17 noiembrie, ziua mondială a copiilor născuți prematur: Câte milioane de copii se nasc anual înainte de termen

Anual, în lume, se nasc aproximativ 140 de milioane de copii. 30 de milioane dintre ei necesită îngrijire specială. La nivel mondial, se estimează că 15 milioane de copii se nasc prematur anual – 10% din toți nou-născuții din întreaga lume. Intervalul ratei natalității premature variază de la o țară la alta de la 5% la 18%.

Există inegalități uriașe în ratele de supraviețuire în întreaga lume. Complicațiile la naștere prematură sunt cauza principală a deceselor sub 5 ani la nivel mondial și mulți supraviețuitori se confruntă cu dizabilități de-a lungul vieții, inclusiv dizabilități de învățare și probleme de vedere și auz.

Aproximativ 2,5 milioane de nou-născuți mor în primele 28 de zile din cauze care pot fi prevenite și aproximativ 1,3 milioane supraviețuiesc cu dizabilități majore. Pentru a atinge Obiectivul de dezvoltare durabilă de a pune capăt deceselor nou-născuților care pot fi prevenite, toate țările trebuie să reducă mortalitatea neonatală la 12 decese sau mai puțin la 1000 de născuți vii până în 2030.

Primele luni de viaţă ale unui copil născut prematur încep în incubator, înconjurat de aparate care îi susţin funcţiile vitale. În unele cazuri, bebeluşii rămân luni la rând, până când pot fi externaţi ca să ajungă, în sfârşit, acasă.

Tema globală pentru Ziua Mondială a Prematurității în 2022 este: Îmbrățișarea unui părinte, o terapie puternică. Permiteți contactul piele-pe-piele din momentul nașterii.

sursa: stiri.tvr.ro

Plafonarea preţului la lemnul de foc provoacă speculații, pe fondul deficitului în aprovizionare

Plafonarea prețului lemnului de foc a dus la o criză de aprovizionare a populaţiei cu lemn de foc şi o scădere dramatică a producţiei în industria lemnului, potrivit asociației Prolemn.

Potrivit acesteia, scăderea producţiei în industria lemnului a fost de 16% în septembrie, anul curent, faţă de aceeaşi lună din septembrie 2021, cu închideri de capacităţi mari de producţie.

În viziunea specialiştilor, evoluţiile în curs, cu volum redus oferit la licitaţiile principale de către Romsilva, preţuri de pornire la licitaţii adesea duble faţă de preţurile de referinţă şi amplificarea blocajului aplicării amenajamentelor silvice în procedura de evaluare de mediu, nu sunt pozitive, dimpotrivă.

„Într-un mod de neînţeles, deşi plafonarea preţurilor lemnului de foc, peleţilor şi bricheţilor s-a dovedit imediat o măsură artificială care a condus la dispariţia acestor produse din comerţul modern, în plin sezon de aprovizionare a populaţiei pentru sezonul de toamnă-iarnă, ordonanţa de urgenţă care a introdus această plafonare nu a fost modificată, produce aceleaşi efecte şi în prezent.

Intrată în vigoare la 5 octombrie, ordonanţa a fost aprobată tacit de Senat după mai mult de o lună de indecizie politică şi a fost transmisă la Camera Deputaţilor unde nu a intrat încă în dezbatere la Comisiile de specialitate, la aproape două săptămâni de la această transmitere”, declară reprezentanții Prolemn.

Potrivit sursei citate, efectele blocajului de pe piaţa lemnului au fost multiple: lipsa produselor din oferta retailerilor; creşterea preţurilor prin facturarea separată de către retaileri a lemnului de foc şi serviciilor de tăiere, despicare, paletizare, distribuţie; apariţia unor preţuri speculative, în condiţiile deficitului de ofertă; lipsa ofertei de lemn de foc cu provenienţă legală a creat piaţă pentru lemnul provenit din tăieri ilegale.

„Situaţia de criză pe piaţa lemnului de foc a fost percepută ca fiiind acută în toamna anului 2022, dar cauza de fond este deficitul de resursă de lemn în piaţă, care a început încă din primăvară, ca şi creşterea preţurilor. În condiţiile unei oferte de lemn pe picior redusă cu 30% faţă de anii anteriori la licitaţiile principale pentru producţia anului 2022 organizate de RNP – Romsilva, preţurile medii de adjudecare au fost de 391 lei/mc încă din primăvară, în creştere de 2,5 ori faţă de preţurile medii ale anului 2021. Deficitul de resursă de lemn au condus în mod artificial la preţuri mai mari cu 60-70% pentru lemnul industrial în România faţă de preţurile pieţei europene. De aceea, în 2022 am avut o contracţie dramatică a producţiei în industria lemnului şi închideri de capacităţi”, conform Prolemn.

Astfel, indicii producţiei industriale comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică (INS) relevă faptul că producţia în industria lemnului este de doar 88%, pe primele nouă luni din 2022, comparativ cu 2021, iar în luna septembrie a acestui an de 84% în comparaţie cu datele din anul precedent.

„Criza deficitului de resursă de lemn şi preţurile exagerate induse de acest deficit au fost semnalate în mod repetat de către Asociaţia Industriei Lemnului – Prolemn încă din primăvara anului 2022, dar avertizările au fost ignorate de autorităţi, chiar dacă asistam de atunci la închiderea unor capacităţi mari de producţie.

Criza de pe piaţa lemnului – cu deficit de aprovizionare atât pentru industria lemnului cât şi pentru aprovizionarea cu lemn de foc a populaţiei – a intrat în atenţia autorităţilor abia în toamna anului 2022, dar în loc să se constate deficitul de pe piaţă, s-a intervenit artificial prin măsura contraproductivă a plafonării preţurilor lemnului de foc, peleţilor şi bricheţilor!

Mai mult, în loc să se corecteze cauzele care au condus la acest deficit, măsurile luate de autorităţi au agravat criza. Astfel, volumul oferit la licitaţiile principale de către RNP – Romsilva pentru producţia anului 2023 continuă să scadă, iar preţurile de pornire la licitaţie sunt în marja de 250-450 lei/mc lemn pe picior. Aceste preţuri sunt adesea duble faţă de preţurile de referinţă stabilite chiar de RNP – Romsilva. Practic, RNP – Romsilva aliniază preţurile de pornire la licitaţie la actualele preţuri de criză din piaţă, în loc să le alinieze la preţurile de referinţă care au fundamente economice solide pe termen lung”, subliniază asociaţia profesională.

sursa: adevarul.ro

Uniunea Europeană se îndreaptă spre o nouă politică oficială cu Rusia: Izolarea

Publicația a consultat un proiect conform căruia oficialii europeni discută noi principii pentru a înlocui vechiul document care ghidează politica blocului comunitar față de Moscova.

Potrivit proiectului, cel mai notabil principiu actualizat îl reprezintă „izolarea Rusiei pe plan internațional, impunerea și punerea în aplicare a unor măsuri restrictive împotriva Rusiei și împiedicarea eludării acestora”.

În unele privințe, modificarea este o simplă reflectare a realității din teren. De când Moscova a lansat invazia pe scară largă în Ucraina, în luna februarie, UE s-a concentrat pe adoptarea și apoi pe aplicarea unor sancțiuni radicale care vizează o mare parte din economia, importurile și exporturile țării.

Noul proiect naște tensiuni în interiorul UE

Cu toate acestea, în contextul în care războiul continuă, nu toată lumea este de acord că a venit momentul potrivit pentru a rezolva problemele legate de modul în care trebuie abordată relația pe termen lung a Bruxellesului cu Moscova.

Acest lucru înseamnă că vor urma, cel mai probabil, discuții care ar putea dura săptămâni sau luni. Aceste discuții au început în mod oficial luni, când miniștrii de externe ai țărilor membre ale Uniunii Europene au analizat, în timpul unei reuniuni la Bruxelles, proiectul consultat de Politico.

Proiectul de text – pregătit de organismul diplomatic al blocului și denumit în jargonul UE „linia de urmat” – include șase puncte menite să înlocuiască cele cinci principii directoare anterioare asupra cărora blocul a convenit în 2016. Diplomații au subliniat că proiectul este menit să stimuleze discuții față în față.

În afară de izolare, printre principiile de bază ale documentului se numără „asigurarea tragerii la răspundere” pentru orice fel de crime de război comise de Rusia și „sprijinirea vecinilor UE” – în mare parte o referire la țările balcanice, dintre care câteva doresc să devină membre ale Uniunii Europene.

De asemenea, se face referire la „colaborarea strânsă cu aliații din NATO”, „sprijinirea societății civile” din Rusia și „consolidarea rezilienței UE”, un semn cu privire la dependența energetică a blocului de Moscova, la creșterea atacurilor cibernetice și la proliferarea dezinformării digitale.

Diferențe mari față de proiectul din 2016

Noul proiect abia dacă seamănă cu cel pe baza căruia Uniunea Europeană a lucrat, din punct de vedere tehnic, încă din 2016.

Documentul respectiv includea o serie de principii care nu se mai aplică: încheierea conflictului din estul Ucrainei, dintre separatiștii susținuți de Rusia și guvernul de la Kiev, angajarea selectivă a Rusiei în chestiuni precum combaterea terorismului și sprijinirea contactelor interumane.

Consolidarea societății civile ruse și stabilirea unor legături mai strânse cu vecinii Uniunii Europene se aflau, totuși, pe lista inițială.

Germania este mulțumită de textul actual

În linii mari, proiectul actualizat nu ar trebui să aibă probleme majore în a fi adoptat, au precizat diplomații europeni.

O controversă a apărut în jurul afirmației conform căreia „nu se poate reveni la relații normale” atâta timp cât Moscova atacă Ucraina și încalcă dreptul internațional.

Diplomații au precizat că țările baltice, care în mod tradițional sunt mai vehemente față de Rusia, doresc ca această linie să fie mai puternică. Totuși, aceștia au adăugat că Germania este mulțumită de textul actual.