Rămâi conectat

Actualitate

Cum se sărbătoreşte ANUL NOU 2020 în jurul lumii. Obiceiuri şi tradiţii diverse şi inedite la mai multe popoare

Publicat

în

Cum se sărbătoreşte ANUL NOU 2020 în jurul lumii. Obiceiuri şi tradiţii diverse şi inedite la mai multe popoare

Anul Nou este sărbătorit prin obiceiuri diverse şi inedite de diferitele popoare, însă peste tot se manifestă credinţa unui nou început şi speranţa unui viitor mai bun, prin aruncarea lucrurilor vechi din casă, aprinderea de artificii sau exprimarea unor dorinţe.

ROMÂNIA. Ceremonialul de înnoire simbolică a timpului calendaristic în noaptea de 31 decembrie – 1 ianuarie este numit la români „Îngropatul Anului”, denumirea de „Revelion” aparţinând timpurilor moderne.

Citește și: mesaje de anul nou 2021, urari de anul nou 2021

Potrivit lui Ion Ghinoiu, autorul cărţii „Zile şi mituri”, asemănător divinităţii, timpul se naşte anual, întinereşte, se maturizează, îmbătrâneşte şi moare, pentru a renaşte după alte 365 de zile. Ciclul sărbătorilor de Anul Nou este unul ritualic, împărţit simetric de Revelion în două segmente: perioada dintre Crăciun şi miezul nopţii de 31 decembrie şi apoi până la Bobotează.

Electrica Furnizare Discount

În prima parte a ciclului, timpul se degradează: se măreşte noaptea, sporeşte frigul şi întunericul şi, odată cu acestea, spaima oamenilor că lumea merge spre pierzanie, că va veni momentul când Soarele va dispărea definitiv de pe cer. Se face apoi simţit fenomenul solstiţiului de iarnă, când Soarele începe să urce pe bolta cerului şi ziua să crească puţin câte puţin, „cu cât sare cocoşul pe pragul casei” sau „cu cât se mişcă puiul în găoacea oului”. Prin multe obiceiuri şi credinţe care exprimă iniţial teama, dezordinea şi haosul, iar, după miezul nopţii de Revelion, optimismul, veselia, ordinea şi echilibrul, oamenii acordă diverse semnificaţii fenomenelor naturale.

UNGARIA. Oamenii fac din hârtie şi paie o sperietoare de ciori cunoscută ca Jack Straw, simbol al ghinionului din anul care se încheie. Sperietoarea este purtat prin sate şi arsă la miez de noapte.

 

RUSIA. Ruşii obişnuiesc să bea şampanie la miezul nopţii şi, după ora 12.00, să deschidă uşile şi ferestrele pentru ca noul an să intre în casă.

BELARUS. Femeile nemăritate participă la jocuri de forţă pentru a se afla care dintre ele se va mărita prima în anul ce urmează.

FRANŢA. De la francezi provine termenul „revelion”.  În noaptea dintre ani se organizează ospeţe numite Reveillon de Saint Sylvestre. Cu această ocazie, tinerii merg la petreceri somptuoase şi beau multă şampanie.

SPANIA. Un obicei spaniol de Anul Nou este să mănânci câte o boabă de strugure la fiecare dintre cele 12 bătăi ale ceasului care vestesc trecerea în noul an, acestea reprezentând dorinţe pentru fiecare lună a anului următor. De asemenea, pentru mirese, noaptea de Anul Nou reprezintă ocazia de a-şi strecura verigheta în cupa de şampanie şi de a ciocni.

PORTUGALIA Un obicei similar există şi în Portugalia, cu diferenţa că aici sunt preferate smochinele. Astfel, în noaptea dintre ani, trebuie înghiţite 12 smochine, care simbolizează 12 dorinţe pentru anul ce vine.

ITALIA. La Napoli, în Italia, Anul Nou este întâmpinat printr-un obicei special, care constă în a arunca pe fereastră obiecte vechi, simboluri ale anului care a trecut. Astfel, obiecte de mobilier, vase şi haine ajung în stradă, spre nefericirea gunoierilor, care trebuie să treacă în timpul nopţii pentru a face curăţenie. Tradiţia, însă, tinde să dispară, deoarece prezintă reale riscuri pentru trecători. În noaptea de Anul Nou, numită „Capodanno”, italienii obişnuiesc să pună pe masă mâncăruri speciale, despre care se spune că aduc bogăţie şi abundenţă.
GRECIA. Ziua de Anul Nou este dedicată Sfântului Vasile, celebru pentru bunătatea sa. Copiii îşi lasă încălţările lângă şemineu în noaptea de Anul Nou, pentru a primi daruri de la sfântul cel bun. O mâncare tradiţională pentru această sărbătoare este „vassilopitta”, o prăjitură în care este pusă o monedă din argint sau din aur. Cel ce găseşte moneda va avea noroc în anul respectiv.

SCOŢIA.  Anul Nou este numit „Hogmanay”, iar în unele sate sunt aprinse suluri de smoală, care sunt lăsate apoi să se rostogolească pe străzi. Astfel, anul vechi este ars şi celui nou îi este permis să vină. Scoţienii cred că prima persoană care va intra în casă de Anul Nou va aduce fie noroc, fie ghinion. Anul cel nou va fi norocos dacă această persoană este un bărbat brunet, care aduce un dar.

IRLANDA. Oamenii bat cu un colţ de pâine în pereţi şi pe la uşi pentru a alunga ghinionul şi a chema spiritele bune în casă, iar la masa de Revelion se aşază la masă scaune în plus, pentru membrii familiei care au decedat.

GERMANIA. Plumbul este considerat norocos la germani. În noaptea de Anul Nou există obiceiul se turna metalul topit într-un vas cu apă. Formele ciudate care se formează pot prezice viitorul. De exemplu, o minge înseamnă noroc în anul care vine, inima simbolizează căsnicie, o ancoră indică nevoia de ajutor, iar o cruce reprezintă moartea cuiva drag.

Un obicei pe cale de dispariţie, este legat de şira peştelui mâncat la masa de Revelion. Mesenii invitaţi o iau acasă ca să aibă noroc de bani în noul an. Porcul, simbol al bunăstării şi abundenţei, ia formă de desert, porcuşorii de marţipan fiind la mare căutare. În regiunea Westfalia, la 12 noaptea toată familia bea, pe rând, din acelaşi pahar de şampanie, iar ultimul aruncă paharul peste umăr, pentru a sparge ghinionul, iar fierarii alungă anul vechi lovind cu putere ciocanul de nicovală.

BELGIA. La Liège, în Belgia, pe 1 ianuarie, există obiceiul de a mânca choucroute (un fel de varză murată cu cârnaţi) în familie, având sub farfurie, în mână sau în buzunar o monedă, pentru a avea bani tot anul.

ELVEŢIA. În unele părţi din Elveţia şi Austria localnicii se costumează pentru a sărbători ajunul zilei de Sfântul Silvestru. În anul 314, oamenii au crezut că suveranul pontif al acelei perioade, care se numea Silvestru, a capturat un monstru de mare ce va scăpa şi va distruge lumea în anul 1000. În amintirea acelei spaime, oamenii se îmbracă în costume neobişnuite.

OLANDA. Oudejaarsdag sau „ziua anului trecut” (31 decembrie) este sărbătorită prin multe focuri de artificii, care încep în zori şi ţin până târziu în noapte.  Tot de Revelion, olandezii fac focuri de tabara din brazii de Crăciun pe stradă şi mănâncă gogoşi ori deserturi foarte dulci.

DANEMARCA. În noaptea de Anul Nou, oamenii au obiceiul de a sparge farfurii de uşile prietenilor. Mai multe farfurii sparte de uşă, mai mulţi prieteni. Şi tot danezii intră în noul an sărind de pe scaun la miezul nopţii pentru a alunga spiritele rele şi de a aduce noroc.

SUEDIA. Se ascund răvaşe şi mici surprize în desertul servit în noaptea de Revelion care se spune că aduc noroc. Astfel, o budincă de orez poate avea în ea o alună, iar cel care o găseşte va avea noroc tot anul următor.

AMERICA LATINĂ. În Ecuador şi Peru, cu puţin timp înainte de Anul Nou, oamenii fac păpuşi de cârpă sau din hârtie creponată (muñecos), care reprezintă anul ce s-a terminat. Păpuşile sunt expuse apoi în faţa caselor până pe 31 decembrie, la miezul nopţii, când sunt arse în stradă. Există, de asemenea, credinţa conform căreia dacă porţi o anumită culoare la 12 noaptea, aceasta ar putea aduce noroc în anumite domenii. Astfel, se spune că galbenul este semn de bani, iar roşul poate aduce noroc în dragoste. De asemenea, cel care doreşte să călătorească tot anul trebuie să alerge prin cartier cu o valiză în mână, la ora 12 noaptea fix.

În Ecuador, în noaptea dintre ani se aruncă fotografii în foc. În acest fel, oamenii scapă de trecut şi sunt gata să îmbrăţişeze începutul noului an.

În Puerto Rico, de Revelion e bine să nu stai pe lângă ferestre. Portoricanii au obiceiul să „spele” vechiul an şi să arunce apă pe geam.

Citește și: obiceiuri de anul nou

ISRAEL. În ebraică, Anul Nou se traduce prin „Rosh Hashanah”. Este un moment sacru, când oamenii se gândesc la ceea ce au făcut rău în trecut şi promit că vor fi mai buni în viitor. Ceremonii speciale au loc în sinagogi, unde se cântă la shofar, un instrument special. Copiii primesc haine noi, iar masa cuprinde obligatoriu fructe şi produse din făină, pentru a aminti de vremea recoltei.

IRAN. În calendarul islamic, care se bazează pe mişcările Lunii, data noului an este devansată cu 11 zile în fiecare an. În Iran, Anul Nou se sărbătoreşte pe 21 martie. Cu câteva săptămâni înainte de această dată, oamenii pun seminţe de grâu la încolţit, în vase speciale. Până la sosirea anului nou, grâul creşte şi simbolizează primăvara şi viaţa nouă care începe.

INDIA. Nu toţi hinduşii sărbătoresc noul an în acelaşi timp sau în acelaşi fel. În Bengalul de Vest, oamenii se împodobesc cu flori, pe care le colorează în roşu, roz, violet sau alb. Femeile poartă haine galbene, culoarea primăverii. În schimb, în sudul Indiei, mamele pun mâncare, flori şi daruri într-o cutie specială, pentru copii. În dimineaţa Anului Nou, copiii trebuie să ţină ochii închişi, până când sunt conduşi de mână la cutia cu daruri. În India Centrală, steagurile portocalii împodobesc toate clădirile în ziua de Anul Nou. În provincia Gujarat, în vestul Indiei, Anul Nou este celebrat la sfârşitul lunii octombrie, în acelaşi timp cu festivalul Diwali, când pe acoperişuri se pun mici lămpi cu ulei aprinse. În aprilie, când Soarele se mişcă din Casa Peştilor în Casa Berbecului, locuitorii din Sri Lanka încep să sărbătorească Anul Nou. Acesta cade, de obicei, pe 13 sau 14 aprilie. Hinduşii obişnuiesc să facă desene din pudră colorată în faţa casei, la începutul noului an, pentru a întâmpina rudele sau prietenii.

VIETNAM. Anul Nou este numit „Tet Nguyen Dan” sau mai simplu „Tet”. El începe pe 21 ianuarie sau 19 februarie, în funcţie de an. Vietnamezii cred că un zeu stă în fiecare casă, iar în ziua de Anul Nou se duce la cer. Acolo, el spune cât de bun sau rău a fost fiecare membru al familiei în anul care a trecut. Zeul călătoreşte pe spatele unui crap, de aceea vietnamezii obişnuiesc ca de Anul Nou să cumpere un crap viu, căruia îi dau drumul în râu.

FILIPINE. În această ţară majoritar catolică, ceremoniile trecerii în noul an îşi găsesc rădăcinile în vechile superstiţii şi tradiţii chineze, potrivit cărora zgomotul pocnitorilor va alunga spiritele rele şi va aduce noroc.

CHINA. Anul Noul chinezesc este celebrat cândva între 17 ianuarie şi 19 februarie, când este Lună Nouă – „Yuan Tan”. El este sărbătorit de chinezii din întreaga lume prin procesiuni pe stradă, unde sunt aprinse mii de lanterne. Chinezii cred că spiritele rele sunt peste tot în acea perioadă, aşa că aprind artificii pentru a le îndepărta. Uneori, ei îşi sigilează ferestrele şi uşile cu hârtie, pentru a nu lăsa spiritele malefice să pătrundă în casă.

JAPONIA. Pentru japonezi, Anul Nou, numit „Oshogatsu”, este una dintre cele mai importante sărbători şi un simbol al înnoirii. În decembrie, sunt organizate „petreceri de uitat anul” sau „Bonenkai”, prin care oamenii lasă în urmă problemele şi grijile anului pe cale să se încheie şi se pregătesc pentru un nou început. Neînţelegerile şi animozităţile sunt uitate. Pe 31 decembrie, la miezul nopţii, familiile merg la cel mai apropiat templu pentru a împărţi saké (băutură tradiţională, n.r.) şi pentru a asista la cele 108 lovituri de gong care anunţă trecerea în noul an (această cifră reprezintă numărul păcatelor acumulate într-un suflet de-a lungul anului, iar loviturile de gong simbolizează alungarea păcatelor unul câte unul şi purificarea sufletelor). Pe 1 ianuarie, copiii primesc otoshidamas – mici cadouri cu bani înăuntru.

Publicitate

Actualitate

Cauciucurile de iarnă: Când trebuie montate și ce amenzi riscă șoferii care nu respectă regula

Publicat

în

Conducătorii auto trebuie să fie pregătiți să își monteze cauciucurile de iarnă în locul celor de vară iar momentul se apropie cu repeziciune, cu atât mai mult cu cât în unele zone montane deja a și nins.

Legislația în domeniu, respectiv Codul Rutier, nu prevede o dată anume de la care cauciucurile de iarnă trebuie să fie puse însă este specificat faptul că că pe drumurile acoperite de zăpadă, gheaţă sau polei autovehiculele trebuie să fie echipate cu anvelope de iarnă, ceea ce este și logic.

În cazul nerespectării regulii, amenzile sunt cuprinse între 9 și 20 de puncte de amendă, adică între 1.305 lei şi 2.900 lei. În plus, pe lângă amendă, şoferilor li se reţine certificatul de înmatriculare sau de înregistrare ori dovada înlocuitoare a acestuia.

Electrica Furnizare Discount

Anvelopele de iarnă trebuie să aibă înscripţionate însemnele „M+S”, „M.S.” sau „M&S”, unde „M” reprezintă abrevierea de la cuvântul „mud” (noroi, trad.), iar „S” este abrevierea de la „snow”, adică zăpădă.

O reglementare importantă este cea care vizează diferenţierea montării anvelopelor de iarnă în funcţie de tipul vehiculului, respectiv echiparea cu anvelope de iarnă pe roțile axei/axelor de tracțiune sau montarea pe aceste roți a unor lanțuri sau alte echipamente antiderapante certificate pentru următoarele autovehicule:

– vehiculele de transport marfă cu o masă totală maximă autorizată de până în 3,5 tone, inclusiv:

– vehicule de transport persoane cu nouă sau mai puține locuri pe scaune (inclusiv cel al conducătorului auto), unde este necesară simpla dotare a vehiculului cu anvelope de iarnă;

– vehiculele de transport marfă cu o masă totală maximă autorizată de mai mult de 3,5 tone;

– vehicule de transport persoane cu mai mult de nouă locuri pe scaune (inclusiv cel al conducătorului auto).

Sursa: dcbussines.ro

Citește mai mult

Actualitate

Schimbări radicale din cauza creșterii prețurilor la gaze și energie electrică: Români ar putea fi nevoiți să renunțe la propriul confort

Publicat

în

Schimbări radicale din cauza creșterii prețurilor la gaze și energie electrică: Români ar putea fi nevoiți să renunțe la propriul confort

Criza prețurilor la gaze și energie electrică la nivel mondial continuă, iar specialiștii trag semnale de alarmă și susțin că este posibil să fim nevoiți să renunțăm la propriul confort. Facturile vor fi extrem de mari în perioada sezonului rece, așa că este posibil să recurgem la economii pentru a putea face față cheltuielilor.

Conform specialiștilor, viitorul nu sună deloc bine în ceea ce privește criza energetică și a gazelor. Timpul nu va duce la o ameliorare a acestei probleme, ci din contră, ea se va accentua. Facturile vor fi din ce în ce mai mari și este posibil să avem parte chiar și de un blackout, adică o pană extinsă de energie electrică la nivel mondial.

Din cauza majorărilor, mulți nu vor mai face față cu cheltuielile alocate pe facturile la încălzire și energie electrică. Singura metodă, spun specialiștii, va fi economia. Oamenii vor renunța la propriul conform și vor încerca să consume mai puțin curent sau gaze naturale.

Electrica Furnizare Discount

“Este un fenomen global, care afectează toate economiile. Uitaţi-vă ce se întâmplă cu criza aprovizionării din Statele Unite. Iar problemele au început dinainte de pandemie – se numeşte “răzbunarea vechii economii”.

Pandemia n-a făcut altceva decât să adâncească toate aceste probleme. Nu este inedit pentru Europa neapărat, sunt reminiscenţe ale problemelor economice mai adânci”, afirmă Jeff Curie, reprezentant al Goldman Sacks, una dintre cele mai mari instituţii bancare din lume.

Creşterea abruptă a preţurilor din Marea Britanie, de luna trecută, a făcut ca unele companii din industrie să reducă producția și să solicite ajutor de stat. Asta ar putea fi un indicator pentru ceea ce ar putea urma să se întâmple la nivelul întregului continent, în perioada următoare”, a declarat Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
Șansele unui blackout în energie sunt reduse, însă lipsa de gaze ar putea fi semnalată în luna februarie

Dumitru Chisăliță susține că problema cea mai mare pentru români nu va fi în ceea ce privește energia electrică. Sunt slabe șanse să avem o pană de curent, însă în ceea ce privește gazele naturale, lucrurile nu stau deloc bine. Conform acestuia, România ar putea rămâne fără sursa principală de încălzire chiar în plină iarnă. În luna februarie, sunt șanse mari ca mulți consumatori să fie opriți pentru ca populația să nu sufere.

“Probabilitatea este totuși mică, redusă (pentru blackout – n.red.). Dar trebuie să avem în vedere totuși că această iarnă este una atipică, în special din perspectiva alimentării cu gaze naturale, urmare a modificărilor importante în fluxurile de gaze (…).

Pe energie electrică eu aș fi foarte rezervat. Probabilitatea pe energie electrică este mult inferioară față de probabilitatea pe gaze naturale. Pe gaze naturale perioada critică este luna februarie, pentru că este o luna cu temperaturi deosebit de scăzute și este o luna în care gazele din depozitele de înmagazinare sunt epuizate.

Am putea să avem zile fără gaze la unii consumatori. Există posibilitatea ca în luna februarie, în situația unor temperaturi foarte scăzute și pe termen lung, anumiți consumatori să trebuiască să fie opriți, astfel încât populația să nu sufere”, a explicat președintele Asociației Energia Inteligentă.

Sursa: evz.ro

Citește mai mult

Actualitate

Vitaminele care țin departe răcelile, gripele şi virozele: Ce se recomandă pentru întărirea sistemului imunitar

Publicat

în

Vitaminele care țin departe răcelile, gripele şi virozele: Ce se recomandă pentru întărirea sistemului imunitar

Mihaela Bilic recomandă întărirea sistemului imunitar pentru a ne proteja în sezonul rece, scrie romaniatv.net. O metodă bună și ieftină sunt vitaminele, susține specialistul.

”Sunt două tipuri de vitamine, unele care se dizolvă în grăsime (liposolubile): A, D și E. Sunt cele cu care corpul poate face depozite. Deci organismul are grijă de partea aceasta, deci nu trebuie să luăm suplimente prea multe pentru că există riscul de acumulare prea mare şi atunci mai rău stricăm decât beneficiem de prezenţa lor. Ele sunt antioxidante.

Celelalte vitamine sunt hidrosolubile, se dizolvă în apă: grupul de vitamine B și vitamina C. B-urile se găsesc în toate alimentele, B-12 se găsesc doar în produsele de origine animală. Nu avem voie să fim vegetarieni, mai ales când e vorba de copii. În schimb, vitamina C se elimină rapid, în fructe și legume, la 48 de h după cules scade la jumătate. Așa că nu ar fi rău în această perioadă să luăm un strop de supliment pentru imunitate, asta înseamnă cam 1 gram pe zi măcar o lună”, a declarat Mihaela Bilic.

Electrica Furnizare Discount

Mihaela Bilic: Stresul și alimentația afectează sistemul imunitar

Nutriționistul Mihaela Bilic trage un semnal de alarmă cu privire la stresul zilnic și alimentația pe care o adoptăm. Specialistul susține că sistemul imunitar poate fi afectat.

”La nivelul intestinului, la nivelul acestei microbiote despre care vorbim, zahărul are rol negativ. Stresul și alimentația afectează sistemul imunitar. Microbiota a fost definită ca un organ de sine stătător. Microbiota înseamnă miliarde de bacterii cu care noi conviețuim. Două kilograme din greutatea unui om de 60 de kilograme sunt reprezentate din bacteriile acestea benefice care ne populează organismul. Dacă nu ținem cont de aceste bacterii, atunci ne scade imunitatea și rezistența la boli. Acest „organ” imunitar”. 70% din imunitatea noastră trăieşte în intestin. Organismul nostru e populat cu aceste bacterii, dacă noi nu le hrănim nu mai aveam această armată biologică ce ne apără.

Noi ne naştem sterili la nivelul intestinului. Copilul trebuie să intre în contact cu cât mai multe alimente diferite. Trebuie să aibă contact cu 15 alimente, zilnic. Avem o alimentaţie plină şi sănătoasă, dar câteodată,mai ales după un tratament cu antibiotice, avem nevoie de aceste suplimente ca să întregim culturile bacteriene care au fost distruse. Suplimentele cu acele probiotice sunt cele mai benefice metode de a ne dezvolta şi a ne întări imunitatea pentru că nu au niciun efect secundar.

Noi le dăm în ideea în care o parte din acele bacterii se vor coloniza, vor rămâne în intestin pentru că inclusiv cu vârsta diversitatea acestor bacterii benefice scade din cauza vârstei, din cauza stresului. Stresul, pe lângă zahăr şi o alimentaţie excesiv de bogată în proteine şi săracă în carbohidraţi pentru că mor de foame dacă nu le hrănim. Nu realizăm că carbohidraţii ne hrănesc aceste bacterii, avem stresul, antibioticele. Tot ce aducem în intestin ne dezechilibrează această microbiotă. Produsele care fermentează sunt foarte benefice. Avem borşul, drojdia, care la fel sunt foarte bune”, a declarat Mihaela Bilic, la ”Vorbeşte lumea”.

Sursa: dcnews.ro

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare