Costumul popular din zonele etnografice ale județului Alba, descoperit de studenți

În săptămâna 25-30 iunie 2012, un grup de studenţi filologi de la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia au participat la proiectul „CuBus şi LaPas… ieri despre alaltăieri”, organizat sub forma unor ateliere itinerante în Reţeaua expoziţiilor etnografice din judeţul Alba.

Parteneri în acest proiect au fost Consiliul Judeţean Alba, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia şi Asociaţia „Tradition Group”. Grupul-ţintă a fost constituit din studenţi filologi care au avut astfel prilejul de a lucra pe teren, de a intra în contact direct cu vârstnici ai satelor şi a asimila o serie de informaţii utile unui viitor specialist, principalul obiectiv al proiectului vizând descoperirea costumului popular din judeţul Alba. Astfel, în fiecare expoziţie etnografică, alături de custozii: Fleșeru Gabriela (Cenade), Cucui Maria și Olaru Ioan (Cetatea de Baltă), Blaga Todor (Biia), Costea Teodor (Sîncel), Cibu Sinefta (Daia Română), pr.Nistor Adrian (Cut), Bașa Alexandru (Deal), Zorfie Iuliana (Gîrbova), Bogdan Felicia (Roșia de Secaș), Bîrlea Liliana (Mogoș), Duna Liliana (Bucium), Narița Livia (Ciuruleasa), Toader Lucica (Vadu Moților), Petruța Angela (Țelna), Blagu Ionela (Cricău), Gligor Maria (Livezile), Curșău Lenuța (Ocoliș), Rădac Ioana (Sălciua), Alba Victoria (Râmeț), Ștefan Ana (Unirea), Ciorei Viorica ( Fărău), pr. Ilie Liviu și Bozeșan Ionel (Săliștea), Trif Anuța (Pianu), Crețu Antonia (Săsciori), Purcar Maria (Șugag), s-au aflat persoane care cunosc încă bine atât tehnicile de prelucrare a materialelor textile, cât şi piesele componente ale costumului.

Înarmaţi cu o hartă a zonelor etnografice ale judeţului și alte materiale auxiliare cercetării, studenţii au putut observa în fiecare zi specificul costumului popular în câte un spaţiu bine delimitat. În esenţă, oportunitatea unui astfel de proiect vizează mai multe aspecte. Pe de-o parte, studenţii s-au familiarizat cu tehnici şi metode specifice unei cercetări etnografice de teren, depăşind astfel faza teoretică a cursurilor de amfiteatru; de asemenea, au putut observa organizarea unei expoziţii şi au alcătuit fişe analitice pentru câteva obiecte textile. Pe de altă parte, au putut aprecia, în fiecare zi, frumuseţea costumului popular, evoluția şi, mai ales, valoarea acestuia, respectiv diferenţa dintre autentic şi kitsch. Nu lipsite de interes au fost şi întâlnirile cu oamenii locului, cântecele, doinele, jocurile şi strigăturile, legendele sau alte informaţii despre gospodăria ţărănească, toate în graiul locului, venind să completeze profilul costumului popular. Filele caietelor de notiţe s-au umplut de la o zi la alta cu termeni noi, cu schiţe şi observaţii personale.

Se poate afirma, fără rezerve, că întreaga acţiune a fost un succes. Asta în condiţiile în care s-a încheiat doar faza de colectare a informaţiilor. Proiectul va continua în toamnă cu o expoziţie şi un catalog, pregătite tot de studenţi cu ajutorul partenerilor. Între timp, se vor prelucra datele culese şi se va concepe o prezentare a costumului specific fiecărei zone vizitate, urmărindu-se influenţele de la o zonă la alta, influenţele interetnice, felul în care au migrat unele motive populare sau o serie de denumiri specifice.

Nu în ultimul rând, ţinând cont că studenţii sunt în vacanţă şi au participat voluntar la acest proiect, cu atât mai mult acest efort colectiv a dat naştere unei adevărate echipe de lucru bine închegate, capabilă să lucreze eficient, alături de custode, muzeograf și etnograf, fără a uita să se bucure de frumuseţea locurilor.

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---