Pe 7 octombrie 2022 se celebrează în întreaga lume Ziua Zâmbetului și a faptelor bune. Cum a ajuns să fie sărbătorită în fiecare an în prima vineri a lui Brumărel, aflați în cele de mai jos.

Zâmbetul este molipsitor şi uneşte oamenii și înseamnă apreciere, bucurie sau mulţumire şi pentru că dă o stare de bine, ne prelungeşte viaţa. Ideea de a avea o astfel de zi îi aparţine artistului american Harvey Ball care a creat smiley face, şi care, în 1999, a decretat ca prima zi de vineri din octombrie să devină Ziua Mondială a Zâmbetului şi a faptelor bune.

Zâmbiţi, faceţi o faptă bună şi ajutaţii şi pe alţii să zâmbească! – acesta este motto-ul zilei. Şi nu e greu să zâmbim, pentru a procesa o clipă de fericire, creierului nostru îi trebuie doar o sutime de secundă.

Zâmbetul însufleţeşte, îndulceşte, luminează, consimte, nu costă nimic, este şi plată şi răsplată, îţi schimbă înfăţişarea şi este o cochetărie.

Zâmbetul în sine ne face să ne simţim fericiţi şi să zâmbim, dacă surâsul nostru arată plăcere şi bună-dispoziţie şi nu din ironie, ură sau chiar frică.

Aparţine limbajului universal şi, asemenea plânsului, zâmbetul nu se învaţă. Deşi se spune că zâmbetul este o expresie specific omenească, totuşi şi animalele zâmbesc.

Surâsul este o reacţie normală care nu depinde de vârstă sau cultură, copiii zâmbesc chiar înainte de a se naşte.

Dacă vezi pe cineva care nu zâmbeste, dă-i zâmbetul tău ! – suntem îndeamnaţi cu candoare de un copil.

De fapt, micuţii sărbătoresc Ziua Zâmbetului în fiecare zi, cu tot felul de idei drăguţe care ne fac să zâmbim.

Povestea Zilei Zâmbetului

Totul a început în 1963 când pictorul american Harvey Ball a fost angajat de o companie de asigurari pentru a crea o faţă zâmbitoare care să ridice moralul angajaţilor.

Ball a creat celebrul Smiley face, o faţă galbenă rotundă cu doi ochi şi un zâmbet larg, în doar 10 minute şi a fost plătit pentru desenul său cu 45 de dolari. Ball afirma că niciodată în istoria omenirii şi a artei nu a fost creat nimic mai simplu, dar pe înţelesul tuturor, care să aducă atîta bucurie, fericire şi plăcere.

Simbolul său a fost imprimat pe mai mult de jumătate de milion de butoni şi a devenit rapid cunoscut în toată lumea.

Smiley face a intrat în cultura populară ca simbol al bunăvoinţei şi al veseliei, imaginea fiind folosită pentru a exterioriza emoţiile pozitive, în special în mesajele transmise prin poşta electronică.

Treptat însă simbolul zâmbitor a fost ultra comercializat şi risca să-şi piardă înţelesul original prin constanta sa repetare şi multiplicare.

Din această îngrijorare a venit şi ideea lui Bell de a se institui o Zi Mondială a Zâmbetului, pentru ca noi toţi să dedicăm măcar o zi din an zâmbetului şi faptelor frumoase, pentru că o faţă surâzătoare nu are nimic de-a face nici cu politica, nici cu geografia sau religia.

În 1999 Harvey Ball a decretat ca prima zi de vineri din octombrie să devină Ziua Mondială a Zîmbetului pentru că stă în puterea fiecăruia să zâmbească şi să facă o fapta bună.

În această zi, oamenii sărbătoresc zâmbetul în mod creativ şi distractiv, sunt ajutaţi cei în nevoie, se organizează evenimente amuzante în spitale sau se încearcă stabilirea de noi recorduri ale feţelor zâmbitoare.

Sursa: stiritvr.ro

7 octombrie: Ziua internațională a muncii decente. Cum s-a „născut” acest concept și cum a ajuns să fie sărbătorit

La data de 7 octombrie este marcată Ziua internațională a muncii decente. Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM) recomandă ca munca decentă să fie în centrul acţiunilor guvernamentale pentru realizarea creşterii economiei mondiale. Munca decentă este esenţială pentru eforturile de reducere a sărăciei şi pentru asigurarea unei dezvoltări durabile şi echitabile.

Conceptul de „muncă decentă” a fost gândit în cadrul reuniunii Organizaţiei Internaţionale a Muncii din 1999, în comun acord cu partenerii sociali (guverne-patronate-sindicate) şi însumează aspiraţiile oamenilor cu privire la oportunităţile pentru o muncă productivă şi corect remunerată, securitatea la locul de muncă, protecţia socială pentru familie, oportunităţile de dezvoltare profesională şi integrare socială, libertatea de exprimare, participarea activă în luarea de decizii, egalitatea de şanse pentru bărbaţi şi femei.

Acest concept cuprinde patru componente strategice, valabile indiferent dacă vorbim despre economia formală sau informală, munca salariată sau pe cont propriu, munca în agricultură, în fabrică, într-un birou, acasă sau în comunitate; principii şi drepturi fundamentale ale muncii şi standarde internaţionale de muncă; oportunităţi de ocupare şi remunerare; protecţie şi securitate socială, dialog social şi tripartitism.

Efectele pandemiei asupra sănătăţii, ocupării forţei de muncă, veniturilor şi egalităţii de gen sunt cu atât mai catastrofale cu cât lumea a fost deja fracturată, modelul profund deficitar al globalizării provocând inegalităţi şi nesiguranţă pentru oamenii muncii. Un nou contract social este esenţial pentru a stabili calea spre recuperare după efectele COVID-19, precum şi pentru construirea unei economii comune prospere şi durabile, potrivit www.ituc-csi.org.

În 2008, Organizaţia Internaţională a Muncii şi Confederaţia Internaţională a Sindicatelor (CIS) au avut iniţiativa marcării acestei zile prin mobilizarea sindicatelor din întreaga lume la mitinguri şi marşuri. Confederaţia Internaţională a Sindicatelor este cea mai mare asociaţie sindicală mondială din care fac parte 331 de organizaţii sindicale, care reprezintă 207 de milioane de muncitori din 163 de ţări ale lumii. Obiectivul său este promovarea pe scară mondială a intereselor sindicale comune şi protecţia drepturilor oamenilor muncii.

FOTO ȘTIREA TA| Dorel „lovește” din nou, de data aceasta la Cugir: Pistă de biciclete făcută „cu ochii închiși”

O stradă din orașul Cugir se poate „mândri” cu o nouă pistă de biciclete atipică. Cel mai probabil constructorii și-au spus că e cea mai simplă cale de a ocoli gura de canalizare.

Așa cum reiese și din imaginile trimise de un cititor ziarulunirea.ro, logica i-a ocolit pe cei care au făcut pista de biciclete de pe strada Ion Creangă din Cugir.

„Pistă de biciclete până la stâlp pe o parte și dupa stâlp pe cealaltă parte”, ne scris localnicul amuzat.