Rămâi conectat

Actualitate

Când și câți bani se dau pentru ajutorul de încălzire în iarna 2021-2022?

Ziarul Unirea

Publicat

în

Când și câți bani se dau pentru ajutorul de încălzire în iarna 2021-2022?

Legea consumatorului vulnerabil, privind ajutorul financiar dat de Guvern pentru încălzirea locuințelor, a fost adoptată de Parlament. Actul normativ prevede spriijn doar pentru românii cu venituri mici. Aproximativ 500 de mii de gospodării ar urma să beneficieze de cel mult 500 de lei pe lună pentru plata facturilor în sezonul rece.

Citește și: Ajutorul de încălzire pentru iarna 2021-2022. Cine sunt persoanele care pot beneficia de el

Legea prevede acordarea unor ajutoare financiare pentru încălzirea locuinței, care pot ajunge până la 500 de lei, dar care vor fi acordate în funcție de nivelul veniturilor solicitanților. Cu cat venitul este mai mare, cu atat sprijinul statului va fi mai mic. Statul va acorda aceșt sprijin integral, dar nu mai mult decât consumul facturat doar românilor care câștigă sub 200 de lei pe lună.

Limita maximă a veniturilor până la care o persoană poate beneficia de ajutoare pentru încălzire este de 1.386 de lei de persoană în cazul familiilor şi 2.053 de lei în cazul persoanelor singure.

Elit - Gustul Desăvârșit

În plus, legea prevede și acordarea unor stimulente lunare, deci și în afara sezonului rece, pentru consumul de energie, gaze, combustibil sau lemne. Valoarea acestora variază între 30 și 70 de lei pe lună.

Citește și: Ajutorul de încălzire a locuinței pentru iarna 2021-2022: Regulile pentru solicitarea subvenției

Statul estimeaza ca va sprijini astfel 524 de mii de gospodarii si ca va achita 389 de milioane de lei. Ministrul Muncii, Raluca Turcan, spunea recent ca asta inseamna un spirjin in plata facturilor pentru 1 – 5 milioane de oameni. Este vorba de de oameni cu contracte de muncă, persoane aflate în asistenţă socială şi pensionari.

Cum se acordă ajutoarele de la stat prin legea consumatorului vulnerabil

Potrivit proiectului de lege adoptat marți, ajutorul pentru încălzire se acordă în funcţie de venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure, astfel:

  •  în proporţie de 100% din valoarea de referinţă, dar nu mai mult decât consumul facturat, în situaţia în care venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este de până la 200 lei;
  •  în proporţie de 90%, în situaţia în care venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 200,1 lei şi 320 lei;
  •  în proporţie de 80%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 320,1 lei şi 440 lei;
  •  în proporţie de 70%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 440,1 lei şi 560 lei;
  •  în proporţie de 60%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 560,1 lei şi 680 lei;
  •  în proporţie de 50%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 680,1 lei şi 920 lei;
  •  în proporţie de 40%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 920,1 lei şi 1040 lei;
  •  în proporţie de 30%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 1040,1 lei şi 1160 lei;
  •  în proporţie de 20%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie sau al persoanei singure este cuprins între 1160,1 lei şi 1280 lei;
  •  în proporţie de 10%, în situaţia în care venitul net mediu lunar pe membru de familie este cuprins între 1280,1 lei şi 1386 lei;
  •  în proporţie de 10%, în situaţia în care venitul net mediu lunar al persoanei singure este cuprins între 1280,1 lei şi 2053 lei.

De asemenea, venitul mediu net lunar până la care se acordă ajutorul pentru încălzire este de 1386 lei/persoană, în cazul familiei, şi de 2053 lei, în cazul persoanei singure.

Valoarea de referinţă în funcţie de sistemul de încălzire utilizat va fi stabilită de Guvern şi nu va putea fi mai mică de:

  • 250 lei/lună, pentru gaze naturale;
  • 500 lei/lună, pentru energie electrică;
  • 320 lei/lună, pentru combustibili solizi şi/sau petrolieri.

Subvenţia va fi decontată direct în preţul facturii. Dacă legea va fi promulgată de preşedintele Iohannis, ar urma să fie aplicată de la 1 noiembrie.

„Legea privind stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie a fost adoptată! Am votat Pentru! Totodată, vreau să le mulţumesc colegilor parlamentari care au înţeles cât de importantă este legea şi au adoptat şi amendamentele pe care le-am propus cu colega mea Raluca Turcan pentru ca legea să se aplice începând cu data de 1 noiembrie 2021”, a anunţat Virgil Popescu.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Cum va fi VREMEA până în 9 aprilie 2023, în Transilvania și la munte. Prognoza meteo de la ANM, pentru următoarele 2 săptămâni

Ziarul Unirea

Publicat

în

Cum va fi VREMEA până în 9 aprilie 2023, în Transilvania și la munte. Prognoza meteo de la ANM, pentru următoarele 2 săptămâni

Vremea va fi capricioasă şi schimbătoare în următoarele două săptămâni, au anunţat meteorologii ANM care au emis, luni, prognoza meteo.

Astfel, în perioada 27 martie-9 aprilie 2023, se anunţă două valuri de frig, deşi suntem la jumătatea primăverii. Toate regiunile din ţară se vor confrunta cu două valuri de frig, iar temperaturile minime vor fi negative în unele zone, până la -5 grade, avertizează specialiștii.

Elit - Gustul Desăvârșit

În Transilvania, vremea se va răci semnificativ la începutul primei săptămâni, astfel că mediile maximelor vor coborî spre 3 grade la mijlocul acesteia, iar ale minimelor spre -5 grade. Ulterior, se va încălzi treptat, astfel că maximele vor ajunge în data de 1 aprilie la medii de 15 grade, iar minimele spre 4 grade. O ușoară răcire se va resimți în data de 4 aprilie spre medii diurne de 12 grade, iar până la finalul intervalului de prognoză, acestea vor crește ușor spre 16 grade. Și mediile nocturne vor coborî ușor spre 2 grade în 6 aprilie, apoi nu vor mai oscila semnificativ.

Probabilitatea pentru precipitații va fi mai ridicată în primele 2 zile ale intervalului de prognoză și între 31 martie și 4 aprilie. În restul perioadei estimate vor fi posibile precipitații slabe și pe arii restrânse.

La munte, vremea se va răci semnificativ în primele zile de prognoză în toate masivele, astfel că mediile maximelor vor coborî de la 4 la -4 grade, iar ale minimelor de la 0 la -12 grade. Apoi, vremea va intra într-un proces de încălzire treptată, până în 1 aprilie când maximele vor avea în medie 6 grade, iar minimele 0 grade. După această dată, variațiile termice nu vor mai fi semnificative, regimul diurn se va încadra între 4 și 6 grade, iar cel nocturn între -2 și 0 grade.

Temporar se vor semnala precipitații în cea mai mare parte a intervalului, dar cu precădere pe 27 martie și după 1 aprilie, au precizat meteorologii.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

La ce distanță de vecini poziționăm ferestrele și se construiesc fosele septice? Ce arată Codul Civil

Ziarul Unirea

Publicat

în

Ferestrele și fosele septice au fost de multe ori subiect de scandal între vecini. S-a ajuns în instanță după ce ferestrele au fost postate mult prea aproape de proprietatea vecinului. Mulți se întreabă atunci când își construiesc casă la ce distanţă de vecin am voie să pun fereastra. Care este detaliul care îți poate aduce o amendă serioasă.

La ce distanţă de vecini avem voie să poziționăm fereastrele casei. Ce arată Codul Civil

Elit - Gustul Desăvârșit

Potrivit art. 612 din Codul Civil, orice construcții, lucrări sau plantații se pot face de către proprietarul terenului numai cu respectarea unei distanțe minime de 60 de cm față de linia de hotar, dacă nu se stipulează altfel prin lege sau prin regulamentul localității de urbanism.

Însă, când vine vorba de ferestre, mai ales acelea care sunt îndreptate către proprietatea vecinilor, lucrurile se schimbă.

Care este distanța dintre fereastră și terenul vecinului

Potrivit art. 615 din Codul Civil este obligatorie păstrarea unei distanțe de cel puțin 2 metri între fondul, îngrădit sau neîngrădit, aparținând proprietarului vecin și fereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucrări care sunt orientate către acest fond.

Așadar, ferestrele trebuie să fie în așa fel poziționate încât să nu fie mai aproape de 2 metri de gardul vecinului.

Ce se întâmplă cu ferestrele de pe construcția neparalelă cu linia de hotar

Însă, conform aceluiași articol din Codul Civil, fereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucrări, care nu sunt paralele cu linia de hotar spre fondul învecinat sunt interzise la o distanţă mai mică de un metru.

De asemenea, distanţa se calculează de la punctul cel mai apropiat de linia de hotar, existent pe faţa zidului în care s-a deschis fereastra sau, după caz, pe linia exterioară a balconului, până la linia de hotar.

Distanţa, în cazul lucrărilor neparalele, se măsoară perpendicular, de la punctul cel mai apropiat al lucrării de linia de hotar şi până la această linie.

La ce distanță se construiește fosa septică de proprietatea vecină

Un alt motiv de ceartă între vecini, terminată de asemenea prin instanță, este fosa septică.

Cum foarte multe locuințe din România nu sunt racordate la sistemul de canalizare, mulți proprietari se văd nevoiți să apeleze la fosele septice.

Ce prevede articolului 34 din Codul Civil

Cei mai mulți dintre ei nu știu la ce distanţă se face fosa septică faţă de proprietatea vecinilor, de aici și multe neînțelegeri.

Astfel, potrivit articolului 34 din lege, fosele septice trebuie construite la cel putin 10 metri față de cea mai apropiată locuință. Nu în ultimul rând, instalatiile se întrețin în bună stare de funcționare, iar vidanjul se va descărca în stația de epurare a apelor uzate cea mai apropiată.

Sursa: playtech.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Reducerea pensiilor speciale: Va fi interzisă cumularea, vor fi supraimpozitate și veniturile din pensie nu vor depăși venitul încasat în activitate

BONTEA Alexandru

Publicat

în

Reducerea pensiilor speciale: Va fi interzisă cumularea, vor fi supraimpozitate și veniturile din pensie nu vor depăși venitul încasat în activitate

În cursul serii de duminică, liderii coaliției de guvernare s-au întâlnit pentru a putea discuta soluțiile de a reduce pensiile speciale.

Conform surselor noastre, la Senat vor fi depuse mai multe amendamente, printre care și unul referitor la interdicția de a cumula mai multe pensii speciale. Cei vizați vor trebui să opteze pentru unul dinte veniturile încasate.

Elit - Gustul Desăvârșit

Pentru restul pensiilor speciale se va mai încasa doar partea de contributivitate.

De asemenea, s-a căzut de acord cu supraimpozitarea a 15% din partea de necontributivitate a pensiilor speciale. Totul se va indexa anual.

Un alt principiu convenit este acela că nimeni nu va depăși cu veniturile din pensie venitul încasat în activitate.

Totodată, se abrogă articolul care prevedea că pot obține pensie specială cei din Consiliul Superior al Magistraturii, după un mandat.

Aceste amendamente, dar și altele, vor fi depuse la Senat, acolo unde legea intră la dezbateri în comisii.

Cât plătește statul român pentru pensiile speciale

Potrivit Guvernului cheltuielile anuale cu pensiile speciale au ajuns la 12 miliarde de lei. Beneficiari de pensii de serviciu sunt un 10.000, grosul fiind la pensiile militare – aproape 180.000 – unde intră cele de la MAI, MApN, SRI, SIE și STS.

În România numărul de beneficiari de pensii de serviciu înregistrat în februarie 2023 este 10.198, potrivit Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP). Dintre aceștia 5.137 sunt pensionari veniți din zona procurorilor şi judecătorilor.

În cazul beneficiarilor Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, cea mai mare pensie medie de serviciu este de 21.477 de lei, din care 20.061 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 4.765 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat.

De asemenea de pensie de serviciu din zona Corpului diplomatic şi consular al României au beneficiat în luna ianuarie un număr de 743 persoane. Pensia medie era de 5.796 de lei, din care 2.552 de lei suportaţi de la bugetul de stat, potrivit CNPP citată de agenția Agerpres.

În ceea ce priveşte beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, numărul acestora era de 716 de persoane, pensia medie ridicându-se la 5.057 de lei (2.525 de lei de la bugetul de stat).

Conform Casei Naţionale de Pensii Publice, de Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România beneficiau 1.381 de pensionari, iar pensia medie se ridică la 11.479 de lei, din care 7.531 lei suportaţi din bugetul de stat.

Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 559 de persoane, media fiind de 8.502 de lei, din care 2.818 de lei cota suportată din bugetul de stat.

De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor beneficiau 1.662 de pensionari, pensia medie fiind de 5.108 de lei, din care 2.447 de lei suportaţi din bugetul de stat.

Anual, valoarea brută a pensiilor de serviciu mai sus menționate este de 1,7 miliarde de lei, la nivelul anului trecut.

În categoria pensiilor speciale, adică cele primite în baza unor legi speciale, sunt încadrate în discursul public și pensiile militare. Acestea din urmă reprezintă grosul, adică în jur de 180.000. Aici intră pensiile celor care au lucrat la MAI, MApN și SRI și sunt plătite de casele de pensii ale acestora

La nivelul MAI sunt 97.000 de beneficiari, care costă anual 5,2 miliarde de lei.

La nivelul MAPN sunt în jur de 78.000 de beneficiari, în vreme ce în jur de 5.700 provin din SRI, SIE si STS. La nivelul anului trecut costul cu pensiile acestora era în jur de 4 miliarde de lei.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare