Rămâi conectat

Opinii - Comentarii

Cum erau credincioșii greco-catolicii din Ardeal filați de Securitatea comunistă: Preot, chemat să-și bage mințile în cap

Ziarul Unirea

Publicat

în

Corneliu Mureșan - Locale 2024

Cum erau credincioșii greco-catolicii din Ardeal filați de Securitatea comunistă: Preot, chemat să-și bage mințile în cap

Mult timp, Biserica Greco-Catolică a fost considerată una din cele două biserici naționale ale românilor, alături de Biserica Ortodoxă Română. În perioada comunistă, Biserica Greco-Catolică a fost desființată.

„Revenirea” la ortodoxie a fost realizată pentru ca regimul comunist să poată controla și Biserica. Decizia a fost impusă de la Moscova şi întărită prin vizita din 1947 a Patriarhului Alexei I al Moscovei în România.

La 1 octombrie 1948, a avut loc Congresul pentru unificarea greco-catolicilor cu Biserica Ortodoxă în care un număr de 38 de preoţi greco-catolici au semnat „revenirea”. Însă niciun episcop greco-catolic nu a fost prezent şi nu a fost de acord cu acest congres, situaţie care a dus, în scurt timp, la arestarea lor şi a tuturor celor care s-au opus.

Prin Decretul nr. 358 din decembrie 1948, bunurile fostului cult erau confiscate, iar Biserica Română Unită cu Roma era scoasă în afara legii. Din acel moment, practicarea cultului greco-catolic pe teritoriul românesc devenea ilegală.

De-a lungul anilor, preoții și credincioșii greco-catolici au fost presecutați permanent. Mulți au murit în închisori, alții au fost urmăriți mulți ani de către Miliție și Securitate. Documente desecretizate de CNSAS surprind teroarea la care erau supuși foștii preoți greco-catolici și credincioșii care au refuzat să treacă la ortodoxism.

Preot greco-catolic, chemat să-și bage mințile în cap

Un document din aprilie 1989 surprinde modul în care era urmărit un preot greco-catolic din Blaj, care desfășura o activitate intensă în vederea păstrării credinței și propusese chiar să se solicite autorităților comuniste repunerea în drepturi a Bisericii Greco-Catolice.

„Cel în cauză ne-a fost semnalat că desfășoară o intensă activitate pe linia rezistenței greco-catolice, întreține legături cu episcopi greco-catolici clandestini și are manifestări dușmănoase la adresa orânduirii noastre socialiste. În ultimul timp, lansase ideea organizării unor acțiuni deschise cu participarea tuturor preoților nereveniți și chiar a descendenților acestora, pentru a face presiuni asupra autorităților să aprobe legalizarea fostului cult”, se preciza în raportul întocmit de Inspectoratul Județean Alba al Securității.

Potrivit securiștilor, preotul „și-a exprimat părerea că s-ar impune întocmirea unui Apel semnat de către toți preoții greco-catolici nereveniți, adresat în același scop autorităților de stat”.

Preotul a fost chemat la sediul Securității unde a fost „avertizat”, acesta angajându-se ca pe viitor „să renunțe la asemenea preocupări și să respecte legile țării”.

Cum era urmărit un simplu credincios

În cazul unui simplu credincios a fost întocmit un veritabil dosar de urmărire informativă. Era un fost informator care fusese abandonat în 1979 pentru nesinceritate. Imediat a fost luat în urmărire pentru activitate clandestină greco-catolică.

„Din urmărirea lui informativă a rezultat că asigură legături între diverse elemente fost greco-catolice, este hirotonit în ascuns ca preot greco-catolic fiind în același timp un credincios fanatic”, se susținea într-un „plan de măsuri”, din 5 martie 1980, cu privire la credinciosul din comuna Vințu de Jos, județul Alba.

Una dintre măsurile imediate viza ca prin informatoarea ”Barbu”, care era în bune relații cu el, să stabilească legăturile și natura relațiilor sale, prin vizite la domiciliu.

De asemenea, urmau verificări asupra colegilor de la locul de muncă – IJCM Alba, unde, acesta, era „încadrat corespunzător din punct de vedere informativ”. În plus urma să fie filat în doate deplasările din afara localității „în scopul stabilirii tuturor elementelor fost greco-catolice cu care este în relații”. În vizor au intrat și persoane neidentificate de la Institutul Teologic Ortodox din Sibiu cu care ținta era în contact și care urmau să fie identificate.


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Publicitate

Știri recente din categoria Opinii - Comentarii

Opinii - Comentarii

18 aprilie 1848: Are loc la Blaj prima adunare politică a românilor din Transilvania, pe Câmpia Libertăţii

Ziarul Unirea

Publicat

în

18 aprilie 1848: Are loc la Blaj prima adunare politică a românilor din Transilvania, pe Câmpia Libertăţii La 18/30 aprilie 1848 a avut loc, la Blaj, în ciuda opoziţiei autorităţilor, o primă adunare reprezentativă a românilor, la care au participat aproximativ 4000 de persoane, majoritatea ţărani, sub conducerea lui Avram Iancu, Papiu Ilarian, Ioan Buteanu […]

Citește mai mult

Secțiune ȘTIRI RECENTE CATEGORII

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Politică Administrație

Opinii Comentarii

Secțiune Articole Similare

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2024 Ziarul Unirea