Astăzi, credincioşii ortodocşi şi greco-catolici îl prăznuiesc pe Sfântul Ştefan – primul martir al creştinătăţii

Astăzi, credincioşii ortodocşi şi greco-catolici îl prăznuiesc pe Sfântul Ştefan – primul martir al creştinătăţii

Potrivit Noului Testament, Sfântul Ştefan, al cărui nume înseamnă în greaca veche „cununa lui Dumnezeu“, a fost unul dintre cei şapte bărbaţi ”plini de Duh Sfânt şi de înţelepciune”, aleşi de către apostoli pentru a îndeplini calitatea de diaconi. Ştefan a fost unul dintre ucenicii lui Iisus Hristos, care îl urmau pretutindeni şi care au asistat direct la faptele sale. Fiind ales să îi conducă pe diaconi, Sfântul Ştefan a fost numit Arhidiacon. Întrucât în Biserica primară, rolul diaconului era unul mult mai important decât în zilele noastre, Sfântul Ştefan a intrat rapid în atenţia fariseilor, care erau nemulţumiţi de faptul că el predica public învăţăturile lui Iisus.

Citește și: Nume care se sărbătoresc de Sfântul Ștefan

La scurtă vreme după începerea misiunii sale de diacon, el a fost adus în faţa Sinedriului, pentru a fi acuzat de blasfemie contra lui Moise şi a lui Dumnezeu. Întrebat de acelaşi Caiafa, care îl judecase şi pe Iisus, cum răspunde acuzării, Sfântul Ştefan a ţinut o lungă cuvântare, acuzându-i, la rândul său, pe cei ce îi doreau pieirea: “Cum au fost părinţii voştri aşa sunteţi şi voi! Pe care dintre prooroci nu i-au prigonit părinţii voştri? Şi au ucis pe cei care au vestit mai dinainte sosirea Celui Drept ai Cărui vânzători şi ucigaşi v-aţi făcut voi acum.

Citește și: mesaje de Sfântul Ștefan

Voi care aţi primit Legea întru rânduieli de la îngeri şi n-aţi păzit-o!” (Faptele Apostolilor VII, 51-53). Sfântul Ştefan a fost găsit vinovat de blasfemie şi condamnat la moarte prin lapidare. După pronunţarea sentinţei, el a avut o teofanie, spunând: “Iată văd cerurile deschise şi pe Fiul Omului stând de-a dreapta lui Dumnezeu”. Mesajul propovăduirii divinităţii Domnului Iisus Hristos prinde contur, însă rostirea acestor cuvinte va constitui condamnarea la moarte. Scos afară din Sinedriu, a fost târât şi bătut până în valea lui Iosafat, aflată între muntele Eleon şi Ierusalim, acolo unde s-a pus în aplicare cumplita sentinţă. În ultimele sale clipe, Sfântul Arhidiacon Ştefan s-a rugat şi pentru sine, dar şi pentru cei care îl omorau: „Doamne, primeşte duhul meu“ şi „Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta“, a zis în acele ultime clipe primul dintre martiri.

Citește și: Mesaje de Sfântul Ștefan. Urări și felicitări de Sfântul Ștefan care pot fi transmise prin SMS de Sf Ștefan

La momentul crucial, ucigaşii s-au dezbrăcat de hainele lor şi le-au lăsat la picioarele unui tânăr, numit Saul, viitorul Apostol al neamurilor, care prin gestul său a arătat că este parte activă la lapidare şi nu este doar spectator pasiv. Mai târziu, Sfântul Apostol Pavel a recunoscut şi a regretat tristul episod. Pentru că prevederile vremii interziceau ca trupul celui omorât cu pietre să fie înmormântat în cavoul familiei, se presupune că trupul Sfântului Ştefan a fost aşezat în mormântul unui creştin evlavios, nu departe de locul morţii.

Citește și: Paște 2021

Prigoana împotriva creştinilor a făcut ca pentru o vreme mormântul său să nu fie cunoscut. Dar, în decembrie 415, preotul Luchian din Kefar-Gamala, din ţinutul Ierusalimului, a avut o întreită viziune în urma căreia s-a descoperit mormântul sfântului pe care scria “chiliel”, care în limba ebraică înseamnă “cunună”, pentru că într-adevăr el a luat, cel dintâi dintre creştini, cununa muceniciei. Moaştele Arhidiaconului Ştefan aduse de un mare sobor de preoţi condus de patriarhul Ierusalimului, Juvenal, împreună cu episcopul Ioan au fost depuse într-o biserică din Sion, unde activase Sfântul Ştefan ca diacon. Sfintele sale moaşte au stat aici până la 14 ianuarie 460, când au fost mutate în bazilica zidită de împărăteasa Evdochia, soţia împăratului Teodosie cel Mic, pe locul martiriului său. Însă, conform tradiţiei, din anul 560, osemintele sale s-ar afla împreună cu osemintele arhidiaconului roman Laurentius (d. 258) în cripta bisericii „San Lorenzo fuori le Mura” din Roma.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI