Avertismentul unui economist șef pentru România: ,,Problema majoră a României este că deficitul nu va putea fi susținut, după alegeri trebuie măsuri”

Deficitul bugetar din 20201, de 7-8% din PIB, este extrem de ridicat şi nu va putea fi susţinut fără decizii care trebuie luate după alegerile parlamentare, spune Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, citat de ZF.

La o creştere a pensiilor de 14%, decisă deja, deficitul va fi de 7-8% din PIB, la o creştere economică pe care o aşteptăm de 4,2%. Dacă pensiile cresc cu 40%, atunci deficitul va ajunge la 11% din PIB.

Problema majoră a României este că deficitul fiscal este doar în parte provocat de pandemie.

Franţa, de pildă, va avea, anul acesta, un deficit bugetar mai mare decât al României, de 11-12% din PIB. Doar că Franţa, marele risipitor al Uniunii, şi-a redus, an de an, deficitul, până la 3% din PIB, în 2019, în vreme ce deficitul României a crescut de la 2,9% din PIB în 2018, la 4,7% din PIB în 2019. Cheltuiala, până la 11% din PIB a Franţei, de anul acesta, este una tranzitorie, provocată de criza medicală. În România, deficitul de pe care-l vom înregistra în acest an – spre 9% din PIB – este doar pe jumătate provocat de pandemie. Este un deficit de structură, decis de cheltuielile rigide (pensii, salarii, dobânzi). Va fi foarte greu pentru România, în 2021, cu un deficit de 7-8% din PIB, în vreme ce toate celelalte ţări din UE vor avea deficite incomparabil mai mici, 3-4% din PIB, spune Ionuţ Dumitru.

„Stimulentele pentru combaterea epidemiei şi pentru susţinerea economiei în aceste luni de criză au fost mult mai mici la noi decât în alte ţări ale UE, din cauză că spaţiul fiscal a fost foarte mic. Oricum, deficitul de anul viitor, de 7-8% din PIB, este foarte mare şi nu va putea fi susţinut în lipsa unor măsuri ce ţin de o decizie internă a administraţiei. Măsuri pe care eu nu le pot identifica acum. Suntem în campanie electorală. Dar, după alegeri, o decizie trebuie luată. Repet, acest scenariu, cu un deficit de 7-8% din PIB, este valabil în ipoteza în care majorarea pensiilor rămâne la 14%. Dar nu poate fi eliminată varianta amânării alegerilor, caz în care pensiile ar putea creşte cu 40%. Acest ultim scenariu va conduce la un deficit fiscal de cel puţin 11% din PIB în 2021, în vreme ce ceilalţi vor avea deficite de 3-4% din PIB. Un astfel de deficit nu va fi finanţabil pentru că ratingul de ţară «recomandat investiţiilor» va fi pierdut, cu tot ce înseamnă acest lucru pentru capacitatea statului de a se finanţa de pe pieţe”, comentează Dumitru.

2021 nu va fi uşor, în nicio ipoteză, comentează economistul-şef al Raiffeisen Bank: deficitul de cont curent este mare şi va pune presiune pentru o depreciere pe curs. Agenţiile americane de evaluare financiară Fitch şi Moody’s au păsuit România, până după alegeri, dar, dacă alegerile se amână, iar pensiile cresc între timp cu 40%, vom avea, foarte probabil, o „downgradare” chiar înainte de alegeri.

Inflaţia este, deocamdată, sub control. Dar o retrogradare a ratingului datoriei suverane, va pune presiune pe leu şi va reaprinde inflaţia, apreciază Dumitru.

Sursa: stiripesurse.ro

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---