțională nu are competența a se pronunța, fiind adoptată în executarea art.4 alin.(1) din Legea nr.55/2020, iar prezenta decizie a Curții vizează exclusiv modificările și completările aduse acesteia prin art. unic al Hotărârii Parlamentului României nr.5/2020.

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare