Comunicat de presă Mihail David: Turismul cultural – potențial valoros pentru dezvoltarea județului Alba

Mihail David: Turismul cultural – potențial valoros pentru dezvoltarea județului Alba

Conform definiției Organizaţiei Mondiale a Turismului, turismul cultural constă în „excursii al căror scop principal sau secundar este vizitarea siturilor şi acelor evenimente a căror valoare culturală şi istorică le-a făcut o parte a moştenirii culturale a unei comunităţi”. Potențialul de creștere a turismului cultural este mare în special pe segmentul de turiști străini.

Patrimoniul cultural și istoric al județului Alba este foarte bogat, cuprinzând vestigii antice, cetăți medievale, castele, palate, biserici și mănăstiri. Unele dintre acestea sunt de importanță națională sau europeană, dar cea mai mare însemnătate o dețin obiectivele culturale aflate în patrimoniul mondial UNESCO precum Cetatea Câlnic și cetatea dacică de la Căpâlna. Starea fizică a unora dintre aceste obiective turistice este precară, la fel ca semnalizarea lor, iar centrele și punctele de informare turistică sunt insuficiente sau realizate doar cu un rol figurativ. Pentru a impulsiona dezvoltarea turismului cultural în județ sunt necesare acțiuni concertate de conservare, restaurare și punere în valoare a clădirilor cu valoare arhitectonică și istorică.

ELIT

Municipiul Alba Iulia dispune de un bogat patrimoniu cultural, având multe monumente istorice, valoroase pentru istoria Europei Centrale, a României şi a Transilvaniei reprezentând o destinaţie turistică cunoscută în ţară şi peste hotare. Ansamblul fortificaţiilor din Alba Iulia oferă vizitatorilor posibilitatea de a călători în timp, de-a lungul a două milenii, printre vestigiile a trei fortificaţii, din trei epoci diferite, fiecare incluzând-o pe cea anterioară. Trebuie adăugate clădirile și bisericile istorice, monumentele și vestigiile arheologice. Situl arheologic Palatul guvernatorului Daciei romane de la Apulum, situat pe strada Munteniei, ar putea deveni “bijuteria coroanei” obiectivelor turistice din Alba Iulia. Un model de punere în valoare a acestor tipuri de situri arheologice, în vederea transformării lor în parcuri arheologice ce pot fi vizitate, este Palatul Guvernatorului din Colonia Claudia Ara Agrippinensium, care se află în subsolul Primăriei Kӧln și ale cărui ruine sunt foarte bine conservate, reprezentând unul dintre punctele de atracţie favorite ale turiştilor. S-a propus ca variantă de conservare a vestigiilor de pe strada Munteniei un proiect ce prevede realizarea unui Centru cultural de artă şi arheologie. Punerea în valoare a vestigiilor Palatului guvernatorului Daciei romane şi crearea unui Centru cultural de artă şi arheologie, introducerea lor într-un circuit cultural-istoric al oraşului Alba Iulia, ar putea fi esenţiale într-un viitor demers menit să adauge aceste monumente pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. O altă variantă ar fi ca situl arheologic să devină subsolul unui edificiu care sa aibă la parter un muzeu și un restaurant, iar la etaj un minihotel, însă rămâne de văzut dacă această variantă este compatibilă cu integrarea în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Alba Iulia este localitatea din țară în care au loc cele mai multe săpături arheologice de prevenție pentru că aici vestigiile arheologice sunt abundente, dar și pentru că Alba Iulia are un corp de arheologi bine structurat la Muzeul Național al Unirii după cum consemna ziarul local “Unirea”. Aceste săpături de prevenție au dus la descoperirea, lângă Poarta a III-a a Cetății, în interiorul castrului Legiunii a XIII-a Gemina a thermaelor (băile) legiunii. Un alt complex arheologic de perioadă romană, mai important decât precedentul, a fost localizat pe un șantier de pe teritoriul fostei întreprinderi Vinalcool (strada Miron Costin nr. 7), la cca. 150 de metri sud-sudvest de sit-ul Palatului guvernatorului. S-a propus conservarea in situ a acestor vestigii și amenajarea aici a primului parc arheologic public din municipiul Alba Iulia.

Asupra siturilor de pe străzile Munteniei și Miron Costin se impune să fie finalizate pentru a putea fi conectate și integrate împreună cu Cetatea Bastionară și obiectivele turistice din interiorul acesteia într-un traseu turistic de primă importanţă al oraşului. La următorul nivel, acest traseu turistic poate fi integrat cu “Drumul Vinului”, drum presărat cu crame de diferite mărimi, de la cele mai mici până la cele mai mari.

Din 20 iunie 1912 și până a fost desfiinţată din motive de rentabilitate economică în 1998, calea ferată cu ecartament îngust dintre oraşele Turda şi Abrud (94 km) ce traversa Munții Apuseni pe Valea Arieşului, reprezentând principala cale de transport marfă şi călători pentru locuitorii zonei. Avea 27 de staţii din care patru erau gări și trenul oprea în toate staţiile, iar la semnul călătorilor ocazionali chiar și între staţii. In urmă cu un an acest tren, Mocănița cum i se mai spunea, și-a reluat cursele de această dată în scop turistic, circulând pe o distanță de 10 kilometri, între localitățile Lunca Arieșului și Sălciua. Planurile celor care au repus pe șine trenul îngust sunt de a extinde traseul prin munți până în orașul Baia de Arieș. Acest tip de turism este o combinație între turismul cultural și cel montan. Un studiu care să arate dacă și în ce condiții ar fi rentabilă prelungirea traseului turistic până la Abrud ar fi foarte util deoarece acest traseu ar include și “Galeriile Romane” din mina de aur Albumus Maior (Roșia Montană), una din cele mai vechi exploatări din Europa care permite accesul vizitatorilor.

Mihail David, candidatul USR PLUS pentru Președinția Consiliului Județean Alba