Avocat trimis în judecată de DNA pentru dare de mită, ACHITAT de Curtea de Apel Alba Iulia după ce magistratul a înlăturat probele obținute cu ajutorul SRI

O instanţă acuză un procuror DNA că are „carenţe evidente ale efectuării actelor de urmărire penală“. Un avocat trimis în judecată de DNA pentru dare de mită a fost achitat de un complet al Curţii de Apel Alba Iulia după ce magistratul a decis să înlăture din dosar toate probele obţinute în urma măsurilor de supraveghere tehnică realizate cu ajutorul SRI.

Mai mult, judecătorul consideră că acuzaţiile la adresa avocatului nu există şi că dosarul are la bază ”carenţe” ale procurorului care a realizat rechizitoriul.

Guşatu Alina, avocat în cadrul Baroului Mureş, a fost acuzată că, cu ocazia a trei întâlniri ce au avut loc în biroul său din Târgu Mureş, i-a dat unui lichidator (denunţător în dosar), în trei tranşe, suma de 5.500 lei pentru ca acesta să nu îşi îndeplinească corect atribuţiile de serviciu.

Prin decizia din 26 iulie 2019, instanţa a constatat nulitatea tuturor măsurilor de supraveghere tehnică realizate în cauză de către SRI şi a exclus din materialul probator toate procesele verbale de consemnare a interceptărilor telefonice, ca urmare a unei decizii a Curţii Constituţionale din 2016.

Dosarul a fost strămutat la Alba Iulia, de la Curte de Apel Târgu-Mureş. Magistratul a constatat că DNA a invocat doar probe obţinute în baza unui mandat de interceptare din anul 2015 precum şi faptul că starea de fapt reţinută de acuzare în rechizitoriu ”tinde spre crearea aparenţei unor ilegalităţi, efect al interpretării legii insolvenţei şi actelor şi faptelor inculpatei sub forma unui colaj de împrejurări şi deducţii”.

 Dosarul a fost trimis în judecată în 2017.

Informaţii de la DNA şi SRI

Pentru lămurirea situaţiei, instanţa a solicitat DNA informaţii cu privire la modul de punere în practivă a măsurilor de interceptare. ”Până la data de 15 martie 2016, ora 07³º, punerea în executare a măsurilor de supraveghere tehnică constând în interceptarea comunicaţiilor la distanţă a fost făcută de către ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Serviciului Tehnic al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu sprijinul strict de natură tehnică al Serviciului Român de Informaţii – U.M. 0894 Bucureşti, prin intermediul căruia s-a realizat accesarea Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor.

După publicarea în Monitorul Oficial a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 51/2016 şi a Ordonanţei de ur genţă nr. 6/2016, începând cu data de 17 martie 2016, ora 11,55, punerea în executare a măsurilor de supraveghere tehnică constând în interceptarea-comunicaţiilor la distanţă, a fost făcută de către ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Serviciul Tehnic al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, prin accesarea directă a Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor”, se precizează în răspunsul transmis de căre Direcţia Naţională Anticorupţie.

 De asemenea, Serviciul Român de Informaţii a transmis faptul că în cadrul dosarului penal, SRI a acordat sprijin tehnic, prin punerea în aplicare a unor activităţi autorizate prin mandatele de supraveghere tehnică din 18 august 2015, respectiv 3 martie 2016.

Prin urmare, Curtea de Apel a constatat că ”toate măsurile de supraveghere din prezenta cauză au fost puse în executare cu suportul tehnic al Serviciului de Informaţii, care a asigurat infrastructura necesară punerii în aplicare a respectivelor măsuri de supraveghere tehnică, ceea ce echivalează cu implicarea Serviciului Român de Informaţii în activitatea de cercetare penală, respectiv în obţinerea probelor prin procedeul probatoriu de interceptare şi înregistrare a convorbirilor/comunicărilor telefonice şi în mediul ambiental.

 Mai mult, Serviciul Român de Informaţii a pus la dispoziţie procurorilor transcrierea convorbirilor interceptate în baza actelor de autorizare obţinute de organele de urmărire penală, prin intermediul unor suporţi optici (DVD) puşi la dispoziţia organelor de urmărire penală şi transmişi cu adrese clasificate «Secret de Serviciu» / prin reţeaua Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor”.

 Mai mult, magistratul de la Curtea de Apel a constatat prin audierea suporţilor optici de la dosar modificări în transcrierile convorbirilor. ”Modificările în transcrierea efectuată de organul de urmărire penală duc la modificări de context şi circumstanţe şi pe fondul imposibilităţii verificării autenticităţii şi continuităţii convorbirilor înregistrate, când, la o simplă audiere, se pot sesiza modificări de ton nejustificate, apariţia bruscă a unor zgomote de fond, pauze sau discontinuităţi de subiect, toate justificând suplimentar înlăturarea lor”, se precizează în hotărâre.

 ”Fapta de dare de mită nu există în materialitatea sa”

Prin audierea denunţătorului şi a altor martori, instanţa a ajuns la concluzia că fapta reţinută de procurori nu există. ”Din cercetarea judecătorească efectuată rezultă, fără putinţă de tăgadă că fapta de dare de mită nu există în materialitatea sa şi în înţelesul concret al termenului de «Mită», că inculpata a dat acele sume de bani cu un alt scop decât cel reţinut de acuzare, că prezumţia de nevinovăţie nu a fost înlăturată şi subzistă, iar orice dubiu profit persoanei acuzate, că acte efectuate de inculpată au fost interpretate într-o manieră care să justifice (în lipsa unor probe clare şi pertinente) soluţia de trimitere în judecată”, se precizează în hotărârea instanţei.

 Prin urmare Curtea de Apel afirmă că că ”nu achiesează la starea de fapt reţinută de acuzare în rechizitoriu” şi ”maniera de interpretare din partea acuzării a actelor şi faptelor derulate de inculpată şi denunţător tinde spre crearea aparenţei unor ilegalităţi, efect al interpretării legii insolvenţei şi actelor şi faptelor inculpatei sub forma unui colaj de împrejurări şi deducţii”.

 Curtea de Apel susţine că acuzarea (DNA) a invocat doar probele obţinute în baza mandatului de supraveghere tehnică. ”Nu există nicio justificare rezonabilă pentru care, acte şi fapte ale inculpatei nu pot fi analizate în ansamblu, atâta timp cât aceasta a făcut obiectul unei investigaţii extinse şi concordante a autorităţilor, astfel încât comportamentul normal al acesteia să rezulte dintr-un ansamblu de situaţii în care aceasta a fost implicată.

 Cert este că întregul eşafodaj demonstrează carenţe evidente ale efectuării actelor de urmărire penală, ce justifică temeinicia soluţiei adoptate pe fond. (…) În consecinţă, fapta de care este acuzată inc. Guşatu Alina nu există şi determină achitarea de sub acuzaţia comiterii infracţiunii de dare de mită”, se mai susţine în motivare. Hotărârea a fost contestată de DNA la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

sursa: adevarul.ro

Adela SPĂTAR

3 Comentarii

Trifan Ioan 22 august 2019 at 10:52

Asta se numeste simplu,CURAJ SI COMPETENTA,felicutari magistratului!

apoliticul 22 august 2019 at 15:04

Asta se numește corb la corb nu-i scoate ochii. Sau justiția se face după cât de bi e ia căzut cafeaua judecătorului.
Pina nu va exista răspunderea magistratului pentru deciziile luate asa va arata justiția.

Eu 22 august 2019 at 17:10

Exact.Se acopera unii pe altii.Altfel spus,mori cu dreptatea in mâna.

Comentariile sunt oprite

Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Acceptă Mai mult...