România are nevoie de circa 50.000 de asistenți medicali. Părinții sunt sfătuiți să își îndrume copiii către școlile postliceale

Sistemul sanitar din țară se regăsește pe locul al doilea într-un top al joburilor de viitor, cu un estimat de 192.996 de poziții deschise în următorii ani, potrivit unui studiu realizat de FRAME.

Salariile asistenților medicali sunt cuprinse între 4.000 și 5.500 de lei, la care se adaugă bonusuri.

Exportăm forța de muncă

Pe fondul migrației cadrelor medicale, potrivit studiului realizat de FRAME, la inițiativa Școlii Postliceale Sanitare „Carol Davila” și a Liceului Teoretic “Dr. Mioara Mincu” din București. În România este formată forța de muncă pentru sistemul sanitar, care mai apoi este exportată. Tocmai din acest motiv se înregistrează un deficit de asistenți medicali.

”România formează un număr mare de practicieni din domeniul sănătății, emigrația personalului medical a contribuit la un deficit de forță de muncă în domeniul sănătății la nivel național, iar numărul de medici și asistenți medicali pe cap de locuitor este cu mult sub mediile UE. Acest aspect afectează în mod negativ accesul la îngrijire și contribuie la timpul de așteptare”, arată raportul FRAME, potrivit datelor oferite de Raportul State of Health in the EU – România 2021, realizat de Comisia Europeană.

50.000 este numărul asistenților medicali necesari în România

”România este cel mai mare furnizor de asistenți medicali de pe piaţa muncii europene, în condiţiile în care sistemul românesc public de sănătate se confruntă cu cel mai mare deficit de asistenți medicali de până acum”, mai notează raportul.

În anul 2015, în țară erau un număr de 119.513 medicali, iar în anul 2020 numărul acestora a ajuns la 137.589.

Multe zone rurale sunt insuficient deservite, iar distribuția forței de muncă din domeniul sănătății este inegală. Județul Vaslui are cea mai mare rată de marginalizare rurală din țară, raportat la accesul la serviciile medicale, potrivit Atlasului Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Umane Locale din România, realizat de Banca Mondială și BERD.

Rata de marginalizare medicală a județului Vaslui este de circa 20 de procente, fiind de aproape patru ori mai mare decât media națională. Aceeași situație se înregistrează și în județele Iași, Covasna, Brașov, Botoșani, Galați, Bacău, Sibiu și Mehedinți, marginalizarea rurală existentă fiind de 9 – 15% din totalul populației rurale.

În plus, în analiza citată se estimează că numărul asistenților medicali plecați la muncă peste hotare este în jur de 100.000.

Sursa: dcmedical.ro

Variola maimuței: Organizaţia Mondială a Sănătăţii se reuneşte într-o întâlnire de urgenţă pe tema noului focar izbucnit în Europa

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) se reuneşte vineri într-o întâlnire de urgenţă pe tema noului focar care a izbucnit în Europa, variola maimuţei, o infecţie virală frecventă în vestul şi centrul Africii, după ce peste 100 de cazuri au fost confirmate sau sunt suspectate în mai multe state europene, relatează News.ro citând Reuters.

Comisia OMS care urmează să se întâlnească este grupul consultativ strategic şi tehnic privind pericolele infecţioase cu potenţialul de a se transforma în pandemie sau epidemie (STAG-IH), care consiliază OMS cu privire la riscurile infecţioase care ar putea reprezenta o ameninţare în domeniul sănătăţii la nivel mondial.

Cazurile de variola maimuţei au fost până în prezent confirmate în cel puţin cinci ţări europene – Marea Britanie, Spania, Portugalia, Germania, Franța şi Italia – precum şi în Statele Unite, Canada şi Australia.

Variola maimuţei se răspândeşte în Portugalia şi Spania: zeci de cazuri înregistrate în cele două țări
Cele mai recente cazuri au fost raportate, vineri, în Portugalia, unde au fost identificate 23 de cazuri confirmate, şi în Spania, unde au fost raportate 21 de cazuri.

Alte 21 de cazuri suspecte sunt investigate la ora actuală în Spania, 19 în regiunea Madrid, unul în Insulele Canare şi unul în Andaluzia, au anunţat autorităţile sanitare spaniole.

Identificată pentru prima dată la maimuţe, boala se răspândeşte de obicei prin contact apropiat şi s-a răspândit rar în afara Africii. Aşadar, aceste cazuri în lanţ au stârnit îngrijorare în Europa.

Cu toate acestea, oamenii de ştiinţă nu se aşteaptă ca focarul să evolueze într-o pandemie precum Covid-19, având în vedere că virusul nu se răspândeşte la fel de uşor ca SARS-COV-2.

Variola maimuţei este o infecţie virală cu simptome uşoare, precum febra, dureri de cap şi erupţii cutanate.

Nu există un vaccin specific, însă cele mai recente studii arată că vaccinurile care au fost folosite pentru eradicarea variolei sunt până la 85% eficiente împotriva variolei maimuţelor, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

Autorităţile britanice au anunţat joi că oferă un vaccin împotriva variolei angajaţilor din domeniul sănătăţii şi altor persoane care ar putea fi expuse.

Vești proaste pentru români, din partea BNR: Inflația va crește la 14.2 luna viitoare și va atinge un nou record până la sfârșitul anului

Rata anuală a inflației este așteptată să își accentueze creșterea în trimestrul al II-lea 2022, până la 14,2% în iunie, comparativ cu 11,2% în proiecție precedentă, și să descrească doar ușor în următoarele patru trimestre, ajungând la 12,5% în luna decembrie a anului 2022 și la 12,4% în iunie 2021, mult peste nivelurile de 9,6% respectiv 5% prognozate anterior, estimează Banca Națională a României.

”În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că evaluările actualizate relevă o nouă deteriorare considerabilă a perspectivei inflaţiei pe întregul orizont de prognoză. Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să îşi accentueze creşterea în trimestrul II 2022 – până la 14,2% în iunie, faţă de 11,2% în proiecţia precedentă –, şi să descrească doar uşor în următoarele patru trimestre, ajungând la 12,5% în decembrie 2022 şi la 12,4% în iunie 2023, mult peste nivelurile de 9,6 la sută, respectiv 5% prognozate anterior.

Totodată, după o ajustare descendentă relativ abruptă probabil consemnată ulterior pe fondul unor ample efecte de bază, ea este aşteptată să se reducă treptat şi să rămână la finele orizontului prognozei la 6,2%, semnificativ deasupra intervalului ţintei, precum şi a valorii previzionate în februarie, de 3,2%”, se arată în Minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României din 10 mai 2022.

La acea dată, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3,75%, de la 3%. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4,75%, de la 4% şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 2,75%, de la 2%, precum şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Responsabile de deteriorare continuă să fie şocurile globale pe partea ofertei, amplificate şi prelungite de războiul din Ucraina şi de sancţiunile impuse Rusiei, au subliniat în mod repetat membrii Consiliului, remarcând că principalele resorturi sunt majorările mult mai ample anticipate a fi consemnate de preţurile alimentelor procesate şi combustibililor, precum şi de preţurile gazelor naturale şi energiei electrice, cu precădere sub influenţa ascensiunii mai puternice a cotaţiilor mărfurilor agroalimentare şi energetice.

În acelaşi timp, s-a observat că efectele inflaţioniste anticipate ale scumpirii mai consistente a energiei vor fi considerabil atenuate de schemele de plafonare prezumate a fi aplicate până în martie 2023, dar se vor evidenţia pregnant ulterior, contrabalansând parţial şi temporar influenţele de sens opus venite din efecte de bază şi din probabile corecţii descendente ale cotaţiilor mărfurilor energetice.

Pe acest fond, descreşterea ratei anuale a inflaţiei este aşteptată să se întrerupă şi să se inverseze brusc în luna aprilie 2023, dar să se reia apoi şi să se accentueze la mijlocul anului viitor, fără ca aceasta să revină însă în interiorul intervalului ţintei la finele orizontului prognozei, au sesizat membrii Consiliului.

Totodată, s-a concluzionat că, în această conjunctură, efectele inflaţioniste adiţionale ale şocurilor pe partea ofertei se vor concentra pe termen scurt la nivelul componentei de bază a inflaţiei, inclusiv în condiţiile ponderii ridicate deţinute în coşul acesteia de alimentele procesate.

În acelaşi timp, s-a convenit că impactul prezumat a fi exercitat de schemele de sprijin asupra dinamicii IPC este grevat de incertitudini, şi că balanţa integrală a riscurilor la adresa perspectivei inflaţiei induse de factori pe partea ofertei rămâne înclinată în sens ascendent, cel puţin pe termen scurt, în contextul prelungirii războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate, cu potenţiale implicaţii mai severe asupra cotaţiilor mărfurilor energetice şi nonenergetice, prioritar agroalimentare, precum şi asupra lanţurilor de producţie şi aprovizionare.

În urma analizei, membrii Consiliului au susţinut în mod unanim că un asemenea context reclamă o nouă creştere a pasului de majorare a ratei dobânzii-cheie, în vederea ancorării anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu şi a prevenirii declanşării unei creşteri autoîntreţinute a nivelului general al preţurilor de consum – eventual printr-o spirală salarii-preţuri –, dar şi din perspectiva credibilităţii băncii centrale.

În acelaşi timp, s-a reafirmat că o eventuală tentativă a băncii centrale de a contracara efectele inflaţioniste directe şi indirecte, deosebit de ample, ale şocurilor adverse pe partea ofertei ar fi nu doar ineficace, ci chiar contraproductivă, întrucât ar provoca pierderi ample activităţii economice şi ocupării forţei de muncă pe termen mai lung.

Din partea factorilor fundamentali, sunt însă de aşteptat presiuni inflaţioniste modice şi în epuizare treptată, implicit mai estompate decât cele din prognoza precedentă, date fiind creşterea uşor sub aşteptări a economiei pe ansamblul anului 2021 şi perspectiva încetinirii mai pronunţate a ritmului acesteia în 2022-2023 comparativ cu previziunile precedente, ce fac probabilă restrângerea treptată a excedentului de cerere agregată în următorii doi ani spre valori cvasi-nule, au concluzionat membrii Consiliului.

Dinamica inflaţiei de bază va rămâne, în schimb, puternic afectată pe termen scurt de efectele inflaţioniste ample ale şocurilor pe partea ofertei, au remarcat membrii Consiliului, ce vor fi potenţate în continuare de cotele crescute ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt şi de ponderea însemnată a importurilor în coşul inflaţiei de bază.

Asemenea efecte sunt aşteptate să decurgă îndeosebi din creşteri mult mai ample ale cotaţiilor mărfurilor agroalimentare, precum şi din scumpirea drastică a energiei şi din acutizarea perturbărilor pe partea ofertei. În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat îşi va prelungi probabil creşterea până la finele acestui an, deşi într-un ritm mult încetinit în semestrul II, urcând la 10,9% în decembrie 2022, mult peste nivelul previzionat anterior, pentru ca apoi să se înscrie pe o traiectorie descendentă vizibil mai pronunţată decât cea anticipată anterior, rămânând însă la finele orizontului proiecţiei la 4,2%, faţă de valoarea de 3,2% prognozată în februarie.

Referitor la viitorul poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că, după ce a atins o dinamică foarte înaltă din perspectivă istorică în 2021, dar uşor inferioară celei anticipate, creşterea economică este aşteptată să decelereze considerabil în 2022-2023 şi semnificativ mai pronunţat decât în previziunile anterioare, sub impactul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor instituite, ce va atinge probabil un vârf de intensitate în 2022, şi va fi doar parţial contrabalansat de efectele absorbţiei fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU. Evoluţia implică valori mult mai joase ale excedentului de cerere agregată faţă de cele estimate anterior şi care se restrâng gradual din trimestrul II al anului curent, până spre anulare la finele orizontului prognozei, chiar şi în condiţiile unei noi ajustări consistente în jos a dinamicii PIB potenţial.

S-a sesizat că principalul determinant al avansului PIB va rămâne probabil consumul privat, în condiţiile unei creşteri relativ robuste a acestuia pe orizontul proiecţiei, dar vizibil mai temperate în 2022 decât s-a previzionat anterior, îndeosebi pe fondul creşterii dinamicii inflaţiei şi a ratelor dobânzilor la creditele şi depozitele populaţiei, dar şi al influenţelor opuse venite mai cu seamă din ridicarea restricţiilor de mobilitate, din majorarea efectivului de salariaţi şi din afluxul de refugiaţi ucraineni.

Formarea brută de capital fix ar putea să-şi stopeze însă creşterea în 2022, şi să se redinamizeze puternic în anul următor, pe fondul atenuării efectelor războiului, au arătat membrii Consiliului. Relevante din această perspectivă au fost considerate incertitudinile crescute şi efectele generate pe termen scurt de războiul din Ucraina – mai ales prin slăbirea cererii externe, creşterea costurilor materiale, acutizarea blocajelor în lanţuri de producţie şi înăsprirea condiţiilor de finanţare –, dar şi probabila majorare a cheltuielilor publice de capital, eventual şi în sectorul energetic şi în transporturi, inclusiv cu aportul fondurilor europene.

În cazul exportului net, este în schimb probabilă o ameliorare a contribuţiei acestuia la dinamica PIB în raport cu anii precedenţi, chiar până la o valoare marginal pozitivă în 2022, în condiţiile unei scăderi relativ mai pronunţate a dinamicii volumului importurilor faţă de cea a volumului exporturilor de bunuri şi servicii. Deficitul de cont curent este însă aşteptat să se mărească şi în 2022 ca pondere în PIB, în principal pe fondul continuării deteriorării raportului de schimb, iar în anul viitor să scadă doar uşor, evoluţie considerată îngrijorătoare de către membrii Consiliului, mai ales din perspectiva potenţialelor implicaţii adverse asupra inflaţiei, primei de risc suveran şi, în final, asupra sustenabilităţii creşterii economice.

În acelaşi timp, s-a arătat în mod repetat că războiul din Ucraina şi sancţiunile impuse Rusiei amplifică considerabil incertitudinile şi riscurile la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, prin efectele potenţial exercitate, pe multiple căi, asupra puterii de cumpărare şi încrederii consumatorilor, precum şi asupra activităţii, profiturilor şi planurilor de investiţii ale firmelor, dar şi prin afectarea economiei europene/globale şi a percepţiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanţare. Incertitudini şi riscuri decurg şi din evoluţiile economice din China, în contextul recrudescenţei pandemiei şi al restricţiilor severe instituite, ce ar putea slăbi şi mai mult economia globală şi comerţul internaţional, îndeosebi prin exacerbarea blocajelor în lanţuri de producţie-aprovizionare, au subliniat mai mulţi membri ai Consiliului.