Cornel Tatai Baltă, istoric de vază al Blajului și continuator al culturii Școlii Ardelene, autorul a peste 100 de studii și a mai multor cărți de specialitate
Cornel Tatai Baltă, istoric de vază al Blajului și continuator al culturii Școlii Ardelene, autorul a peste 100 de studii și a mai multor cărți de specialitate
Motto: „Arta se află într-o perpetuă evoluție și schimbare, nu constituie o copie a realității, ci o transfigurare a acesteia, o metaforă“
Continuator al culturii Școlii Ardelene, prof. Cornel Tatai Baltă se înscrie în galeria selectă a oamenilor de cultură români, având un bagaj de cunoștințe și studii despre arta și cultura Blajului, reflectate în cărțile sale, scrise în ultimii 50 ani.
„Peregrinarea prin viața domnului profesor Cornel Tatai Baltă, istoric de vază al Blajului mult iubit, ne aduce în actualitate, mai ales pentru cei mai primăvăratici dintre potențialii cititori, pagini vii de istorie a evenimentelor sau locurilor din trecut și ni le așterne cu dibăcie în fața ochilor ca și cum am fi martori oculari. Probabil că acesta este un mod mult mai atractiv de a descoperi ceea ce altfel ar putea părea dificil de asimilat…”, scria Ciprian Vestemean în volumul „Clipe din viața mea” despre Cornel Tatai Baltă, care a împlinit pe 5 aprilie 2024, frumoasa vârstă de 80 de ani.
Citește și: 18-19 mai 2024 | Sărbătoarea Libertății la Blaj: Concerte Smiley și Carla`s Dreams, spectacol folcloric și expoziții etnografice. PROGRAMUL
Profesorul universitar dr. emerit Cornel Tatai Baltă, muzeograf, specialist în istoria artei, s-a născut pe 5 aprilie 1944, la Sibiu, în condițiile vitrege ale acelor vremuri, în plin război, fiind martor inconștient al înaintării Armatei Roșii spre vest. Mama sa, Cornelia Baltă, a fost profesoară, iar tatăl, Iosif Tatay, funcționar CFR. Studiile primare, gimnaziale şi liceale le-a făcut la Blaj (1950 1961), continuate cu cele universitare la Cluj, unde a absolvit, în 1967, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Secţia Istoria României. A urmat specializarea în Istoria artei din cadrul Universităţii „Babeş Bolyai“. Este doctor în istorie la Universitatea „Babeş Bolyai“, Cluj Napoca, din anul 1992, cu lucrarea: „Locul şi rolul Blajului în dezvoltarea xilogravurii româneşti în secolul al XVIII lea şi începutul secolului al XIX lea”, avându-l coordonator ştiinţific pe academicianul dr. Marius Porumb.
De-a lungul timpului, a desfășurat o activitate susținută: a fost muzeograf coordonator şi director la Muzeul de Istorie din Blaj (1967 1992), lector universitar (1992 1999), conferenţiar universitar (1999 2004), profesor universitar (din 2004) la Facultatea de Istorie şi Filologie a Universităţii „1 Decembrie 1918“ Alba Iulia, conducător de doctorat din anul 2008, istoric şi critic de artă, preocupat deopotrivă de istoria cărţii şi tiparului. A predat diferite cursuri de Istoria artei şi Istoria religiilor, fiind invitat la simpozioane ştiinţifice naţionale şi internaţionale în ţară şi străinătate. A fost membru în colectivele redacționale ale revistelor „Cultura creştină“, „Astra blăjeană“, „Gând românesc“ şi recenzor la „Patrimonium Apulense“.
Este un intelectual de rasă, având o activitate publicistică intensă. A publicat peste 100 de studii în: „Apulum“, „Studia Universitatis Babeş Bolyai. Series Historia“, „Acta Musei Napocensis“, „Sargetia“, „Ars Transsilvaniae“, „Revista Muzeelor şi Monumentelor. Muzee“, „Revue Roumaine d’Histoire“, „Anuarul Institutului de Istorie din Cluj Napoca“, „Annales Universitatis Apulensis. Series Historica“, „Cultura creştină“, „Biblioteca şi cercetarea“, „Transilvania“, „Şcoala Ardeleană“, „Folium“ (Roma), „Magyar könyvszemle“ (Budapesta), „Series Byzantina“ (Varşovia), „Perspective“ (München) sau în volume ştiinţifice colective şi peste 220 de articole în reviste de cultură şi ziare: „Tribuna“, „Vatra“, „Orizont“, „România literară“, „Astra blăjeană“, „Discobolul“, „Gând românesc“, „Unirea“ (Alba Iulia), „Unirea“ (Blaj), „Unitatea“, „Informaţia de Alba“ ş.a. În studiile şi articolele sale tratează probleme de istoria artei româneşti, cu precădere din Transilvania, de istoria culturii, tiparului, presei, circulaţia cărţii româneşti vechi, arheologie şi alte domenii.
Fiind un erudit convins, Cornel Tatai-Baltă a scris mai multe cărţi de specialitate: „Secvenţe din arta plastică blăjeană (sec. XVIII – XX)”, Blaj, 1993; „Gravorii în lemn de la Blaj (1750 1830)”, Editura Eventus, Blaj, 1995 (teză de doctorat); „Pagini de artă românească”, Blaj, 1998; „Din arta şi cultura Blajului”, Editura Altip, Alba Iulia, 2000; „Blajul în imagini”, Editura Altip, Alba Iulia, 2002; „Interferenţe cultural artistice europene”, Editura Astra, Blaj, 2003; „Iuliu Moga” (1906 1976), Editura Astra, Blaj, 2004; „Scrieri despre artă”, Editura Altip, Alba Iulia, 2005; „Tabăra Internaţională de Artă «Ioan Inocenţiu Micu Klein» de la Blaj, Ediţiile I X (1997 2006). Sacrul reflectat în colecţia prezentă”, Editura Altip, Alba Iulia, 2007 (în colaborare cu Anca Elisabeta Tatay); „Ipostaze cultural artistice”, Editura Altip, Alba Iulia, 2007; „Vasile Şt. Crişan (1949 2003)”, Editura Altip, Alba Iulia, 2009; „Iconostasul Catedralei Greco Catolice «Sfânta Treime» din Blaj, sec. XVIII”, Editura Altip, Alba Iulia, 2011 (în colaborare cu Ioan Fărcaş); 1Xilogravura din cartea românească tipărită la București (1582-1830)”, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2015 (în colaborare cu Anca Elisabeta Tatay); „Anuarul Liceului de băieți greco-catolic din Blaj, 1853-1945”, Editura Altip, Alba Iulia, 2017 (în colaborare cu Ana Tatai); „Arta grafică a cărților românești tipărite la Brașov, 1805-1827”, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2020 (în colaborare cu Anca Elisabeta Tatay); „Clipe din viața mea – Din biografia unui istoric de artă”, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2023.
A primit premii și distincţii: Premiul III la Etapa Republicană a Festivalului Naţional Cântarea României pentru eseul „Pictorul blăjean Iuliu Moga (1906 1976)”, 1981; Premiul Astra pentru Istorie, Despărţământul „Timotei Cipariu“ Blaj, acordat pentru lucrarea „Din arta şi cultura Blajului”, 2000; Cetăţean de Onoare al Municipiului Blaj, ca urmare a întregii activităţi cultural ştiinţifice, 2003; Man of the Year representing Romania, 2009, awarded by the American Biografical Institute.
O apreciere elocventă este făcută de lect. univ. dr. Claudia Bucura: „Blând, dar și aprig la nevoie, empatic și profund uman, mereu dornic să ajute necondiționat și să ușureze o sarcină dificilă, mare iubitor de concizie și calitate, înfocat susținător al lucrului bine făcut, deținător al spiritului sintetic, de istoric, dar și analitic, de istoric și critic de artă, înzestrat cu o răbdare și dăruire specifică dascălului născut pentru a preda, distinsul domn profesor universitar doctor Cornel Tatai este, indubitabil, un corifeu al învățământului academic românesc, al istoriei artei și culturii noastre naționale”.
Autorul acestei cărți nu știa că, peste decenii, în zilele noastre, plagiatul va fi practicat de către o mulțime de „intelectuali”, deveniți peste noapte, prin acceptul perfid al unora dintre specialiști, profesori universitari sau miniștri. Știe acest lucru acum și probabil supărarea sa pe ceea ce se întâmplă astăzi referitor la impostura și „furtul științific” se va fi dublat, deși n-o spune. El se atenuează, probabil, până la „stingere”, datorită familiei care îi stă aproape, soția, fiica și nepoatele, primele două antrenate și ele în munca științifico-scriitoricească, cu rezultate apreciabile. Ei trăiesc acum într-un oraș oarecum renăscut, „reracordat” la gloria sa veche, aceea care l-a impresionat cândva și pe Mihai Eminescu.
Pentru travaliul științific desfășurat de-a lungul întregii vieți, Cornel Tatai-Baltă merită respectul larg al colegilor de breaslă și al tuturor blăjenilor.
Ioan MIHĂLȚAN
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
11 decembrie – Ziua internațională a munților Ziua internațională a munților, care este celebrată în fiecare an la 11 decembrie, urmărește să încurajeze comunitatea internațională de a organiza evenimente la toate nivelurile pentru a sublinia importanța dezvoltării durabile a zonei montane. Proclamarea acestei zile este rezultatul succesului Anului internațional al munților desfășurat în 2002. Inițiativa […]
Secțiune Articole Similare
-
Actualitateacum 2 zile
9 decembrie: Zămislirea Sfintei Fecioare Maria de către Sfânta Ana
-
Opinii - Comentariiacum o zi
10 decembrie: Ziua internațională a drepturilor omului
-
Actualitateacum 3 zile
8 decembrie – Ziua Constituției României
-
Oameni şi locuriacum o zi
10 decembrie: Sfinții Mucenici Mina, Ermoghen și Eugraf, pomeniți în calendarul creștin ortodox
-
Opinii - Comentariiacum 5 ore
11 decembrie – Ziua internațională a munților
-
Sportacum 3 zile
ACSM Codlea – Metalurgistul Cugir 0-2 (0-1) | Dublă Bura, „roș-albaștrii” au spart gheața în deplasare