Rămâi conectat

Actualitate

Bani pentru digitalizare! IMM-urile care nu sunt în IT vor putea primi 100 000 de euro

Publicat

în

Până la 100.000 de euro vor fi primiți de întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) care activează în afara domeniului IT&C, prin intermediul schemei de ajutor de minimis pentru digitalizare, după ce condiţiile şi criteriile de acordare a acestui ajutor au fost publicate în Monitorul Oficial de marți.

Condiţiile de acordare trebuiau să fie aprobate prin ordinul ministrului fondurilor europene, ajutorul de stat fiind anunțat încă din august, prin HG nr. 677/2020. Pe final de an a apărut şi acest Ordin nr. 1486/4.255 al ministrului fondurilor europene şi al preşedintelui Autorităţii pentru Digitalizarea României.

Bugetul total acordat prin acest ajutor este de 100 milioane de euro, iar schema are ca scop digitalizarea IMM-urilor din alte sectoare de activitate decât IT&C, precum şi creşterea competitivităţii IMM-urilor şi dinamizarea indirectă a sectorului IT&C. Mai exact, firmele cu activitate în domeniul IT&C nu vor putea beneficia în mod direct de acest ajutor.

Electrica Furnizare Discount

Pentru a putea accesa acest ajutor, IMM-urile trebuie, printre altele, să nu aibă obligaţii bugetare nete, să nu fi beneficiat de sprijin financiar din fonduri publice, inclusiv fonduri UE, în ultimii cinci ani, să nu fie în stare de insolvenţă, faliment, reorganizare judiciară, dizolvare lichidare sau suspendare temporară a activităţii.

O întreprindere va putea obține astfel, în baza proiectului aprobat, o sumă între 30.000 și 100.000 de euro, reprezentând maximum 90% din totalul cheltuielilor eligibile. IMM-uri trebuie să se angajeze să acopere din surse proprii minim 10% din bugetul eligibil al proiectului.

Firmele vor putea cheltui banii obținuți prin programul de digitalizare pentru:

-cumpărarea de echipamente și dispozitive IT&C, inclusiv acoperirea cheltuielilor de instalare, configurare și punere în funcțiune. De asemenea, nici aici nu sunt acoperite cheltuielile legate de cumpărarea elementelor de mobilier care nu au legătură cu funcționarea produselor/aplicațiilor informatice implementate prin proiect;
-realizarea rețelei LAN;
-cumpărarea și/sau dezvoltarea și/ sau adaptarea aplicațiilor software/ licențelor necesare implementării proiectului, configurarea și implementarea bazelor de date, migrarea și integrarea diverselor structuri de date existente, inclusiv soluțiile de automatizare software;
-cumpărarea unui website de prezentare a companiei, inclusiv achiziția de domeniu și găzduirea pe server;
-cumpărarea unui nume de domeniu nou “.ro” direct de la furnizorul național de domenii “.ro”;
-cumpărarea soluției de semnătură electronică;
-plata activităților de trecere a arhivelor din analog/ dosare/ hârtie în digital indexabil;
-cumpărarea de aplicații informatice specifice pentru persoanele cu dizabilități;
-cumpărarea soluțiilor IT pentru comerțul electronic;
-de servicii de tip cloud și SaaS (Software as a Service);
-cumpărarea serviciilor de găzduire, incluzând toate tipurile de servicii de găzduire (cu excepția pachetelor de reseller);
-cumpărarea de servicii pentru consolidarea securității cibernetice aplicabile pentru software/ hosting/ rețele;
-cumpărarea de servicii de consultanță pentru elaborarea documentațiilor necesare pregătirii proiectului propus spre finanțare si/sau managementul proiectului (inclusiv elaborarea documentațiilor necesare implementării proiectului);
-activități legate de instruirea personalului care va utiliza produsele implementate/ achiziționate și a personalului care va asigura mentenanța;
-cumpărarea serviciilor de auditare intermediară/finală, financiară, conform reglementărilor naționale și tehnică.

Investiţiile care constau în simpla înlocuire a unor active deţinute de societate nu sunt eligibile. Numai investiţia direct legată de creşterea competitivităţii IMM prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, respectiv legată de digitalizarea activităţii societăţii poate fi considerate eligibilă, înlocuirea activelor care se face în scopul upgradarii activelor existente nu poate fi considerate cheltuială eligibilă pentru ajutorul de minimis.

Exceptate de la acest ajutor de minimis sunt următoarele IMM-uri:

-cu cod CAEN în în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (IT&C);
-care îşi desfăşoară activitatea in sectoarele pescuitului şi acvaculturii;
-care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole;
-din sectorul prelucrării şi comercializării produselor agricole;
-care au activităţi legate de export;
-care achiziţionează vehicule de transport rutier de mărfuri.

Lista completă a CAEN-urilor exceptate de la această schemă de ajutor o găsiţi aici.

Această schemă de minimis se va aplica până la epuizarea sumelor, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2021. Plata ajutorului se efectuează până în 31 decembrie 2023.

Sursă: avocatnet.ro

Publicitate

Actualitate

Număr RECORD de concedii medicale în 2021: Ce sumă uriașă are statul român de plată

Publicat

în

Număr RECORD de concedii medicale în 2021: Ce sumă uriașă are statul român de plată

Concediile medicale acordate bolnavilor în 2021, multe dintre ele cauzate de pandemia de coronavirus, costă statul român un miliard de euro.

Creșterea este uriașă față de anul precedent, cu aproximativ 40 de procente. Astfel, bugetul alocat concediilor medicale de Casa Națională de Asigurări de Sănătate a crescut de la 3,6 miliarde de lei în 2020, la aproape 5 miliarde de lei în 2021. Această sumă ar fi fost mai mult decât suficientă pentru construirea unui spital sau pentru o autostradă peste munți.

România a pierdut în 2020, primul an al pandemiei de coronavirus, aproximativ 30 de milioane de lei lunar pentru concediile medicale acordate bolnavilor de COVID 19 sau celor aflați în carantină. Adică în jur de 44.000 de certificate eliberate, în medie, pe lună.

Electrica Furnizare Discount

Anul trecut, însă, suma pe care Casa Națională de Asigurări de Sănătate trebuie să o plătească acestora pentru concediile medicale s-a dublat, ajungând la aproximativ 60 de milioane de lei lunar. Datele obținute de Digi24 arată că numărul celor care și-au luat concediu medical a crescut vertiginos de la val la val.

Dacă la debutul pandemiei, în perioada martie-aprilie 2020 au fost acordate 48.552 de certificate de concediu medical, în valul 4 au fost eliberate aproximativ 188.000, adică o creștere de 287%.

În total, bugetul alocat concediilor medicale de Casa Națională de Asigurări de Sănătate a crescut de la aproape 3,4 miliarde de lei în 2019, primul an de dinainte de pandemie, la aproape 5 miliarde de lei în 2021, suma pe care statul trebuie să o plătească tuturor pacienților care au nevoie de zile libere, indiferent de boală.

Cele cinci miliarde de lei reprezintă cam 10% din bugetul total al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pe un an întreg. Statul va continua să piardă sume importante și anul acesta, având în vedere că deja s-a ajuns la 16.000 de infectări pe zi. Dacă acest număr crește, există riscul ca unele firme să își oprească activitatea din lipsă de personal, ceea ce va genera costuri noi pentru economie.

Sursa: digi24.ro

Citește mai mult

Actualitate

SRI, în căutare de hackeri: Ce salariu are un ofiţer debutant la Cyberint și ce CONDIȚIE de bază trebuie să îndeplinească

Publicat

în

SRI, în căutare de hackeri: Ce salariu are un ofiţer debutant la Cyberint și ce CONDIȚIE de bază trebuie să îndeplinească

Anton Rog, șeful Centrului Național Cyberint și general de brigadă, a discutat, în cadrul unui podcast difuzat pe canalul SRI, faptul că Serviciul a angajat chiar și hackeri, încă de pe băncile facultății.

Citește și: Posturi în învățământ 2022. Angajări MASIVE în EDUCATIE, aprobate de Guvern

Citește și: ADMITERE la școli MAI 2022: La Poliție, pompieri și jandarmi, aproape 3000 de locuri suplimentare. PROBELE concursului

„Avem mai multe metode, da, avem un treasure hunt pe care îl avem ascuns prin nişte site-uri de-ale noastre, şi cei care îl găsesc şi trec de anumite etape, ajung la un număr de telefon, sună şi intrăm într-un dialog”, a explicat Rog, care a adăugat că „un ofiţer debutant la Cyberint câştigă între 5.000 şi 6.000 lei”.

Electrica Furnizare Discount

„Legea ne spune că avem voie să recrutăm hackeri. Pe unii, dacă reuşim să-i angajăm bine, dacă nu, lucrăm altfel cu ei, apropiat, pentru a proteja România. Îi considerăm „white hat”, adică hackeri buni. Cum i-am găsit? Media de vârstă la Centrul Cyberint e stricată de mine, care am 47 de ani, şi asta le-am dus-o pe la 31 de ani sau aşa ceva, că, dacă n-aş fi eu, ar fi media de vârstă mai mică aşa, deci, până în 30 de ani la ofiţerii de execuţie, cum îi numim noi, cei care nu sunt şefi. Şi cum îi recrutăm? Îi recrutăm de pe băncile facultăţilor, îi recrutăm din mediul de hacking.

Citește și: Admitere la Academia de Politie 2022: Probe, înscrieri, cele mai frecvente întrebari

Da, avem mai multe metode, da, avem un treasure hunt pe care îl avem ascuns prin nişte site-uri de-ale noastre, şi cei care îl găsesc şi trec de anumite etape, ajung la un număr de telefon, sună şi intrăm într-un dialog. Aviz hackerilor, da. O singură problemă este la noi. Pentru a fi ofiţer în SRI trebuie să îndeplineşti mai multe condiţii, una este să termini o facultate, şi atunci cei care sunt.. mulţi hackeri nu termină o facultate, dar care sunt foarte buni şi recunoaştem lucrul acesta.

Un ofiţer debutant la Cyberint câştigă între 5.000 şi 6.000 lei. Nu e rău ca un prim job. Eu angajez mai mult din toate zonele”, a explicat Anton Rog, în podcastul TOP (ne) SECRET difuzat pe canalul de YouTube al SRI realizat de către purtătorul de cuvânt al instituţiei Ovidiu Marincea.

El a explicat să ce este Centrul Naţional Cyberint şi cu ce se ocupă.

„Centrul Naţional Cyberint, aşa cum e cunoscut el în afara Serviciului, este unitatea centrală din Serviciul Român de Informaţii care se ocupă cu securitatea cibernetică a infrastructurilor cu valenţe critice.

Citește și: Admitere școli MAI 2022: La Poliție, Jandarmerie și Pompieri, locurile se DUBLEAZĂ, în acest an

Noi trebuie să securizăm acele infrastructuri a căror afectare produce o disturbare a vieţii sociale, a vieţii economice, a pieţelor financiare. Spre exemplu, sistemul bancar, da, de care n-am fost tot timpul aşa apropiaţi, însă acum au înţeles că e mai bine să fie protejaţi şi de noi pe lângă măsurile pe care şi le iau, Guvernul României, ministerele, agenţiile, infrastructuri care transportă utilităţi, şi aşa mai departe, infrastructurile relevante, care au valenţe critice”, a precizat Anton Rog.

Acesta a vorbit şi despre un caz în anul 2020, la începutul pandemiei, o grupare de criminalitate cibernetică ce dorea să cripteze spitalele suport COVID.

„A fost o speţă, chiar la începutul pandemiei, în 2020, în martie – aprilie, în care o grupare de criminalitate cibernetică voia să cripteze spitalele suport COVID ca să-şi mărească faima în cadrul grupului ei de hackeri. Nici măcar nu voiau bani! Nu s-a întâmplat, şi, împreună cu organele de aplicare a legii, în speţă cu DIICOT, oamenii sunt după gratii, ca să mă exprim aşa, plastic. Da, au vrut. Ce se întâmplă dacă criptezi datele dintr-un spital? Se amână operaţii, nu se mai fac tratamente, trebuie reluate analize. Nu s-a ajuns la pierderi de vieţi omeneşti, dar s-a creat un disconfort. S-ar fi putut crea un disconfort major în zona pacienţilor”, a completat şeful Centrului Naţional Cyberint.

Citește și: ADMITERE la colegiile militare 2022: CALENDARUL probelor birourile de RECRUTARE. La Colegiul Militar Mihai Viteazul Alba Iulia, 120 de posturi sunt scoase la CONCURS

Anton Rog a adus în discuţie şi alte aspecte mai amuzante ale profesiei sale şi anume diverse întrebări pe care le primeşte de la oameni, cum ar fi „În câte minute poţi să-mi spargi telefonul?” sau „Poţi să mă împrieteneşti cu nu ştiu care pe Facebook?”, ori „Îmi bagi şi mie 2000 de like-uri pe Facebook?”.

Sursa: ziare.com

Citește mai mult

Actualitate

Posturi în învățământ 2022. Angajări MASIVE în EDUCATIE, aprobate de Guvern

Publicat

în

Posturi în învățământ 2022. Angajări MASIVE în EDUCATIE, aprobate de Guvern

În cursul zilei de miercuri, 19 ianuarie, Executivul a aprobat suplimentarea posturilor din Educaţie cu 1.175, fiind vorba mai ales de locuri destinate învăţământului preuniversitar de stat, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru.

CITEȘTE ȘI: Admitere școli MAI 2022: La Poliție, Jandarmerie și Pompieri, locurile se DUBLEAZĂ, în acest an

Potrivit acestuia, hotărârea de Guvern aprobată modifică şi completează HG 369/2021 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei.

„În principal, aceste posturi suplimentare sunt destinate învăţământului preuniversitar de stat, inclusiv învăţământului special, Centrelor judeţene de resurse şi asistenţă educaţională, Centrului municipiului Bucureşti de resurse şi asistenţă educaţională, 1.100 de posturi alocate suplimentar pentru această direcţie”, a afirmat Cărbunaru.

Electrica Furnizare Discount

Citește și: Admitere la Academia de Politie 2022: Probe, înscrieri, cele mai frecvente întrebari

Potrivit acestuia, suplimentarea este impusă de faptul că, începând cu acest an şcolar, este necesară creşterea gradului de cuprindere a copiilor cu vârste între 3 – 5, 6 ani în învăţământul preşcolar şi a celor cu vârste de 6 – 18 ani în învăţământul obligatoriu.

„Şi este necesară îmbunătăţirea serviciilor de asistenţă psihopedagogică şi consiliere educaţională pentru un număr cât mai mare de elevi şi preşcolari din învăţământul preuniversitar”, a completat purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Sursa: economica.net

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare