Autostrada Transilvania trece peste un important monument istoric propus pentru a fi inclus pe lista UNESCO. Arheologii cer modificarea proiectului

Autostrada Transilvania trece peste un important monument istoric propus pentru a fi inclus pe lista UNESCO. Arheologii cer modificarea proiectului

Autostrada Transilvania va afecta iremediabil un monument propus pentru a fi inclus pe lista UNESCO, avertizează arheologii din Comisia Limes, care cer Ministerul Transporturilor să aducă unele modificări proiectului de infrastructură.

Un important monument istoric propus pentru a fi inclus pe lista UNESCO riscă să fie pus în pericol de lucrările pentru unul dintre tronsoanele Autostrăzii Transilvania, scrie ziarul Făclia. Este vorba despre castrul roman de la Sutor, obiectiv aflat în judeţul Sălaj, în apropiere de localitatea Topa Mică.

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a anunţat în februarie 2019 că a transmis spre Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice (ANAP) documentaţiile în vederea scoaterii la licitaţie a trei sectoare din Autostrada Transilvania. Este vorba de secţiunile 3 B1 Mihăieşti-Zimbor, 3 B2 Zimbor- Poarta şi 3 B5 Nuşfalău – Suplacu de Barcău. Subsecţiunea 3B1 se desfăşoară pe teritoriile judeţelor Cluj şi Sălaj şi traversează unităţile teritorial administrative Sînpaul (km 0+000 – km 0+920), judeţul Cluj şi Zimbor (km 0 + 920 – km 13+260), judeţul Sălaj. Potrivit sursei citate, construcţia de 13,26 km a subsecţiunii 3B1Mihăieşti – Zimbor a Autostrăzii Transilvania va traversa ruinele castrului roman şi a aşezării civile antice de la Sutor, afectând integritatea acestora.

Un semnal de alarmă în acest sens a fost tras de către specialiştii din cadrul Comisiei Naţionale Limes, care se ocupă de monitorizarea siturilor ce compun Frontiera Imperiului Roman. Într-un comunicat de presă semnat de către Felix Marcu, preşedinte al Comisiei amintite, se precizează că în forma actuală a proiectului de infrastructură, o porţiune din castrul roman, termele, o mare parte a aşezării civile şi a necropolei vor fi afectate de culoarul Autostrăzii şi de bretelele de descărcare ale acestei.

Deviere cu 200 de metri

„În cadrul procesului de monitorizare a siturilor care compun Frontiera Imperiului Roman (Limes), Comisia Naţională Limes a analizat în detaliu situaţia sitului castrului roman de la Sutoru, comuna Zimbor, judeţul Sălaj, care reprezintă o importantă aşezare romană de pe teritoriul provinciei Dacia şi care a funcţionat în strânsă legătură cu frontiera provinciei, aflată în vecinătate. Monumentul este format din mai multe obiective: castrul, împreună cu băile identificate recent, o întinsă aşezare civilă şi necropola aferentă.

Conform proiectului de infrastructură, o porţiune din castrul roman, termele, o mare parte a aşezării civile şi a necropolei vor fi afectate de culoarul Autostrăzii Transilvania şi de bretelele de descărcare ale acesteia, mai precis de secţiunea 3B1 sector Topa Mică – Zimbor”, spun specialiştii. Pentru a preveni intervenţiile care „afectează ireversibil monumentul”, ei solicită Ministerului Transporturilor ca în faza de proiectare, „nodul de legătură să fie repoziţionat, la o distanţă de 200 metri de ultimele urme ale siturilor arheologice cunoscute”.

Conform specialiştilor Limes, situl arheologic de la Sutoru este propus pentru a fi înscris pe Lista indicativă a României, iar ulterior pe listele Patrimoniului Mondial UNESCO. „În noile condiţii, este cert că vor fi afectate integritatea şi autenticitatea sitului şi a zonei acestuia de protecţie, de aceea se impun măsuri pentru minimizarea daunelor”, se mai arată în comunicat.

Arheologii cer autorităţilor să acorde o atenţie specială situaţiei semnalate: „Descoperirile arheologice, în urma cercetărilor preventive, se prefigurează a fi foarte importante, după cum rezultă din rezultatele săpăturilor şi din cele ale prospecţiunilor geofizice recente, desfăşurate sub coordonarea dr. Sorin Cociş. Din aceste motive, sugerăm ca cercetările arheologice viitoare, preventive sau sistematice, să fie demarate cât mai curând posibil, şi să fie realizate sub coordonarea responsabilului ştiinţific şi a reprezentanţilor instituţiei coordonatoare a cercetărilor, Institutul de Arheologie şi Istoria Artei al Academiei Române”.

În plus, reprezentanţii Comisiei solicită tuturor decidenţilor „o abordare profesionistă şi realistă în ceea ce priveşte termenele de execuţie, finanţarea şi soluţiile de punere în valoare a eventualelor monumente ce vor fi descoperite, în condiţiile finalizării proiectului de infrastructură rutieră”.

Ce spune Direcţia pentru Cultură

Contactaţi, oficialii Direcţiei Judeţene de Cultură Sălaj ne-au transmis că pentru monumentul istoric de la Sutoru în momentul de faţă există o delimitare topografică a castrului şi a băilor, delimitare făcută în urma cercetărilor arheologice intruzive sistematice. Despre delimitarea topografică a vicus-ului, a necropolei şi a urmelor fostului drum roman nu există date concrete.

„La Direcţia Judeţeană pentru Cultură Sălaj nu a fost încă depusă documentaţia tehnică privind lucrările de infrastructură rutieră de la Sutoru, dar, din comunicatul Comisiei Naţionale Limes din 19 iunie, apărut pe limesromania.ro, se constată că proiectul de infrastructură rutieră afectează o parte considerabilă a laturii estice a castrului, a unei suprafeţe considerabile din interiorul castrului, a băilor descoperite dar şi ale vicus-ului şi ale necropolei adiacente castrului, asupra cărora se derulează în prezent cercetări arheologice sistematice şi ale cărui limite nu au fost delimitate topografic până în prezent.

În momentul în care documentaţia tehnică va fi depusă spre avizare la sediul DJC Sălaj, aceasta va fi dusă, spre consultare, în Comisia Zonală a Monumentelor Istorice nr. 3 Cluj-Napoca, apoi, cu punctul de vedere al acesteia, va fi transmisă Comisiei Naţionale de Arheologie. Este important de ştiut faptul că în zona menţionată încă n-au fost făcute exproprierile de teren”, a declarat Doina Cociş, directorul DJC Sălaj.

Sursa: adevarul.ro

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---