Mai bogați doar pe hârtie! Câştigul salarial mediu net lunar, în 2022, a fost 3.801 lei, în creştere cu 385 lei comparativ cu anul precedent

Câştigul salarial mediu net lunar a fost 3.801 lei, în creştere cu 11,3% (+385 lei) comparativ cu anul precedent, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS).

Salariaţii bărbaţi au realizat câştiguri salariale medii nete lunare mai ridicate decât cele ale salariaţilor femei în majoritatea activităţilor economice, iar cele mai semnificative diferenţe s-au regăsit în intermedieri financiare şi asigurări (34,6%), industria prelucrătoare (23,4%), informaţii şi comunicaţii (22,1%).

”Câştigul salarial mediu brut lunar înregistrat la nivelul economiei naţionale în anul 2022 a fost 6.126 lei, cu 10,7% (+591 lei) mai mare faţă de anul precedent, iar câştigul salarial mediu net lunar a fost 3801 lei, în creştere cu 11,3% (+385 lei) comparativ cu anul precedent. Lunar, angajatorii au cheltuit în medie 6.426 lei/salariat, mai mult cu 10,8% comparativ cu anul precedent. Numărul mediu al salariaţilor în anul 2022 a fost 5209,5 mii persoane, în creştere cu 115.200 persoane faţă de anul precedent”, arată datele INS.

Numărul salariaților a crescut

Efectivul salariaţilor la 31 decembrie 2022 a fost 5.607.100 persoane, mai mare cu 90.800 persoane comparativ cu sfârşitul anului precedent.

Câştigul salarial mediu brut lunar în anul 2022 a fost 6.126 lei. Câştigul salarial mediu net lunar a fost 3.801 lei, în creştere cu 11,3% (+385 lei) comparativ cu anul precedent. Cele mai mari valori ale câştigurilor salariale medii nete lunare realizate în anul 2022, comparativ cu media pe economie, s-au înregistrat în următoarele activităţi economice: informaţii şi comunicaţii (+102,4%), intermedieri financiare şi asigurări (+65,0%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+57,4%), administraţie publică (+46,5%), industria extractivă (+44%), respectiv activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+26,2%).

Câştigurile salariale medii nete lunare care s-au situat sub media pe economie au fost în următoarele activităţi economice: hoteluri şi restaurante (-43%), alte activităţi de servicii (-37,4%), tranzacţii imobiliare (-27,7%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-23,4%), distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (-18,8%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-15,3%), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (-15,2%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-14,5%), industria prelucrătoare (-9,5%), transport şi depozitare (-8,8%), respectiv construcţii (-7,8%).

Un val de aer cald din Africa va „lovi” România: PROGNOZA meteo pe 4 săptămâni

Sfârșitul lunii septembrie va aduce temperaturi neobișnuite pentru această perioadă calendaristică. Mihai Timu, din cadrul Administrației Naționale de Meteorologie, a explicat faptul că în țara noastră va intra un val de aer din Africa, ce va aduce caniculă în ultimele zile ale lunii septembrie.

„În zilele următoare, vremea se mai încălzește. Vorbim de un avans de aer cald dinspre partea de sud a continentului, dinspre nordul Africii, motiv pentru care vremea o să devină călduroasă până spre finalul săptămânii, cam în toate regiunile.

Acest lucru presupune temperaturi de peste 30 de grade la orele amiezii. Ba chiar mai mult, sâmbătă așteptăm să fie ziua cu cele mai ridicate valori termice diurne, în sensul că în jumătatea de sud a Munteniei, dar izolat și prin zona de câmpie a Olteniei sau a Banatului, ne așteptăm și la temperaturi caniculare, adică în jurul a 35 de grade Celsius, ceea ce înseamnă temperaturi cu aproape 10 grade mai ridicate decât normele climatologice.

Duminică, chiar dacă mai pierdem 2-3 grade, tot de o vreme mult mai caldă decât în mod obișnuit vorbim, în mare parte din țară.

Va predomina în general o vreme frumoasă, mai puțin în intervalul nopții de sâmbătă spre duminică, dar și după ziua de duminică, când ne așteptăm și la perioade cu instabilitate atmosferică, adică averse cu caracter torențial, chiar izolat descărcări electrice, intensificări de scurtă durată în timpul ploilor, vor fi și condiții de grindină sau să se adune punctiform și cantități de apă mai însemnate.

Astfel de fenomene le așteptăm în acel interval, sâmbătă spre duminică și duminică, în special în regiunile intracarpatice.

Din păcate, veștile rămân destul de proaste pentru partea de sud și de est a României, pentru că aici vorbim în continuare de o secetă moderată, puternică și chiar extremă.

Și, din păcate, din datele de care spunem în acest moment, cel puțin în următoarele aproape două săptămâni, ploile vor lipsi din această parte a teritoriului”, a spus Mihai Timu, de la Administrația Națională de Meteorologie, joi, la Antena 3 CNN.

Tempearaturi ridicate și în octombrie

25 septembrie – 2 octombrie

Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână în toate regiunile Regimul pluviometric va fi deficitar în toate regiunile, dar mai ales în cele vestice, nordice și centrale.

2 – 9 octombrie

Temperatura medie a aerului va avea valori mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă. Regimul pluviometric va fi în general deficitar în majoritatea regiunilor.

9 – 16 octombrie

Mediile valorilor termice se vor situa peste cele specifice acestei perioade în toate regiunile, dar mai ales în sudul și estul țării. Regimul pluviometric va fi deficitar în vestul, nordul și centrul teritoriului, în timp ce în rest cantitățile de precipitații se vor situa în jurul celor normale pentru această săptămână.

16 – 23 octombrie

Temperatura medie a aerului va avea valori mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă în toate regiunile. Regimul pluviometric va fi apropiat de cel normal pentru acest interval în toată țara.

Pensii 2024: Premierul Ciolacu a anunțat care sunt vârtsnicii români care vor primi pensii cu 30% majorate

Premierul Ciolacu a venit cu noi precizări privind majorarea pensiilor, după ce ministrul Marcel Boloș a discutat despre creșterile pe care pensionarii le vor primi.

Citește și: Pensii 2023: Ce documente sunt necesare pentru pensia de urmaș și ce schimbări sunt așteptate în 2024

Şeful Guvernului a confirmat majorarea pensiilor de la 1 ianuarie 2024 și a anunțat că unii dintre români vor avea pensii chiar şi cu 30% mai mari.

Anterior, ministrul Marcel Boloș a spus că pensiile vor fi majorate cu minim 16 miliarde de lei din ianuarie 2024, ceea ce înseamnă cu o creștere medie de 14%.

„Sunt bani pentru creşterea pensiilor, vor fi majorate cu minim 16 miliarde de lei.

(…) În procente înseamnă că am luat în calcul o creştere a pensiilor cu aproximativ 14%, dar procentul final va fi anunţat de coaliţia de guvernare”, a declarat ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, în exclusivitate la Antena 3 CNN.

Marcel Boloş a precizat că noua majorare ar putea intra în vigoare de la 1 ianuarie 2024.

La rândul său, Marcel Ciolacu a precizat că majorările se vor face diferențiat, iar unii dintre pensionari vor primi pensii mărite și cu 30%.

„Este o lege în vigoare în care pensiile se indexează cu inflația din anul trecut. Am făcut o excepție anul trecut pentru că a fost o inflație mare raportată la inflația din anul anterior, de la 4% în comparație cu 13,5%.

Nu va încălca nimeni legile din România. Îmi doresc, ca și anul trecut, ca pensiile să se majoreze diferențiat, la unii cu poate 30%, la unii cu poate 5%, la unii cu 10%, în funcție de venit”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.

Citește și: Ajutoare pentru pensionarii cu pensii mici în luna octombrie 2023: Ce ajutor financiar se acordă

Românii care vor primi pensii cu 30% mai mari din 2024

Premierul Marcel Ciolacu a dat de înțeles că majorarea standard care se va aplica tuturor pensionarilor din 1 ianuarie 2024 va corespunde ratei inflației din anul anterior.

Pornind de la acest procentaj de majorare legală, românii cu pensii mici vor putea primi și majorări cu 30 de procente.

Astfel, românii care vor primi pensii mai mari cu 30% de la 1 ianuarie vor fi: pensionarii cu pensia minimă și cei cu pensii foarte mici, potrivit stirilekanald.ro.

Cu cât vor creşte pensiile românilor în 2024

Varianta 1: indexarea cu rata inflaţiei în martie (cum recomandă Banca Mondială)

Varianta 2: recalcularea celor cinci milioane de pensii după o nouă formulă din Lega Pensiilor.

Când mă pot pensiona – este o întrebare care îi interesează pe mulţi români, fie că încă lucrează şi urmează să iasă la pensie, fie că deja s-au pensionat, dar anticipat.

Acum puteţi afla în mai puţin de un minut data la care vă puteţi pensiona, fie că e vorba de pensie anticipată, pensie anticipată parţial sau pensie pentru limita de vârstă.

Tot ce aveţi de făcut este să intraţi pe site-ul Casei Naţionale de Pensii Publice, să vă completaţi data naşterii şi sexul, apoi aflaţi data pensionării.

Recalcularea pensiei, un subiect intens discutat în această perioadă, poate fi cerută de români, printr-o solicitare, alături de câteva acte necesare.

Recalcularea pensiei se poate face în cazul celor care au realizat stagiul de cotizare după deschiderea dreptului de pensie pentru limita de vârstă, dar şi pentru persoanele care au mai lucrat și după ce au împlinit vârsta de retragere și au ieșit la pensie.

Aşadar, după realizarea oricărui stagiu de cotizare după deschiderea drepturilor de pensie pentru limită de vârstă, se poate solicita recalcularea drepturilor de pensie.

Recalcularea pensiei pentru fiecare stagiu de cotizare de minimum 12 luni poate fi cerută de orice român.

La sfârşitul anului 2022, România avea peste 4,7 milioane de pensionari.

Sursa: antena3.ro