Rămâi conectat

Actualitate

Curtea Constituţională a decis: Justiţiabilii nu mai sunt obligaţi să fie reprezentaţi de avocat în recurs

Publicat

în

Justiţiabilii vor putea formula singuri recurs în instanţă. Prevederile din Codul de procedură civilă care stabilesc că redactarea cererii de recurs, precum şi exercitarea şi susţinerea recursului trebuie asistate, în mod obligatoriu, de un avocat sunt neconstituţionale, se menţionează într-o decizie a CCR, publicată în Monitorul Oficial. CCR a motivat că această obligativitate presupune costuri suplimentare pentru justiţiabili, iar ei ar putea fi descurajaţi să apeleze la serviciile justiţiei. În plus, dispoziţiile contestate afectează dreptul la apărare.

Codul de procedură civilă prevede că redactarea cererii de recurs, precum şi exercitarea şi susţinerea acestei căi de atac trebuie asistate, în mod obligatoriu, de un avocat. Cu alte cuvinte, justiţiabilii nu se pot apăra singuri în cazul recursului, ci trebuie să apeleze la un avocat.

Concret, CPC stabileşte, la art. 83, că, la redactarea cererii şi a motivelor de recurs, precum şi în exercitarea sau susţinerea recursului, părţile (persoane fizice) vor fi asistate şi reprezentate, sub sancţiunea nulităţii, numai de către un avocat.

Elit - Gustul Desăvârșit

Mai departe, la art. 486 din acelaşi act normativ se menţionează că cererea de recurs trebuie să cuprindă, printre altele, următoarele informaţii: numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţii în favoarea căreia se exercita recursul, numele, prenumele şi domiciliul profesional al avocatului care formulează cererea şi semnătura avocatului. În plus, la cererea de recurs trebuie ataşată dovada achitării taxei de timbru şi împuternicirea avocaţială.

Aşadar, după cum se arată în reglementări, cererile de recurs care nu cuprind semnătura unui avocat sunt respinse de instanţă.

De la această regulă există, însă, şi o excepţie, detaliată tot de CPC, la art.13, alin.2: „În recurs, cererile şi concluziile părţilor nu pot fi formulate şi susţinute decât prin avocat sau, după caz, consilier juridic, cu excepţia situaţiei în care partea sau mandatarul acesteia, soţ ori rudă până la gradul al doilea inclusiv, este licenţiată în drept”.

Preverile menţionate mai sus au fost însă declarate neconstituţionale de către Curtea Constituţională a României prin Decizia nr. 462/2014, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 775 din 24 octombrie 2014.

Decizia CCR a venit ca urmare a sesizărilor primite din partea a trei instanţe (Curtea de Apel Timişoara, Curtea de Apel Constanţa şi Curtea de Apel Suceava) privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin.(2) teza a doua, art. 83 alin.(3) şi art. 486 alin.(3) din Codul de procedura civilă.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că articole criticate din Codul de procedură civilă încalcă accesul liber la justiţie şi dreptul la apărare al fiecărui cetăţean, întrucât lipsa posibilităţilor financiare, care împiedică apelarea la serviciile unui avocat, nu ar trebui să ducă la anularea cererii de recurs făcută în termen. În plus, dispoziţiile legale criticate înfrâng voinţa părţii de a se apăra singură, drept fundamental garantat de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

CCR: Obligaţia formulării recursului prin avocat impune costuri suplimentare justiţiabililor

Curtea reţine că, prin instituirea obligativităţii reprezentării şi asistării părţilor prin avocat ca o condiţie de admisibilitate a exercitării căii de atac a recursului, legiuitorul a reglementat o limită a accesului liber la justiţie.

Mai mult decât atât, CCR arată că prin condiţionările impuse este afectat în mod iremediabil interesul individual, respectiv cel al persoanei care doreşte să recurgă la concursul justiţiei pentru realizarea drepturilor şi intereselor sale subiective. Potrivit sursei citate, prin articolele criticate din Codul de procedură civilă se produce un dezechilibru în defavoarea justiţiabilului, în sensul că acesta trebuie să suporte costurile sau sancţiunile procedurale, după caz.

„Astfel, condiţionarea exercitării căii de atac de încheierea, în mod obligatoriu, a unui contract de asistenţă judiciară, drept condiţie de admisibilitate a recursului, impune în sarcina individului atât condiţii excesive pentru exercitarea căii de atac a recursului, cât şi costuri suplimentare şi semnificative în raport cu cheltuielile efectuate de cetăţean pentru plata serviciului justiţiei”, se menţionează în Decizia CCR nr. 462/2014.

Mai exact, pe lângă taxa de timbru (ce variază între 100 de lei şi 50% din taxa datorată la suma contestată), justiţiabilii trebuie să plătească şi onorariul avocatului, ceea ce înseamnă noi cheltuieli suplimentare, se mai arăta în document.

În acelaşi timp, CCR menţionează că, deşi obligaţia reprezentării prin avocat în etapa procesuală a recursului a fost corelată cu dispoziţiile OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, totuşi ajutorul public judiciar se acordă numai persoanelor care nu pot face faţă, din punct de vedere financiar, cheltuielilor ocazionate de desfăşurarea procedurilor judiciare şi ale căror venituri se încadrează în anumite limite de venit. Prin urmare, Curtea constată că ajutorul public judiciar priveşte o categorie redusă de cetăţeni, or, obligativitatea reprezentării şi asistării prin avocat în etapa procesuală a recursului se răsfrânge asupra tuturor cetăţenilor, chiar şi asupra celor ale căror limite de venit nu se încadrează în prevederile OUG nr. 51/2008 şi care nu dispun întotdeauna de mijloace materiale pentru a plăti un avocat. Astfel, ajutorul public judiciar nu poate fi considerat un remediu judiciar capabil să asigure accesul tuturor cetăţenilor la calea de atac a recursului.

În condiţiile în care justiţiabilii trebuie să suporte cheltuieli suplimentare la recurs, aceştia ar putea fi descurajaţi să apeleze la serviciul justiţiei.

Având în vedere aspectele menţionate anterior, CCR a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constat că dispoziţiile din Codul de procedură civilă cuprinse în art. 13 alin. (2) teza a doua, art. 83 alin. (3), precum şi în art. 486 alin. (3) cu referire la menţiunile care decurg din obligativitatea formulării şi susţinerii cererii de recurs prin avocat sunt neconstituţionale. În acest sens, Curtea a enunţat următoarele motive:

Curtea constată că măsură reprezentării şi asistării prin avocat în etapa procesuală a recursului nu este proporţională cu scopul urmărit de legiuitor, avantajul public fiind nesemnificativ în raport cu gradul de afectare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale individului, respectiv cele consacrate de art. 21 şi art. 24 din Constituţie.

Mai mult, Curtea reţine că obligaţia reprezentării şi asistării prin avocat pentru exercitarea recursului echivalează, pe de o parte, cu transformarea conţinutului acestui drept fundamental într-o condiţie de admisibilitate a exercitării unei căi de atac, iar, pe de altă parte, cu convertirea acestui drept într-o obligaţie, ceea ce afectează substanţa dreptului la apărare astfel cum este configurat în Constituţie. Or, legiuitorul nu poate da dreptului la apărare garantat de Constituţie valente care, practic, contravin caracterului său de garanţie a dreptului la un proces echitabil.

Aşadar, având în vedere cele de mai sus, Curtea constată că soluţia legislativă criticată creează premisele transformării liberului acces la justiţie şi a dreptului la apărare în drepturi iluzorii, fapt care nu este de natură să conducă la consolidarea continuă, firească, a statului de drept, ceea ce atrage neconstituţionalitatea acesteia.

UNBR: Recursul nu poate fi exercitat cu şanse reale de succes decât prin intermediul unui specialist juridic

Dispoziţiile privind obligativitatea asistentei prin avocat în etapa procesuală au fost criticate în repetate rânduri, pe motiv ca acestea contravin Constituţiei României. Astfel că înainte ca CCR să decidă că obligativitatea semnării recursului de către un avocat este neconstituţională, Uniunea Naţională a Barourilor din România a emis în luna iulie un punct de vedere referitor la constituţionalitatea acestei măsuri.

Conform UNBR, criticile aduse prevederilor din Codul de procedura civilă nu sunt fondate, pentru că decurg din negarea sau neînţelegerea naturii recursului, a scopului urmărit la adoptarea normelor juridice relevante. Mai precis, corpul profesional al avocaţilor susţinea la acea dată că normele cuprinse în Codul de procedura civilă care reglementează obligativitatea asistentei juridice în recurs, prin avocat, sunt în deplin acord cu Constituţia României, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi legislaţia ţărilor europene cu sisteme procedurale comparabile cu cel roman.

În susţinerea constituţionalităţii dispoziţiilor privind recursul, UNBR a adus mai multe argumente. Astfel, conform explicaţiilor instituţiei, o cale de atac extraordinară atât de complexă cum este recursul, care poate fi formulată numai pentru motivele de nelegalitate expres prevăzute de lege şi care implică dezbateri asupra unor chestiuni juridice de ordin substanţial şi procedural, nu poate fi exercitată, în condiţii rezonabile şi cu şanse reale de succes, decât prin intermediul unui specialist cu pregătire juridică, avocat sau consilier juridic.

„Astfel, se poate înţelege mai bine de ce este obligatorie asistenta juridică a părţii care doreşte să exercite recursul, respectiv să se apere împotriva caii de atac declarate de partea adversă”, puncta sursa citată.

Potrivit UNBR, având în vedere că recursul este o cale extraordinară de atac, partea a avut deja acces fără avocat sau consilier juridic în fata instanţelor de fond. Aceeaşi sursă a adăugat că fără o redactare corespunzătoare a cererii de recurs, de către un specialist în drept, cu standarde de calificare recunoscute de legiuitor, exercitarea recursului poate fi un demers inutil, sursa a unor deziluzii pentru justiţiabilul care nu înţelege natura şi specificul caii de atac, deziluzii care se transformă într-un sentiment de neîncredere faţă de sistemul judiciar în ansamblu.

„Susţinem că obligativitatea asistentei juridice în recurs, prin avocat sau consilier juridic, reprezintă o garanţie a caracterului efectiv al accesului la calea de atac extraordinară a recursului, reprezintă o necesitate obiectivă faţă de noua configurare a recursului în noul Cod de procedura civilă şi totodată o premisă a eficientizării activităţii judiciare în materie civilă”, aprecia UNBR.

Prin urmare, conform sursei citate, normele care reglementează această regulă sunt constituţionale, convenţionale şi în acord cu practica europeană. Totuşi, Decizia CCR nr, 462/2014 arată tocmai contrariul, stabilind ca măsură prin justiţiabilii sunt obligaţi să apeleze la un avocat pentru formularea recursului este neconstituţională.

Sursa: avocatnet.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Adrian Câciu: „Este exclusă înghețarea pensiilor și salariilor anul acesta”

Publicat

în

Adrian Câciu: „Este exclusă înghețarea pensiilor și salariilor anul acesta”

Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, a declarat, miercuri, că este „exclus” să se ia în calcul o îngheţare a pensiilor şi salariilor în acest an, iar datoria publică creşte pe seama unor împrumuturi angajate de stat pentru a face investiţii.

El a fost întrebat, într-o conferinţă de presă, la Palatul Victoria, dacă s-a discutat despre îngheţarea pensiilor şi a salariilor pentru a face o economie la bugetul de stat.

„Exclus. Şi am spus acest lucru de când a început o emoţie referitoare la depăşirea ponderii datoriei publice la 50%, pentru că, odată cu această depăşire, pe site-ul ministerului aveţi şi o informare, o notă care spune cum va scădea datoria publică sub 50%. Or, nu este cazul în acest an de o astfel de măsură. De altfel, datoria publică creşte pe seama unor împrumuturi angajate de statul român pentru a face investiţii. Or, pentru investiţii, acea prevedere din cadrul fiscal, din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare, trebuie citită în spiritul ei, unu la mână, şi, doi, trebuie văzut că evaluarea nu se face lunar”, a explicat Câciu, potrivit Agerpres.

Elit - Gustul Desăvârșit

El a mai spus că eficientizarea activităţii administraţiei trebuie să plece de la atribuţii, obiective, operaţionalizarea sistemelor.

„Eficientizarea activităţii administraţiei nu trebuie să plece de la calculul cinic al sumelor de bani folosite, ci trebuie să plece de la obiective, atribuţii, necesar, operaţionalizarea sistemelor şi a proceselor şi apoi, pe cale de consecinţă, ai avea un efect asupra diminuării unor cheltuieli sau, de ce nu, în anumite cazuri a suplimentării, pentru că depinde de fiecare instituţie. Deci, chestiunea aceasta face parte într-adevăr din ceea ce unora le place – contabilitate, numai că administraţia, dar şi o corporaţie nu se conduc pe elemente strict contabile, ci pe elemente de eficienţă”, a transmis ministrul Finanţelor.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Ungaria taxează companiile cu profituri mari: Încasările merg către armată şi plata energiei

Publicat

în

Ungaria taxează companiile cu profituri mari: Încasările merg către armată şi plata energiei

Ungaria va obliga băncile, companiile de telecomunicaţii, de asigurări, companiile aeriene, cele din sectorul energiei şi marile lanţuri de supermarketuri să plătească la bugetul de stat o mare parte din profiturile lor ”în exces”, a anunţat miercuri premierul Viktor Orban, potrivit agenţiilor Reuters şi MTI.

Viktor Orban a precizat că aceste taxe speciale se vor aplica anul acesta şi anul viitor. Băncile şi companiile care obţin profituri suplimentare în actuala situaţie dificilă în contextul războiului din Ucraina şi al creşterii preţurilor vor trebui să contribuie la finanţarea consolidării armatei ungare şi a plafonării preţurilor la energie pentru populaţie, a indicat el într-un mesaj video pe Facebook.

Şeful guvernului de la Budapesta a subliniat angajamentul acestuia de a proteja familiile, pensionarii, locurile de muncă şi reducerile de preţuri la utilităţi chiar şi în situaţia de război prelungit în Ucraina vecină.

Elit - Gustul Desăvârșit

Războiul prelungit şi politica de sancţiuni a UE, care nu arată nicio îmbunătăţire, vor provoca împreună creşteri de preţuri drastice, a explicat Orban, subliniind în continuare că armata ungară trebuie consolidată fără întârziere.

Prin urmare, le cerem şi ne aşteptăm de la cei care fac profituri în exces în această situaţie de război să ajute oamenii şi să contribuie la cheltuielile de apărare ale ţării, a concluzionat Viktor Orban, care marţi a declarat starea de urgenţă din cauza conflictului armat din Ucraina. Detaliile deciziei sale anunţate acum vor fi publicate joi, notează Agerpres.

În Ungaria a fost decretată Stare de Urgență, imediat după ce miniștrii noului cabinet al lui Viktor Orbán au depus jurământul.

„Războiul a fost o amenințare constantă pentru țară, iar sancțiunile de la Bruxelles au dus la o imensă tulburare economică și creșteri drastice ale prețurilor”, a comentat Viktor Orbán, subliniind că lumea se află în pragul unei crize economice.

Actuala Stare de Urgență va permite guvernului maghiar „să răspundă imediat și să protejeze țara și cetățenii prin toate mijloacele posibile”, a spus premierul, potrivit Bloomberg.

Președintele Ungariei, Novak Katalin, a declarat că:

„Astăzi am semnat amendamentul la Legea fundamentală votat de Parlament, care permite luarea rapidă a deciziilor guvernamentale în vremurile războiului care se desfășoară în vecinătate…”


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

A murit Sylvia Hoișie, inventatoarea Polidinului: La vârsta de 13 ani a fost deportată în Transnistria

Publicat

în

A murit Sylvia Hoișie, inventatoarea Polidinului: La vârsta de 13 ani a fost deportată în Transnistria

Medicul cercetător Sylvia Hoișie, inventatoarea Polidinului, a încetat din viață, anunță Institutul Cantacuzino.

„Născută la 24 iunie 1927, la Câmpulung-Moldovenesc, medicul cercetător Sylvia Hoișie rămâne în memoria noastră și în istoria medicinei românești, drept inventatoarea Polidinului. Cunoscută, drept «mama» acestui produs unic, marca Institutul Cantacuzino, doamna Sylvia Hoișie și-a dedicat, mai bine de jumătate din viață, activității de cercetare aplicată în domeniul sănătății publice din România”, precizează Institutul Cantacuzino.

Ca absolventă a Facultății de Medicină din Iași, specialitatea Igienă, după susținerea examenelor finale, a fost repartizată de către Ministerul Sănătății, la Institutul Cantacuzino din Iași, înființat în anul 1953, ca o secţie a celui de la Bucureşti. Aici l-a avut ca îndrumător pe bacteriologul Petre Condrea, profesor la Facultatea de Medicină din Iaşi şi fost elev al profesorului Ion Cantacuzino, fondatorul Institutului de seruri și vaccinuri ce-i poartă numele. Inspirați din alte țări, precum, Franţa, Germania, Elveţia şi Polonia, unde se foloseau preparate imunostimulatoare pentru creşterea imunităţii, pentru ca organismul să poată lupta împotriva infecţiilor bacteriene, s-au început cercetările și la noi, atât la Iași, cât și la București, pentru fabricarea unui produs asemănător la care s-au folosit doar ingrediente româneşti.

Elit - Gustul Desăvârșit

„Fire deschisă, flexibilă, tenace și optimistă, încrezătoare în reușită atunci când faci echipă cu oameni care au același crez și iubesc aceleași valori, s-a reușit, după 6 ani de muncă, obținerea produsului propus, respectiv Polidinul. Munca de producţie a fost grea la început, pentru că nu exista aparatură şi se realiza fiolarea produsului doar manual. Apoi, în anii ’70 s-au folosit maşini de fiolat şi aparatură, astfel că, dacă la început se producea mai puţin, în anii 1998-2000, se produceau cam 15 milioane de fiole pe an. Fiecare lot era controlat pe animale”, potrivit sursei citate.

Alte preparate obţinute la Iaşi, de către echipa Sylviei Hoișie au fost: Bronhodin, Aerodin, IBC 10, Orostim, Zoodin (pentru animale).

„Sylvia Hoișie a dat dovadă de același spirit entuziast și după ieșirea la pensie, în anul 2003 muncind voluntar cu același drag și dovedind capacitate de adaptare la nou, fiind în pas cu vremurile continuând să îndrume și să împărtășească din bogata sa expriență profesională și din înțelepciunea omului dedicat. Mereu distinsă în gesturi și în cuvinte, plăsmuind mesaje frumoase venite din suflet, ne-a etalat maniera etică în care s-a format, a muncit și trăit, valori transmise prin generații de Profesorul Ion Cantacuzino. Prin realizările sale, doamna doctor Sylvia Hoișie face parte din galeria personalităților care au marcat istoria Institutului „Cantacuzino”. Noi, cercetătorii de astăzi din cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”, avem în desfășurare un proiect de cercetare-dezvoltare a unui produs imunomodulator de tip Polidin, urmărindu-se punerea acestuia pe piață cât mai curând, astfel ca, munca depusă de echipa medicului Sylvia Hoișie să dăinuie, ca un arc peste timp ce îmbrățișează generații întregi sub jurământul lui Hypocrate și dragostea de neam. Drum lin în Lumea Drepților!”, se încheie mesajul transmis de Institutul Cantacuzino.

La vârsta de 13 ani, Sylvia Hoișie, de origine evreică, a fost deportată în Transnistria.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare