Ziarul Unirea

Cugir, al doilea oraş liber de comunism după Timişoara. Filmul Revoluţiei din Decembrie 1989

Revoluţia în judeţul Alba a început la Cugir în 21 decembrie 1989 şi a cuprins Alba Iulia şi localităţile învecinate. Cugirul a fost al patrulea oraş din România în care au izbucnit manifestări împotriva regimului Ceauşescu. Primele mişcări de stradă de la Cugir au avut loc la ora 9,45 pe 21 decembrie 1989.

În 2001, Cugirul a fost declarat oraş martir al Revoluţiei de la 1989. În argumentarea cererii, Consiliul Local al oraşului Cugir a prezentat desfăşurarea evenimentelor aşa cum au fost, în urma consultării participanţilor, a declaraţiilor scrise şi a fotografiile existente. Vedeţi cum a început Revoluţia la Cugir, aşa cum a fost prezentată într-un document oficial, semnat de membrii Consiliului Local Cugir de atunci, prin care a fost solicitată declararea denumirii de Oraş Martir. Evoluţia evenimentelor a făcut ca oraşul Cugir să fie al doilea după Timişoara care să se declare liber de comunism.

ELIT

„În 21.12.1989, în jurul orei 10.00, la I.M Cugir, în faţa Secţiei Sculărie s-au grupat 40-50 de persoane, majoritatea tineri. Se comentează despre evenimentele de la Timişoara. Sună sirenele macaralelor şi se bate clopotul de alarmă al secţiei Sculărie. Se păstrează un moment de reculegere pentru un student cugirean împuşcat la Timişoara. Secretarul comitetului de partid pe întreprindere încearcă să dialogheze cu muncitorii, dar nu este ascultat. La fel se întâmplă şi cu primul secretar al Comitetului Orăşenesc.

Sunt huiduiţi şi se aruncă după ei cu diverse obiecte, pietre, cărămizi – în jurul orei 11.15-11.30. Grupul porneşte spre clădirea conducerii întreprinderii, trecând prin faţa secţiilor: Maşini-unelte, Cuplaje, Turnătorie de precizie. Se alătură alţi manifestanţi, care scandează prima lozincă: <Hai cu Timişoara!>, apoi <Uniţi-vă cu noi!>. După o scurtă staţionare la Pavilionul Conducerii, coloana se îndreaptă pe traseul: Pavilion Comercial, Secţia Prototipuri, Fabrica de Produse Tehnice, Turnătoria de fontă, Secţia M.U Montaj, Bobinaj, Mecano-Energeic III, Mecanică IV, Mecanică II şi Mecanică VIII. Coloana manifestanţilor, cu steagul tricolor în frunte, iese pe poarta MSR şi parcurge traseul: Strada Doinei, Al. Sahia, Tineretului, Victoriei, Stadionului, Sfatul Popular şi se opreşte scurt timp în faţa porţii oficiale a I.M. Cugir. Se scanda <Fără Violenţă!>.

Apoi se îndreaptă către I.M.C. II, trecând prin faţa Ocolului Silvic, IFET, Şcoala Generală Nr. 1, zona comercială a oraşului vechi. Se alătură noi manifestanţi. Apar reprezentanţi ai Securităţii (la Miliţie, Consiliul Popular, pe stradă). Lozincile scandate şi traseul parcurs – pas cu pas – sunt înregistrate video şi radio. Prin radio se transmite la judeţ, la Securitate şi la Miliţie. După intrarea în IMC II, coloana manifestanţilor parcurge traseul secţiilor Mecanica V, Mecanică VII, Mecano-Energetic II, Mecanica VI, pavilionul tehnic şi administrativ. Apoi coloana se întoarce la Consiliul popular şi Miliţie. Cerinţele manifestanţilor devin categorice: <Pentru sângele vărsat, Ceauşescu condamnat! Pentru crima din Banat, Ceauşescu judecat!

La Consiliul popular, lozincile <Trăiască RSR> sunt aruncate de pe faţada clădirii. Coloana se îndreaptă spre Miliţie, unde se presupune că sunt 3 arestaţi. Comandantul Miliţiei, împreună cu subordonaţi ai săi, cu reprezentanţi ai securităţii judeţene, comandantul USLA-şilor şi comandantul pompierilor din judeţ se blochează în sediul Miliţiei şi ameninţă manifestanţii. Sunt rupte cablurile telefonice, sunt incendiate 8 maşini, printre care şi maşina ARO (Laboratorul criminalistic). Se trage din Spitalul Orăşenesc. Se înregistrează 70 de răniţi şi 10 morţi, în perioada 21 decembrie – 10 ianuarie. Răniţii sunt transportaţi la spital. Porţile sunt închise, Se rupe gardul, apoi se deschide poarta din spate. Medicii răspund cu promptitudine solicitărilor. Clădirea Miliţiei este incendiată (aproximativ orele 17.00 – 17.30).

Pe la orele 21.00 – 21.30, la Consiliul popular sunt sparte geamurile la parter, lampadarele, este forţată uşa de la intrare, aruncată benzină pe jos şi clădirea incendiată. Pompierii militari, 2 maşini din Orăştie şi 2 din Alba Iulia nu pot interveni. În jurul orei 24.00, focul este stins. Aproape simultan sunt devastate librăriile, operele lui Ceauşescu sunt aruncate în stradă şi arse. De pe una dintre cele 4 maşini ale pompierilor, o operatoare-securist recepţionează prin radio: <La tov. Ceauşescu a ajuns ştirea că Cugirul arde!>. În noaptea de 21 Decembrie 1989, Comandamentul gărzilor se întruneşte la ora 1.00 şi organizează paza obiectivelor IM Cugir. În aceeaşi noapte sosesc vânătorii de munte din Alba Iulia, care pătrund în IMC, cu scopul de a o apăra de un eventual atac.

În ziua de 22 Decembrie 1989, are loc în zona Pieţei Complex I o adunare populară. Mulţimea se îndreaptă spre Spital, apoi se opreşte în faţa IMC, în faţa fântânii arteziene. În jurul orei 8.00, s-a început acţiunea de constituire a conducerii oraşului, În jurul orelor 10.00, se primeşte informaţia despre înlăturarea primului secretar al judeţului Alba. Are loc o a doua adunare populară pe stadionul oraşului, unde fuseseră montate microfoane pentru o mai bună sonorizare. Este ales un comitet local format din: Cristea Ioan, Pîclişan Filip, preot Donu Gheorghe, Filimon Ioan, hotărându-se formarea Frontului de Salvare Naţională. La ieşirea din stadion, radiourile anunţau fuga lui Ceauşescu. Mulţimea este entuziasmată, se îmbrăţişează, se aud urale de bucurie.

Pe la ora 10.00, Statul major al vânătorilor de munte este mutat din IM Cugir la Clubul Muncitoresc şi îşi fixează obiectivele de apărare în oraş. Încă în dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989 sunt organizate gărzile pentru asigurarea ordinii în oraş. Se distribuie arme gărzilor şi populaţiei. În după-amiaza zilei de 22 şi dimineaţa zilei de 23 decembrie, s-a intrat în dispozitivul de apărare al fabricii (armament greu, muniţie etc.). Din 23 decembrie, conducerea patrulelor este preluată de colonelul Verdeş Ştefan. Se constituie un stat major militar prin implicarea ofiţerilor Recepţiei Tehnice Militare. În 23 decembrie 1989 are loc o nouă adunare populară, în faţa Clubului Muncitoresc pentru lărgirea comitetului coordonator al oraşului. Din 26 decembrie, acest comitet se transformă în Consiliul Frontului Salvării Naţionale, care şi-a desfăşurat activitatea până în iunie 1990.

Importanţa Revoluţiei în Cugir depăşeşte cadrul local: puternic centru economic şi muncitoresc, care contribuia cu o parte foarte însemnată la venitul naţional şi reprezenta peste 50% din economia judeţului Alba, având fabrică de produse speciale, mai ales armament şi depozite, în zonă. Cugirenii au dat tonul Revoluţiei din Alba Iulia, din judeţul Hunedoara şi – prin muncitorii IMC – au fost promotorii schimbărilor în satele şi comunele din apropiere. Într-o atmosferă de deplină responsabilitate, au constituit organul democratic de guvernare locală, desemnându-şi reprezentanţii prin adunări, organizând paza şi securitatea obiectivelor oraşului, asigurându-i liniştea, lumina, căldura şi mai ales alimentele atât de necesare. Acestea au fost etapele desfăşurării Revoluţiei din Cugir”. În 21 decembrie 1989, la Cugir, mulţimea revoltată a atacat sediul miliţiei. Miliţienii au deschis focul, sediul miliţiei a fost incendiat, iar doi miliţieni, comandantul Valentin Pop şi subofiţerul Ilie Staicu au fost linşaţi.

Evenimentele din Decembrie 1989 reprezintă un episod sângeros din istoria românilor. La Alba, 23 de persoane au murit pentru libertate, iar alte 111 au fost rănite. Prea puţini dintre vinovaţii crimelor de la Alba Iulia au fost descoperiţi. Au fost arestaţi la vremea respectivă conducătorii Securităţii, dar nu au fost condamnaţi. Este vorba, printre alţii, de maiorul Gheorghe Lupeş, fost şef al Securităţii din Alba în decembrie 1989 şi de locotenent-colonelul Florian Brihac. La Cugir, trei bărbaţi au fost condamnaţi la pedepse între 10 şi 13 ani de închisoare pentru linşarea comandantului Miliţiei Cugir, Valentin Pop şi a subofiţerului Ilie Staicu, dar dramele care conturează peisajul sângeros din Decembrie 1989 nu pot fi şterse din conştiinţa românilor nici printr-o viaţă de detenţie.

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419

Te-ar putea interesa și:

DOCUMENT| Comuna Stremț în scenariul ROȘU, Ocna Mureș, Cetatea de Baltă și Sântimbru în scenariul GALBEN. Măsuri pentru următoarele 14 zile stabilite de CJSU Alba

În urma ședinței Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, s-a dispus menținerea în scenariul roșu a localității Stremț și în… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

VIDEO| PERCHEZIȚII în Alba și alte județe din țară într-un dosar cu acuzaţii de fals de monedă: Cum opera gruparea infracţională

Ofițerii BCCO Piteşti au efectuat marţi, 12 ianuarie, mai multe percheziţii domiciliare, în judeţele Alba, Sibiu, Arad şi Bacău, într-un… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

DOCUMENT| Orașul Abrud SCAPĂ de restricții. Incidența de infectare a scăzut sub 1,5/1000 de locuitori

Datorită scăderii incidenței cazurilor de coronavirus sub 1.5 la mie, orașul Abrud scapă de restricțiile impuse prevenirii răspândirii noului coronavirus,… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

Elevii din clasele a VIII-a și a XII-a se ÎNTORC astăzi la cursuri. CALENDARUL examenelor naționale

Astăzi, 10 mai 2021, școala începe fizic pentru toți elevii din 2.242 de localități, cu 185 de localități mai multe… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

OFICIAL| 3.697 cazuri noi de coronavirus în România. Bilanțul total ajunge la 676.968 de îmbolnăviri

Marți, 12 ianuarie 2021, Grupul de Comunicare Strategică a dat publicității noul bilanț al pandemiei de COVID-19 în România. Până… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

Alba Iulia REVINE la SCENARIUL ROȘU. Incidența de infectare a ajuns la 3 cazuri/1000 de locuitori

Deși carantinarea Municipiului Alba Iulia a „dat roade” în ceea ce privește scăderea numărului de persoane infectate, orașul nostru a… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

6 Comentarii

cretinul 20 decembrie 2017 at 21:01

…ce inseamna liber?, ori sunteti liberi si nu inteleg eu, sau nu ati fost niciodata.Mare confuzie in capul meu si al altora. Suntem la fel,adica nu s-a schimbat nimic , doar in pozitionarea mea, a obiectului credintei mele, ca ar putea fi altfel, …

romin 21 decembrie 2017 at 4:32

pacat ca dupa atatia ani nici cugirul si nici restul tarii nu sunt libere de comunism.

mandolina 21 decembrie 2017 at 9:15

Esti un mare tampit. Sincer…

Gigel 21 decembrie 2017 at 9:56

U M Cugir avea peste 18.000 angajați înainte de 89,echivalentul populației din 2017, care acum sunt pribegi prin lume …..

golanu 21 decembrie 2017 at 10:21

Doi au fost linsati, acum au monument si sunt eroi ai revolutiei, linsatorii – la puscarie. Cam la fel s-a intamplat si la Targoviste, numai ca… invers.

gigi 21 decembrie 2017 at 22:53

Scri din informatii!!!!Tu in acele momente erai la Alba-iulia!!In Cugir doar dupa ,,linsarea’ celor doi a doua zi te-ai deplasat la Cugir!!

Comentariile sunt oprite