Ştirea zilei
Contracte externe de 57 milioane de dolari pentru relansarea industriei de apărare de la Cugir
Vasile Crişan, preşedintele Romarm, a declarat în cadrul conferinţei PDL Alba că în următoarele luni va avea loc relansarea industriei de armament din România, printr-o serie de contracte semnate pe piaţa externă. Sunt vizate zece ţări, trei din Uniunea Europeană şi şapte din Orientul Mijlociu. Crişan a spus că două contracte, unul în valoare de 40 de milioane de dolari iar celălalt de 17 milioane de dolari, care vizează export de tehnică militară produsă la Fabrica de Arme Cugir, Uzina Mecanică Cugir şi în alte 6 sucursale ale Romarm din ţară, au fost deja parafate cu 2 ţări din Europa. Un al treilea, în valoare de 70 de milioane de dolari, este în curs de semnare cu o ţară din Orientul Mijlociu. „Pentru cele două contracte semnate deja aşteptăm doar licenţa de la Autoritatea Naţională de Control al Exporturilor şi ne putem apuca de producţie. Este vorba despre tehnică militară, de la tancuri, transportoare blindate până la pistoalele mitralieră AKM produse la Cugir”, a precizat preşedintele Romarm. „În două luni de zile va avea loc relansarea industriei speciale din Alba, aşa cum a fost ea odată. Când am venit eu la conducerea Romarm, am găsit la Fabrica de Arme Cugir un singur contract care se derulează de 14 ani, cel cu piaţa americană. Este un contract bun, avantajos, dar cu un singur contract nu putem relansa această industrie. Soluţia este piaţa externă, pentru că de la principalul nostru beneficiar intern, şi anume Ministerul Apărării, nu primim decât comenzi de dezactivare a armamentului expirat, scos din uz”, a mai explicat Crişan. El a preluat conducerea Companiei în luna mai 2010 şi a declarat că printre principalele sale obiective sale se numără rentabilizarea domeniului de armament din România prin cât mai multe contracte pe pieţe externe, retehnologizarea celor 16 sucursale ale Romarm din ţară, precum şi abandonarea contractelor neperformante. (I.P.)

Ştirea zilei
ASTĂZI: A treia zi a Festivalului Roman Apulum 2022. Marea luptă dintre daci și romani, târg de sclavi și competiții sportive. PROGRAMUL zilei de duminică
ASTĂZI: A treia zi a Festivalului Roman Apulum 2022. Marea luptă dintre daci și romani, târg de sclavi și competiții sportive. PROGRAMUL zilei de duminică
Festivalul Roman Apulum întră astăzi în cea de-a treia zi, în prim-planul manifestărilor aflându-se marea luptă dintre daci și romani, ateliere militare și meșteșugărești, târg de sclavi și demonstrații de tehnică militară.
CITEȘTE ȘI: Festivalul Roman Apulum, 12-15 august 2022 – PROGRAM: Lupte între daci și romanii, ateliere meșteșugărești, muzică și paradă de noapte cu torțe
PROGRAM DUMINICĂ 14 AUGUST
10.30 – 18.00 Tabăra antică – ateliere militare și meșteșugărești (Prelucrare os, Prelucrare lemn, Olărit, Monetărie, Signacula, Jocuri romane, Mozaic, Pictură, Gastronomie Antică, Medicină Antică, Machete, Scriptoria, Inscripții în piatră, Fierărie, Metaloplastie, Antrenamente soldați, Antrenamente gladiatori; Tir cu arcul)
Platou strada Militari – tabăra romană
Curtea Palatului Copiilor – tabăra dacilor și aliaților lor
11.00 – 12.00 Tur ghidat al principalelor obiective romane ale castrului Apulum
Pornire de la Muzeul Principia
11.30-12.30 – Competiție sportivă/pentatlon antic
Esplanada Catedralei Romano-Catolice
18.30 – 19.00 Târg de sclavi
Esplanada Catedralei Romano-Catolice
19.00-19.30 – Demonstrații comune de tehnică militară ale trupelor participante: Legiunile romane • Războinicii barbari
Esplanada Catedralei Romano-Catolice
19.30-20.00 – Mare confruntare
Esplanada Catedralei Romano-Catolice
Ştirea zilei
LIVE VIDEO| Final spectaculos în cea de-a doua seară a Festivalului Roman Apulum: Lupte de gladiatori și paradă cu torțe în Cetatea Alba Carolina
Final spectaculos în cea de-a doua seară a Festivalului Roman Apulum: Lupte de gladiatori și paradă cu torțe în Cetatea Alba Carolina
Sâmbătă seara, finalul celei de-a doua zi a Festivalului Roman Apulum de la Alba Iulia a pus în scenă o luptă impresionantă de gladiatori și o paradă spectaculoasă, dacii, romanii, gladiatorii, meșteșugarii și nimfele, mărșăluind cu torțe în mână, prin Cetatea Alba Carolina, spre deliciul spectatorilor prezenți.
Aceștia au pornit în defilare de la taberele de pe platoul Strada Militari, spre Obelisc și apoi spre Poarta a III-a a Cetății, fiind aplaudați și admirați de sutele de albaiulieni și turiști aflați pe pietonala Mihai Viteazul.
Festivalul Roman Apulum de la Alba Iulia continuă, duminică, după următorul program:
10.30 – 18.00 Tabăra antică – ateliere militare și meșteșugărești (Prelucrare os, Prelucrare lemn, Olărit, Monetărie, Signacula, Jocuri romane, Mozaic, Pictură, Gastronomie Antică, Medicină Antică, Machete, Scriptoria, Inscripții în piatră, Fierărie, Metaloplastie, Antrenamente soldați, Antrenamente gladiatori; Tir cu arcul)
Platou strada Militari – tabăra romană
Curtea Palatului Copiilor – tabăra dacilor și aliaților lor
11.00 – 12.00 Tur ghidat al principalelor obiective romane ale castrului Apulum
Pornire de la Muzeul Principia
11.30-12.30 – Competiție sportivă/pentatlon antic
Esplanada Catedralei Romano-Catolice
18.30 – 19.00 Târg de sclavi
Esplanada Catedralei Romano-Catolice
19.00-19.30 – Demonstrații comune de tehnică militară ale trupelor participante: Legiunile romane • Războinicii barbari
Esplanada Catedralei Romano-Catolice
19.30-20.00 – Mare confruntare
Esplanada Catedralei Romano-Catolice
Ştirea zilei
VIDEO| Coiful purtat de Amza Pellea în filmul „Dacii”, în centrul atenției la Festivalul Roman Apulum 2022: Povestea lui, legată de marele actor
Coiful purtat de Amza Pellea în filmul „Dacii”, în centrul atenției la Festivalul Roman Apulum 2022: Povestea lui, legată de marele actor
Coiful purtat de Decebal, jucat de Amza Pellea, în filmul „Dacii” din 1966, a fost prezentat astăzi, în cea de-a doua zi a Festivalului Roman Apulum.
Povestea sa este legată mai mult de marele Amza decât de istorie, filmul suferind la capitolul corectitudine istorică, unul din exemple fiind chiar folosirea coifului de față, replică după celebrul coif de la Coțofenești. În realitate Decebal n-ar fi avut cum să poarte coiful, acesta fiind datat cu cel puțin 400 de ani înaintea epocii sale și fiind folosit la ceremoni, nu pe câmpul de luptă.
„Avem aici replica coifului descoperit la Coțofenești, originalul fiind de aur și mult mai vechi decât perioada războaielor daco-romane. Acesta avea calota rotunjită, fiind descoperit fără calotă și a fost reprodus în genul acesta pentru filmul „Dacii”, unde a fost purtat de personajul Decebal, interpretat de Amza Pelea. După filmări a rămas în Muzeul Național al Unirii, iar noi îl purtăm la evenimente, la festivaluri.
Povestea lui este legată de aura marelui Amza Pelea care îl învăluie. Coifurile de genul acesta, mai sunt două trei de argint descoperite, cu ochii aceștia apotropaici, care sunt cu datate cu 4-500 de ani înainte de Hristos, sunt de ceremonie nu pentru luptă”, a spus Marian Onacă pentru ziarulunirea.ro
-
Sănătatea și naturăacum 24 de ore
Este mai important CUM și CÂND BEM APA decât CÂTĂ APĂ BEM. Cele mai bune 5 momente ale zilei în care să bei apă
-
Actualitateacum 2 ore
14 august 1916, România intră în Primul Război Mondial de partea Antantei. Proclamațiile regelui Ferdinand către soldații români
-
Ştirea zileiacum 18 ore
VIDEO| Prima stație de încărcare a autovehiculelor electrice, inaugurată la Alba Iulia: Cine va plăti curentul și care sunt planurile de viitor
-
Ştirea zileiacum 20 de ore
13 august 2022, COVID-19 în Alba. 91 de noi infectări și niciun deces, în ultimele 24 de ore, în județ
-
Ştirea zileiacum 14 ore
Bărbat din Alba, bătut crunt și dat cu capul de pereți de cel care îi datora bani: Ce pedeapsă a primit agresorul
-
Ştirea zileiacum 20 de ore
VIDEO| Moment inedit la Festivalul Roman Apulum 2022: Președintele CJ, Ion Dumitrel și primarul Gabriel Pleșa, concurs de tir cu arcul
-
Ştirea zileiacum 22 de ore
LIVE VIDEO| Ceremonia oficială de deschidere a Festivalului Roman Apulum 2022: Parada legionarilor romani și a războinicilor daci
-
Actualitateacum o oră
Cornul și laptele: Câți bani a alocat Guvernul către Programul pentru şcoli al României