Cel mai lung tunel de autostradă din România, neterminat la mai bine de trei ani de la semnarea contractului. Statul, şi fără studiu de fezabilitate şi dat în judecată

Tunelul Meseş din Autostrada Transilvania, acesta încă nu e gata, după mai bine de trei ani de la semnarea contractului pentru studiul de fezabilitate. Mai mult, firma care trebuia să îl finalizeze se judecă cu statul după ce i-a aplicat penalităţi de întârziere.

Cu o lungime de 2,4 kilometri, Tunelul Meseş ar urma să fie cel mai lung tunel rutier din România. Statul a scos la licitaţie studiul de fezabilitate pentru acest tunel încă din 2014. În primăvara lui 2015 a atribuit firmei Tecnic Consulting  Engineering Romania contractul pentru realizarea SF, în valoare de circa 1 milion de lei şi cu durată de 12 luni.

Trei ani mai târziu, nu numai că studiul nu este gata, dar firma care trebuia să îl finalizeze a dat statul în judecată, după ce i-au fost aplicate penalităţi.

Statul îi aplicase acestei firme penalităţi de 278.000 lei reprezentând perioada de întârziere pentru neîndeplinirea obligaţiilor contractuale aplicate perioadei 20.09.2015 – 11.07.2017, potrivit unor date din toamna anului trecut.

De asemenea, până în toamna anului trecut nu fusese efectuată nicio o plată în cadrul contractului. În schimb, până la acel moment fusese predat studiul geotehnic pentru viitorului tunel de autostradă.

Oficialii de la Drumuri spun că firma nu a mai predat însă toată documentaţia aferentă Studiului de Fezabilitate. Prin urmare, contractul a încetat. Mai mult, din cauză că s-a ajuns la litigiu în instanţă, statul nu se poate folosi de documentele predate şi nici nu poate să lanseze mai departe la licitaţie proiectarea şi construcţia tunelului.

Tunelul Meseş, proiect de 150 milioane de euro blocat

În vara anului trecut, pasionaţii de infrastructură exclamau că traseul Tunelului Meseş a fost în sfârşit stabilit. Pe forumul Asociaţiei Pro Infrastructură a apărut atunci o imagine a planului de situaţie cu amplasarea tunelului.

Pasionaţii de infrastructură mai spuneau atunci că tunelul va fi sub formă de două tuburi cu câte două benzi plus trotuare, dar fără banda de urgenţă.

Tunelul Meseş ar urma să fie construit pe traseul Autostrăzii Transilvania (Braşov-Cluj-Borş), în sectorul Mihăieşti-Suplacu de Barcău. Mai exact, acesta va traversa Munţii Meseş la altitudinea de 400 de metri, în apropiere de oraşul Zalău.

Prin construirea acestui tunel va fi evitată astfel realizarea unor săpături adânci de 42 de metri şi late de 120 de metri, cum erau prevăzute în varianta de traseu din studiul de fezabilitate din 2004 (foto linia neagră) pentru Autostrada Transilvania.

Cu o lungime de aproximativ 2,4 kilometri, tunelul de pe Autostrada Transilvania îl va depăşi astfel pe cel de pe Transfăgărăşan, care deţine în prezent titlul de cel mai lung tunel rutier din România. Tunelul Capra-Bâlea, care se întinde pe o distanţă de 884 de metri, a fost construit în 1972. Pentru realizarea sa au fost săpaţi peste 41.000 de metri cubi de piatră, folosindu-se 20 de tone de dinamită, potrivit transfagarasan.eu.

Al doilea mare eşec după autostrada Sibiu – Piteşti

Pe lângă studiul de fezabilitate pentru Tunelul Meseş, firma Tecnic Consulting a mai lucrat şi la revizuirea studiului de fezabilitate pentru cel mai important proiect rutier al României, autostrada Sibiu – Piteşti. Şi contractul pentru şoseaua peste Carpaţi,  câştigat în asociere cu italienii de Spea, a încetat după ce nu a fost realizată şi depusă la timp toată documentaţia aferentă studiului. Astfel, şi în acest caz s-a ajuns la litigiu în instanţă.

Eşecul revizuirii studiului pentru autostrada Sibiu – Piteşti a generat apoi numeroase controverse şi piedici în lansarea licitaţiei pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor. În acest caz, Compania de Drumuri s-a putut baza însă pe studiile anterioare realizate de Iptana pentru a continua proiectul. Reamintim că anul trecut au fost scoase la licitaţie pentru construcţie secţiunile 1 şi 5 din Autostrada Sibiu – Piteşti, iar pentru restul secţiunilor, statul aşteaptă emiterea Acordului de Mediu.

Sursa: economica.net

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---