Anchetă în desfășurare la IPJ Alba, în cazul distrugerilor provocate sitului arheologic Șibot, de pe tronsonul autostrăzii Sibiu – Orăștie

Asociația România Vie, fondată de un grup de protestatari din București, al cărei obiectiv este protejarea siturilor arheologice de mare importanta de pe Autostrada A1, sectorul Sibiu-Orastie/Turdaș a anunțat că în urma plângerii penale privind distrugerea, la data de 22 octombrie 2012, a sitului roman de pe raza comunei Șibot, cercetările preliminare s-au încheiat și dosarul a fost trimis de Inspectoratul Județean de Poliție Alba către Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia, cu recomandarea de începere a urmăririi penale.

Conform reprezentantului IPJ Alba, Luminița Prodan, la Serviciul Investigații Criminale există în derulare o anchetă, condusă de subcomisar de poliție Marius Ciută, în care în acest moment este finalizată faza administrării actelor premergătoare.

Potrivit informatiilor publicate pe site-ul Asociatiei România Vie (www.romaniavie.ro):

“În cadrul lucrărilor de construcție la Autostrada A1, pe raza comunei Șibot, județul Alba, de o parte și de cealaltă a drumului național, a fost identificat un important sit arheologic ce a primit numele convențional de Șibot 3. Din constatările arheologilor de la Muzeul Național de Istorie al României (MNIR) din București, care au fost însărcinați cu cercetarea vestigiilor, era vorba de un vicus roman din secolele II-III d.Ch., însă unul destul de întins, bine conservat și deosebit de important, întrucât constituia un centru meșteșugăresc major ce deservea caravanele și unitățile militare care treceau pe drumul dintre Colonia Augusta Dacica Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala Daciei Romane, și orașul Apulum, Alba Iulia de astăzi, reședinta garnizoanei principale a Legiunii a XIII-a Gemina. De altfel, respectivul drum roman trecea prin imediata vecinătate a așezării Șibot 3. Astfel, deși discutăm de un vicus, acesta avea mai degrabă trăsăturile unui orășel industrial decât cele ale unei simple așezări țărănești.

Aflând că există intenția ca în urma finalizării procedurii de descărcare de sarcină arheologică să se distrugă sau, în cel mai bun caz, să se îngroape ruinele în fundația autostrăzii, ONG-ul nostru a pornit o campanie pentru salvarea acestui sit arheologic ca și a altora din zonă – Turdaș, Tărtăria, Cristian etc.- prin modificarea proiectului autostrăzii (înălțarea pe un viaduct) și luarea măsurilor necesare conservării și valorificării vestigiilor. În acest sens, am sesizat Ministerul Culturii și Patrimoniului Național printr-o petiție în care solicitam și o audiență la Ministrul Puiu Hașotti, am organizat o acțiune culturală care să atragă atenția asupra situației timp de patru zile, în vecinătatea sediului respectivului Minister, am avut o întâlnire cu arheologii Muzeului Național „Brukenthal” din Sibiu și cu directorul acestuia, dl. Sabin Luca, am emis diferite comunicate, ce au culminat cu o scrisoare deschisă pe care am susținut-o împreună cu Fundația Culturală ”Roșia Montană” și cu Asociația Re.Generation.

În pofida eforturilor noastre, am aflat că la data de 22 octombrie 2012, situl Șibot 3 fusese nivelat cu buldozerele de către contractorul S.C. STRABAG S.A. Prin urmare, ne-am întâlnit de urgență cu directorul adjunct al MNIR, domnul Paul Damian, cunoscut de asemenea pentru descărcarea de sarcină arheologică de la Roșia Montană, care a coordonat cercetările de la Șibot, județul Alba. Acesta ne-a confirmat că echipa sa a încheiat etapa de exacavații propriu-zise în data de 20 octombrie 2012 și a notificat acest fapt constructorului. Mai mult, domnul Paul Damian a confirmat că distrugerea ruinelor – pe care în acel moment de-abia o verificam printr-o deplasare la fața locului – este foarte probabilă, aceasta fiind practica curentă în România, ca antreprenorul să nu mai aștepte eliberarea certificatului de descărcare de sarcină arheologică și să treacă la desființarea vestigiilor rămase în teren imediat ce este notificat de sfârșitul cercetărilor în teren.

Această practică este în totală și flagrantă contradicție cu procedurile consfințite prin Legea nr. 378/2001 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național și celelalte norme legale aplicabile în domeniu, și anume redactarea raportului de cercetare, emiterea de către Comisia Națională de Arheologie a recomandării privind clasarea sau descărcarea sitului și eliberarea de către Direcția Județeană (Alba în această speță) pentru Cultură și Patrimoniu Național a certificatului de descărcare de sarcina arheologică. Mai mult, până la eliberarea certificatului de descărcare de sarcină arheologică, potrivit dispozițiilor aceleiași Legi nr. 378/2001 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, orice sit arheologic continuă să se bucure de regimul de protecție“.

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---