Comisia Europeană: Munca de profesor în România se confruntă cu provocări semnificative, iar salariile scăzute au redus atractivitatea profesiei

Comisia Europeană: Munca de profesor în România se confruntă cu provocări semnificative, iar salariile scăzute au redus atractivitatea profesiei

Munca de profesor în România se confruntă cu provocări semnificative, iar salariile scăzute au redus atractivitatea profesiei

Salariile scăzute ale profesorilor din România au redus atractivitatea profesiei și reprezintă unul dintre factorii care au dus la provocările semnificative cu care se confruntă meseria de cadru didactic, factori prezentați într-un document de lucru al personalului Comisiei Europene pentru Raportul de țară 2023 pentru România, publicat miercuri.

Citește și: Greva profesorilor: Ordonanță pentru salariile din învățământ, „ca urmare a discuţiilor purtate cu sindicatele”

Documentul arată că “profesia de profesor se confruntă cu provocări semnificative. Formarea inițială a cadrelor didactice oferă foarte puțină pregătire în domeniile de bază ale pedagogiei. Printre mai mulți factori, cerințele scăzute de acces la programele de formare a cadrelor didactice și salariile în mod tradițional scăzute au redus atractivitatea profesiei”.

Citește și: GREVA profesorilor: Ce le propune Guvernul pentru a se întoarce la cursuri

Potrivit aceluiași material, “stimulentele pentru a atrage cadre didactice cu înaltă calificare în școlile defavorizate sunt limitate, în special în zonele rurale, unde condițiile de lucru sunt mai dificile. Pentru a-și completa norma de predare, cadrele didactice din zonele rurale abordează adesea materii pentru care nu sunt calificate, ceea ce afectează calitatea educației în aceste zone”.

Materialul citat prezintă situația educației și a condițiilor de muncă în ceea ce privește cadrele didactice în cadrul extins al provocărilor socio-economice din țară. El arată, în aceste condiții:

• “Creșterea calității educației depinde de îmbunătățirea politicilor legate de profesia de profesor. 30 % dintre profesorii din România au peste 50 de ani, iar numărul total de cadre didactice se preconizează că va scădea odată cu populația școlară. Prin urmare, orice reformă a recrutării sau a formării inițiale a cadrelor didactice va afecta doar o minoritate a profesiei în următoarele decenii. Prin urmare, creșterea calității învățământului presupune să se lucreze în primul rând cu cadrele didactice existente. Un procent ridicat de cadre didactice participă la dezvoltarea profesională, dar conținutul și modul de desfășurare a cursurilor nu sunt percepute ca fiind suficient de adaptate la nevoile lor”.

Documentul notează că există unele îmbunătățiri sau așteptări de îmbunătățire a situației prin programele finanțate la nivel european, în special cele din programul de redresare și reziliență: “În ultimii ani, în special în timpul pandemiei, cadrele didactice din România au raportat o mare nevoie de dezvoltare a competențelor TIC, de predare a elevilor cu nevoi educaționale speciale și de competențe transversale. Au fost luate unele măsuri pentru a răspunde acestor nevoi, printre care prin proiectul CRED și prin măsurile din cadrul RRP (planul de redresare și reziliență – n.red.) care se așteaptă să răspundă nevoilor de formare, inclusiv competențe digitale. Unele dintre provocările pentru profesia didactică ar putea fi abordate prin revizuirea în curs a legii educației”.

Despre provocările-cheie privind condițiile și obiectivele educației

Pentru un tablou cât mai detaliat, documentul Comisiei revine, în anexe, asupra unei serii de probleme și provocări cu care se confruntă sistemul românesc de educație, pe baza celui mai recent Monitorului UE privind Educația și Formarea (2022). El completează descrierea inițială a situației cu o serie de date ce vizează în special rezultatele educației și condițiile de desfășurare a învățării.

În cazul profesorilor, documentul notează că atractivitatea profesiei de profesor este mai degrabă scăzută, iar atragerea de profesori de înaltă calificare către școlile din medii dezavantajate rămâne o provocare. “Formarea inițială și continuă a profesorilor este insuficient aliniată la nevoile clasei, iar evaluarea profesorilor nu este eficientă”, iar reforma legislativă în domeniu e așteptată să rezolve o parte dintre aceste probleme.

Materialul consemnează, între altele:

• Sistemele de învățământ vocațional și învățământ superior nu sunt suficient aliniate la piața muncii. Deși participarea adulților la educație s-a îmbunătățit, ea rămâne la un nivel scăzut (4,9% în 2021, comparativ cu o medie europeană de 10,8%). Aceasta se traduce într-un deficit de forță de muncă în anumite calificări. Și aceasta, în condițiile în care guvernul menține un nivel scăzut al cheltuielilor cu educația.

• Participarea la educația timpurie este scăzută și continuă să scadă, fenomen ce se simte și mai puternic în cazul grupurilor dezavantajate, precum romii sau comunitățile rurale.

• Părăsirea timpurie a școlii rămâne ridicată (15,6%, comparativ cu o medie UE de 9,6%) și se face simțită îndeosebi în rândul comunităților rome și în zonele rurale.
• Un pondere ridicată a elevilor din România manifestă o lipsă a competențelor de bază, conform evaluării PISA 2018. Iar în 2021 doar 50% dintre tinerii de 16-19 ani aveau competențe digitale de bază.
• Diferențele rural-urban și situația romilor în ceea ce privește educația rămân probleme critice, în condițiile în care 79% dintre copiii romi sunt în risc de sărăcie.
• Participarea la învățământul superior a crescut, dar este în continuare cea mai scăzută din UE, doar 24,7% dintre românii cu vârste între 25-34 de ani având o diplomă, comparativ cu media europeană de 42%.

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---