Nicolae Albu despre situația spitalelor din Alba, în valul 5 al pandemiei de COVID-19: „Din fericire nu avem presiunea pe care am avut-o în valul patru”

Prefectul Nicolae Albu, aflat la o emisiune la Radio Unirea FM, a discutat referitor la situația spitalelor din județul Alba, în valul cinci al pandemiei de COVID-19.

„Ca în fiecare zi am avut discuții cu colegii din Comitetul pentru Situații de Urgență, și în dimineața aceasta ne-am uitat puțin peste situația epidemiologică, deși avem multe cazuri, din fericire nu avem presiunea pe spitale pe care am avut-o în valul patru.

Ca să vă dau un exemplu, DSP are un plan de reziliență pentru optimizarea spitalelor și noi trebuie să avem atât paturi pentru COVID, cât și paturi ATI. Știm din trecut că problemele cele mai mari au fost pe locurile ATI, dar aici am avut, ca de fiecare dată, deja am intrat, putem să spunem, într-o rutină de colaborare, o colaborare foarte bună între spitale.

În momentul când cazuri cresc foarte mult și nu mai facem față, ca Spitalul Județean de Urgență Alba să poată să intervină la toate cazurile grave, pentru că sunt foarte multe cazuri non-Covid și atunci noi nu putem să blocăm cel mai mare spital și cel mai performant, ca să spun așa.

Avem niște protocoale de colaborare cu Spitalul Aiud și cu Spitalul Blaj și pacienii ATI, în momentul când crește numărul de cazuri pe ATI sunt redirecționați la Aiud și dacă este cazul, inclusiv la Blaj.

Avem o situație stabilă, gradul de ocupare este undeva la 20%, ceea ce nu poate decât să ne bucure. Noi avem undeva la 380 de paturi, dar fac precizarea că împreună cu conducerea DSP noi le mărim în dinamică atât cât este nevoie, nu înseamnă că dacă, doamne ferește, vom avea nevoie de 420 de paturi, atâtea vom face.

Problema mai mare e pe paturi ATI, unde știm bine că linia de gardă e o linie de gardă județeană, merg medici din tot județul să asigure linia de gardă de la Aiud, dar și acolo avem de exemplu 20 de paturi, iar în cazurile mai grave noi am funcționa până la 28 de pacienți, gradul de ocupare este destul de mic, noi la Blaj nu avem deocamdată niciun pacient, iar la Alba și la Aiud gradul de ocupare e undeva la 20%”, a declarat Nicolae Albu, Prefectul Județului Alba.

Primăria Alba Iulia, ”ciuca bătăilor”. A pierdut definitiv toate procesele cu STP

Primăria municipiului Alba Iulia a pierdut definitiv procesul cu compania de transport în comun din oraș, STP SA.

Curtea de Apel Alba Iulia a respins marți, 18 ianuarie, recursul înaintat de primăria Municipiului Alba Iulia la decizia Tribunalului Alba, ca nefondat.

Primăria Alba Iulia a pierdut proces după proces în războiul declanșat împotriva STP SA, operatorul de transport local. După ce au pierdut cererea de ordonanță președințială la două instanțe, soluția rămânând definitivă, au pierdut și pe fond, tot la două instanțe.

„Respinge recursul declarat de reclamanta UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ MUNICIPIUL ALBA IULIA împotriva sentinţei nr. 329/CAF/2021, pronunţate de Tribunalul Alba – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă în dosar nr. 1385/107/2019, ca nefondat. Respinge recursul incident declarat de ASOCIAŢIA INTERCOMUNITARĂ DE DEZVOLTARE ALBA IULIA TRANSPORT LOCAL împotriva aceleiaşi sentinţe, ca nefondat. Definitivă. Pronunţată azi, 18.01.2022 prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei”, se arată în soluția pe scurt a instanței.

Războiul declanșat de tandemul Pleșa-Popescu cu STP SA a fost oricum unul tardiv, pentru că aceștia conduceau deja Primăria Alba lulia în momentul în care achiziția serviciului de transport public local era în desfășurare.

Actualmente, Primăria Alba lulia a încearcat să apeleze la câteva artificii juridice, colaterale, lipsite de substanță, care nu au avut cum să afecteze procedura de licitație finalizată cu un câștigător și urmare a căreia a fost încheiat contractul cu STP. Astfel „meciul” dintre STP și Primăria Alba lulia s-a încheiat cu un categoric 4-0.

Dosarul fraudei de la CEC Bank Zlatna: Femeia care a furat un MILION de euro şi i-a donat la săraci şi la biserici, trimisă din nou în judecată

Femeia care a provocat un prejudiciu de circa un milion de euro CEC Bank, prin sustragerea banilor în decurs de mai mulţi ani de la clienţii agenţiei din oraşul Zlatna, a fost trimisă în judecată într-un nou dosar.

E M este acuzată de săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale.

„În perioada 24.01.2006 – 10.08.2016, în calitate de funcţionar public în cadrul unei agenţii bancare din Jud. Alba, inculpata a falsificat semnătura de la rubricile destinate titularului de cont de pe un număr de 368 documente de retragere / lichidare / transfer / virament intrabancar pentru a ascunde retragerile, în mod neautorizat, de sume de bani din conturile de depozit ale 60 de clienţi ai băncii”, a precizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia. Dosarul a fost înregistrat la instanţa de judecată joi, 13 ianuarie 2022.

Femeia a fost condamnată în 2018 la 5 ani şi 6 luni de închisoare pentru delapidare, prejudiciul reţinut în sarcina acesteia fiind de 4.227.940 lei şi 235.981 euro. E M a fost obligată să restituie aceşti bani, dar neavând venituri s-a constatat că nu are cum să plătească uriaşa sumă. Bani delapidaţi au fost plătiţi, în final, de către CEC Bank către 168 de clienţi care şi-au pierdut sumele depuse în conturi. Un număr de 129 de clienţi nu au fost despăgubiţi, iniţial, pentru că nu deţineau documente care să ateste faptul că ar fi avut în cont sumele de bani pe care le-au solicitat. Cea mai mare parte a acestora au acţionat în judecată bancă şi au obţinut în justiţie despăgubirile solicitate. Şi în prezent, la mai bine de cinci ani de la scandal, încă mai sunt procese în derulare pe rolul instanţelor din Alba.

În declaraţia dată în faţa anchetatorilor, E M a spus că nu a dorit să prejudicieze clienţii, cunoscând faptul că oricum vor fi despăgubiţi şi nici nu a dorit să se îmbogăţească, ea susţinând că ar fi donat banii la persoane sărace şi la biserici.

A afirmat, în schimb, că era nemulţumită de condiţiile de muncă, de modul în care a fost tratată de superiori şi de salariul primit. „Scopul urmărit de către inculpata M E a fost în primul rând de sabotare a activităţii CEC, inculpata considerând că nu a fost apreciată corespunzător de către conducerea unităţii şi în mod subsidiar de obţinerea unor foloase de natură financiară”, se afirmă în motivarea hotărârii de condamnare din anul 2018. Femeia are 60 de ani şi a fost eliberată condiţionat din închisoare în ianuarie 2021.