RADARE de WEEKEND în județul Alba: Drumurile monitorizate de Poliţia Rutieră, în perioada 25 – 27 iunie 2022

Inspectoratul de Poliție Județean Alba a comunicat amplasarea radarelor pe drumurile din județ, în perioada 25 – 27 iunie 2022. Conducătorii auto sunt sfătuiți să circule cu atenție și în limitele vitezei legale, dacă este neaparat nevoie să o facă, dacă nu, sunt rugați să respecte restricțiile de circulație impuse de autorități.

Amplasarea radarelor în perioada 25 – 27 iunie 2022

Drumul Naţional 1- Alba Iulia – Sântimbru –– Oiejdea – Galda de Jos – Teiuş – Aiud – Inoc – limită cu judeţul Cluj

Drumul Naţional 1- Sebeş – Cut – Cunţa – limită judeţul Sibiu

Drumul Naţional 7 Săliştea –– Șibot – limită cu judeţul Hunedoara

Drumul Naţional 67C – Sebeş –Petreşti – Săsciori

Drumul Naţional 74 – Ighiu – Zlatna – Feneş – Abrud –– Bucium Cerbu

Drumul Naţional 75 – Câmpeni – Gârda – Arieşeni

Drumul Naţional 75 – Baia de Arieş – Lupşa

Alba Iulia – Bulevardul Încoronării – Bulevardului Ferdinand I – strada Clujului, strada Regiment V Vânători, Strada Calea Moţilor

Municipiul Sebeş – strada Lucian Blaga, strada Traian

Cugir – strada Victoriei

Ocna Mureş – Războieni – Noşlac

Medic legist din Alba condamnat pentru infracţiuni rutiere: Ce pedeapsă au decis magistrații

Magistrații au decis să-l condamne la închisoare cu suspendare pentru două infracţiuni rutiere pe un medic legist, fost angajat al Spitalului Judeţean Alba. Acesta a fost judecat pentru două infracțiuni rutiere: conducere fără permis şi refuz sau sustragere de la prelevarea de probe biologice.

D. D. a fost condamnat joi, 23 iunie, la pedeapsa rezultantă de doi ani de închisoare, su suspendarea executării pe un termen de trei ani.

Pe parcursul termenului de supraveghere, acesta este obligat să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Primăriei Municipiul Alba Iulia sau în cadrul Muzeului Naţional al Unirii.

Potrivit Parchetului de pe lângă Judecătoria Alba Iulia, în data de 17 iunie 2021, medicul Daniel D. a condus un autoturism pe o stradă din Alba Iulia, fiind înregistrat de aparatul radar montat pe autospeciala MAI.

„Inculpatul a fost oprit pentru control de către organele de poliţie, iar la solicitarea organelor de poliţie a refuzat iniţial să prezinte documentele de identitate, motiv pentru care s-a procedat la verificarea sa în baza de date a Poliţiei Române. Având în vedere că inculpatul emana halenă alcoolică, organele de cercetare penală i-au solicitat în mod expres, repetat, în prezenţa unui martor, iar ulterior şi a avocatului său ales, să se supună testării cu aparatul etilotest marca Drager şi să îi însoţească la Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba Iulia în vederea recoltării mostrelor biologice necesare pentru stabilirea nivelului de îmbibaţie alcoolică din sânge. Inculpatul a refuzat expres să se supună testărilor necesare, deşi i s-a adus la cunoştinţă, inclusiv în prezenţa avocatului său ales, că această conduită întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de refuzul sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice”, a transmis IPJ Alba, la momentul respectiv.

Bărbatul a mai fost implicat într-un incident similar în 25 august 2021, când s-a urcat la volan şi a fost implicat într-un accident uşor, deşi avea suspendat dreptul de a conduce autovehicule. Acesta a fost reţinut şi apoi arestat la domiciliu până în 10 octombrie 2021. În urma scandalului public, medicul a demisionat de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba Iulia.

În octombrie 2018 a fost condamnat la un an şi trei luni de închisoare cu amânarea aplicării pedepsei pe un termen de doi ani tot pentru conducerea unui autovehicul sub influenţa băuturilor alcoolice.

Sursa: adevarul.ro

Vernisajul expoziției Cetatea Dacică de la Căpâlna și Războaiele Daco-Romane, la Sala Unirii din Alba Iulia

Vineri, 24 iunie 2022, ora 17.30, la Sala Unirii – Spațiile Expoziționale a fost vernisată expoziția Cetatea Dacică de la Căpâlna și Războaiele Daco-Romane.

Evenimentul este organizat în cadrul celei de-a XIV-a ediții a Festivalului Cetăților Dacice, care va avea loc în perioada 24-26 iunie 2022, la Săsciori/Căpâlna.

Cetatea, semnalată încă de la sfârșitul sec. al XIX-lea, a fost edificată pe mai multe terase naturale și antropice, iar sistemul defensiv al acesteia era alcătuit din mai multe elemente de fortificare.

Căpâlna a fost construită în a doua jumătate a sec. I î.Hr. și a funcționat până în timpul războaielor dacice ale lui Traian (101-102 și 105-106 d.Hr.), având rolul de a bara înaintarea trupelor inamice dinspre est, pe Valea Sebeșului, spre capitala dacilor, Sarmizegetusa Regia.

Cel mai probabil o parte a zidului de incintă cetății Căpâlna a fost demantelat în urma încheierii păcii din anul 102, defavorabilă regelui Decebal datorită înfrângerii sale din primul război, iar în ajunul celui de-al doilea război s-a procedat la o refacere a acestei incinte.

Căpâlna este una dintre cele șase cetăți dacice din Munții Șureau incluse în anul 1999 în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Sarmizegetusa Regia, Costești – Cetățuie, Costești – Blidaru, Luncani – Piatra Roșie, Bănița și Căpâlna făceau parte din sistemul defensiv al Regatului dac, care se întindea pe o suprafață de aproximativ 200 km2, fiind cel mai complex din Europa barbară de la acea vreme.

Arheologia peisajului (landscape archaeology) a înregistrat progrese tehnologice deosebite în ultimii ani prin utilizarea prospecțiilor geofizice și aeriene (cartografierea LiDAR), fiind descoperite noi castre romane de marș care supravegheau cetățile dacice din Munții Șureanu. Acest aspect ilustrează în mod special strategia armatei romane în unul dintre cele mai importante conflicte purtate într-o zonă montană.

Cercetările arheologice au pus în evidență importanța și monumentalitatea acestei cetăți dacice, iar artefactele expuse cu această ocazie reflectă dezvoltarea culturii materiale din acea perioadă, precum Tezaurul de la Căpâlna, alcătuit dintr-un colier și doi cercei din aur, recuperat în urma braconării sitului de către căutătorii de comori.

Astfel, protejarea, restaurarea și punerea în valoare a sitului de la Căpâlna constituie priorități în cadrul politicilor de management cultural atât la nivel local, cât și național.

În expoziție au fost expuse o serie de artefacte descoperite în urma cercetărilor arheologice din zonă, unele fiind importuri din lumea romană. Vasele ceramice dacice găsite au fost lucrate atât manual, în special cele pentru gătit, cât şi la roată, cele utilizate la servitul mâncării sau la depozitarea ei.

Obiectele din fier sunt numeroase şi variate: unelte de făurărie (ciocane, cleşti, dălţi), tâmplărie (topoare, bărzi) sau agricole (brăzdar de plug, sape, seceri) materiale de construcţie (cuie, ţinte, scoabe), obiecte de întrebuinţare curentă (vase, strecurători, cuţite), arme (pumnale de tip sica, vârfuri de suliţe şi săgeţi).

Sunt prezente și vase romane din bronz de tip situla și simpulum, vase și obiecte de podoabă din sticlă, ustensile din piatră (cute, râșnițe), piese de podoabă și vestimentație din argint, bronz și fier (catarame, verigi, inele, pandantive, fibule), piese de harnașament din fier (zăbale, psalii, pinteni).

Organizatorii evenimentului sunt Consiliul Județean Alba, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba Iulia și Primăria Comunei Săsciori.