Rămâi conectat

Actualitate

Caz unic în lume. Prin noul Cod Administrativ, Statul își încurajează proprii cetățeni să utilizeze o altă limbă în paralel cu limba oficială de stat

Publicat

în

Caz unic în lume. Prin noul Cod Administrativ, Statul își încurajează proprii cetățeni să utilizeze o altă limbă în paralel cu limba oficială de stat

Noul Cod administrativ, adoptat de Guvernul Viorica Dăncilă, obligă autoritățile să implementeze niște măsuri unice în lume. Prin acestea, Statul însuși acționează împotriva limbii oficiale de stat.

Noul Cod administrativ, adoptat de Guvernul Viorica Dăncilă prin ordonanță de urgență, obligă autoritățile publice locale și deconcentratele să pună la dispoziția cetățenilor formulare tipizate în format bilingv, respectiv în limba română și în limba minorității naționale.

În acest mod, Statul își încurajează proprii cetățeni să utilizeze o altă limbă în paralel cu limba oficială de stat în raporturile cu instituțiile publice, lucru unic în lume, scrie jurnalistul Dan Tănasă.

Elit - Gustul Desăvârșit

Noul Cod administrativ adoptat de Guvernul PSD-ALDE prin ordonanță de urgență obligă primăriile și consiliile județene să pună la dispoziția cetățenilor formulare bilingve. Această obligație cade și în sarcina deconcentratelor, care reprezintă administrația publică centrală a statului român.

Această prevedere a Codului administrativ reprezintă în fapt o oficializare a peste 20 de limbi minoritare în administrația publică locală și centrală a statului român. Este vorba de 20 de limbi minoritare pentru că România s-a angajat prin tratate internaționale să protejeze 20 de limbi minoritare pe teritoriul său.

Astfel, prin adoptarea Legii nr. 282/2007 pentru ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, adoptată la Strasbourg la 5 noiembrie 1992, România s-a angajat să protejeze un număr de 20 de limbi minoritare pe teritoriul său, respectiv: limba albaneză, limba armeană, limba bulgară, limba cehă, limba croată, limba germană, limba greacă, limba italiană, limba idiş, limba macedoneană, limba maghiară, limba poloneză, limba romani, limba rusă, limba ruteană, limba sârbă, limba slovacă, limba tătară, limba turcă și limba ucraineană.

Iar noul Cod administrativ conține o prevedere care practic introduce toate aceste limbi, unele imediat iar altele cu posibilitatea de a fi introduse, în sistemul administrativ românesc, atât la nivel local, al primăriilor și consiliilor județene, cât și la nivel central, al deconcentratelor.

sursa: evz.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Alexandru Rafila, despre variola maimuței: „Nici vorbă să fie o pandemie. Riscul de infecție este mic”

Publicat

în

Alexandru Rafila, despre variola maimuței: „Nici vorbă să fie o pandemie. Riscul de infecție este mic”

Ministrul Sănătății, Alexandru Radila, susține că virusul variola maimuței nu poate fi considerat, un pericol, deocamdată și nici nu se pune problema să vorbim despre o pandemie.

„Nici vorbă de pandemie. Este exclus așa ceva. Rata de reproducere a acestei infecţii este mult sub 1, este 0,3. Ştiți bine că pentru infecția cu noul coronavirus am plecat de la 3 și am ajuns pe la 10 sau chiar peste rată de reproducere.

Deci riscul de infecție este mic și nu se transmite decât prin contact direct, prelungit, cu o persoană infectată.

Elit - Gustul Desăvârșit

Cele 90 de cazuri care au fost înregistrate în Europa au fost oarecum grupate în majoritatea lor, în sensul că se poate stabili calea de transmitere în cadrul acelor grupuri”, a spus Alexandru Rafila, duminică, la Antena 3.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Ministrul Educației: „Nu mai trebuie să ne concentrăm pe evaluarea cunoștințelor, pe memorarea informației”

Publicat

în

Ministrul Educației: „Nu mai trebuie să ne concentrăm pe evaluarea cunoștințelor, pe memorarea informației”

„Mulți dintre colegii noștri uită că nu mai trebuie să ne concentrăm pe evaluarea cunoștințelor, pe memorarea informației, disponibilă în momentul actual în zeci, sute, mii de surse de informare la care avem acces instantaneu, ci trebuie să ne axăm pe competențe”, a declarat ministrul Educației în cadrul unei conferințe despre testarea standardizată, organizată de educatieprivată.ro.

Amintim că ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a venit cu o propunere pentru evaluarea standardizată digitală, „pentru început la nivel pilot pentru elevii claselor I-VII și mai apoi IX-XI, fără elevii din clasele terminale” pe care a înaintat-o companiei Brio, platformă ed-tech de măsurare a performanței educaționale.

Sorin Cîmpeanu a precizat că „nu este suficientă nota”: „Noi am fost obișnuiți în școală să evaluăm cunoștințele, să evaluăm conținutul. Conținutul poate fi foarte ușor apreciat printr-o notă de la 1 la 10. Știu, sunt profesor de peste 30 de ani, pot să fac acest lucru extrem de ușor, să apreciez ceea ce am predat, la nivel de cunoștințe, cu note de la 1 la 10.”

Elit - Gustul Desăvârșit

Acesta e explicat de ce este important ca profesorii să măsoare competențele elevilor: „Competențele conțin în egală măsură cunoștințe, rămân importante, dar alături de cunoștințe avem abilități și avem atitudini. Aceste două componente nu mai pot fi evaluate la fel de ușor numeric, prin note de la 1 la 10, nici abilitățile și cu atât mai puțin atitudinile.”

„Pentru a înțelege, dacă îmi permiteți să dau un exemplu foarte simplu: cunoștințe – învățăm să scriem, știm să scriem, știm să citim – foarte bine, cunoaștem aceste lucruri. Abilitatea este de a înțelege un text, pe asta se bazează și testele PISA atunci când definesc alfabetismul funcțional sau analfabetismul funcțional. Mai apoi, e vorba de atitudine, ne place să citim, ne place lectura, sau ca să dau un alt exemplu, poate mai ușor de înțeles. Avem noțiuni despre un proces electoral, știm, cunoaștem sistemul, avem aceste cunoștințe, dar mai apoi trebuie să înțelegem să citim corect, să înțelegem o platformă, să facem diferențele, să avem o gândire critică. Asta este o abilitate. Mai apoi, ca atitudine, mergem la vot chiar dacă plouă. Asta este o atitudine pe care o apreciem. Dacă dumneavoastră credeți că se pot aprecia prin note de la 1 la 10 aceste atitudini, eu cred că nu pot fi. Și atunci de asta este nevoie de evaluarea competențelor, este nevoie de aceste rapoarte narative, descriptive (…)”, a menționat ministrul Educației.

Ministrul Cîmpeanu a subliniat că programul de educație remedială a mers „foarte prost”:„Foarte prost a mers programul de educație remedială. A fost mai degrabă, mă abțin de la calificative. Acum, având evaluări standardizate, avem o șansă în plus să meargă mai bine și această componentă de educație remedială, pentru că avem un instrument de diagnostic.”


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Țara noastră a urcat pe locul șase în clasamentul producătorilor de vin din Europa

Publicat

în

Țara noastră a urcat pe locul șase în clasamentul producătorilor de vin din Europa

Cu podgorii întinerite, România face tot mai mult vin. Anul trecut, producția a crescut cu 16 la sută, în vreme ce în țări cu tradiție, precum Franța și Spania, a scăzut.

Și nu doar plantațiile de viță de vie se schimbă, ci și cramele. O parte din profit este investit în amenajarea lor ca să fie vizitate.

Fost profesor de muzică, Marcel Pașcu este unul dintre proprietarii unei crame din județul Prahova și a viilor care o înconjoară. Când a cumpărat domeniul, vița era veche, așa că a înlocuit-o. A plantat butași din soiuri precum Chardonnay, Sauvignon Blanc sau Fetească Neagră, iar investiția a fost acoperită în proporție de 70% cu bani de la stat și de la Uniunea Europeană, 15 mii de euro pentru fiecare hectar.

Elit - Gustul Desăvârșit

Marcel Pașcu, proprietar cramă: „Dacă erau numai din bani proprii puțin probabil să fi reușit să replantez 25 de ha, a fost de mare ajutor. Pentru toată viticultura românească.”

Odată întinerite podgoriile, s-au dezvoltat și cramele. În ultimii cinci ani, cei care au domenii viticole au cheltuit 20 de milioane de euro ca să le transforme.

De pildă, la Tohani, o cramă boutique deschisă recent atrage turiștii cu peisajul spectaculos, pe lângă vinurile alese. Degustările se fac în via dispusă în formă de amfiteatru, la 400 de metri înălțime. Tot aici, oamenii se pot plimba printre butucii de viță, pe jos ori cu bicicleta.

Roxana Ana, reprezentant cramă: „Activitățile oeno turistice pe care le desfășurăm sunt în marea lor majoritate organizate în aer liber. Pachetele noastre de degustare încep de la 70 de lei și se pot duce până la 200 de lei.”

Și pentru că numărul celor care nu s-ar mai da duși din vie e tot mai mare, o altă cramă din zonă și-a mărit spațiul de cazare cu 14 camere. Aici, vinul păstrat în amfore este folosit și la gătit. Friptura de vițel, de exemplu, stă la fiert înainte, în cinci litri de fetească neagră.

Cornel Dicu, Organizația Națională Interprofesională Vitivinicolă: „Am reușit cu această sumă de aproximativ 45 de milioane de euro acordată în fiecare an viticulturii din România să începem în ritm alert. Refacerea podgoriilor, a tuturor centrelor viticole.”

Iar anul trecut, România a urcat în clasamentul producătorilor de vin din Europa, cu o poziție, pe locul șase. Doar că vinul românesc nu ajunge foarte departe.

Vasile Ghibu, somelier: „Calitatea a crescut foarte mult, extraordinar, cred că putem sta la masa cu marile vinuri ale lumii. Cu exportul stăm cam prost.”

Alta este situația când vine vorba de consum. Suntem pe locul 13 în lume, cu un volum de 24,6 litri de vin pe cap de locuitor.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare