Consolidarea drumului județean DJ107K, de la Galda de Jos la Bârlești: A fost solicitat avizul din partea APM Alba

Consolidarea drumului județean DJ107K, de la Galda de Jos la Bârlești: A fost solicitat avizul din partea APM Alba

Agenția pentru Protecția Mediului Alba anunță publicul interesat asupra depunerii solicitării de emitere a acordului de mediu pentru proiectul „Consolidare corp drum judeţean DJ 107K: Galda de Jos (DJ 107H) – Mesentea – Galda de Sus – Măgura – Poiana Galdei – Modoleşti – Întregalde – Ivăniş – Ghioncani – DJ 107I (Bârleşti), tronson IV: km. 23+700 – km. 37+500”.

Prezentul proiect urmăreşte asigurarea unei infrastructuri de transport civilizat şi sigur, respectiv asigurarea confortului participanţilor la trafic, prin consolidarea şi modernizarea tronsonului IV al drumului judeţean DJ 107K, situat între Galda de Jos (DJ 107H) şi DJ 107I (Bârleşti), pe o distanţă de 13,32 km.

În baza recensământului efectuat în anul 2015 şi prelucrat de CESTRIN, traficul mediu zilnic anual pe drumul judeţean DJ 107 K este de 1022 vehicule fizice/24 ore. Această valoare încadrează drumul, conform Ordinului nr. 1295 din 30 august 2017 pentru aprobarea Normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice în clasa tehnică IV, cu trafic redus, între 750-3500 vehicule fizice/24 ore.

Situat pe teritoriul administrativ al comunelor Intregalde şi Mogoş, tronsonul de drum care face obiectul prezentei documentaţii este nemodernizat, urmăreşte ca şi traseu valea râului Galda, fapt ce a dus în timp la erodarea corpului de drum, de-a lungul drumului existând zone îngustate.

Traseul studiat are structura rutieră reprezentată de o pietruire în stare mediocră şi rea. Suprafaţa de rulare prezintă degradări specifice pietruirilor (gropi, denivelări, făgaşe, piatră alergătoare), multe dintre ele datorate unei scurgeri improprii ale apelor de suprafaţă.

Scurgerea apelor este doar parţial asigurată datorită şanţurilor colmatate, cu multe discontinuităţi, acceselor neomogene, multor podeţe nefuncţionale etc. De asemenea, datorită lipsei pantelor transversale şi a degradărilor existente, apa se scurge pe suprafaţa carosabilului.

În zonele în care fundaţia drumului nu este corespunzătoare, dar şi acolo unde din cauza cotelor impuse nu se poate ridica linia roşie, va fi dispusă structură rutieră nouă.

Soluţiile propuse pentru structura rutieră sunt urmatoarele:

Structură rutieră ranforsată peste zonele cu pietruire existentă:

– 4 cm strat de uzură din beton asfaltic BA16;

– 5 cm strat de legătură din beton asfaltic deschis BAD 22,4;

– 15 cm strat de bază din piatră spartă;

– strat de fundaţie alcătuit din pietruirea existentă pe o grosime de minim 30 cm.

Structură rutieră nouă:

– 4 cm strat de uzură din beton asfaltic BA16;

– 5 cm strat de legătură din beton asfaltic deschis BAD 22,4;

– 15 cm strat de legătură din piatră spartă;

– 20 cm strat de fundaţie din balast;

– 15 cm strat de formă din balast nisipos.

Structurile rutiere au fost dimensionate atât la încărcările date de trafic, cât şi pentru a rezista fenomenelor de îngheţ – dezgheţ, conform normelor tehnice în vigoare.

Scurgerea apelor a fost realizată astfel încât acestea să fie colectate atât de pe versanţi, cât şi de pe plaforma drumului şi apoi descărcate corespunzător, prin intermediul unui sistem de şanţuri, rigole şi podeţe. Pe cea mai mare parte şanţurile au secţiune triunghiulară fiind proiectate cu umăr variabil, astfel încât să asigure o adâncime de scurgere de minim 30 – 40 cm.

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---