VREMEA pe REGIUNI, până la finele lunii octombrie: Temperaturi oscilante şi precipitaţii locale, în mare parte a țării

Regimul termic prognozat pentru următoarele două săptămâni (18 – 31 octombrie) este unul oscilant, cu perioade în care valorile maxime vor creşte până la 22 de grade Celsius, dar şi cu episoade de răcire accentuată, cu nopţi în care temperaturile vor scădea sub 4 – 5 grade, şi chiar sub zero grade în zona montană, relevă prognoza de specialitate publicată, luni, de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), relatează Agerpres.

Precipitaţii sunt anunţate în special spre finalul acestei luni.

În Banat, intervalul va debuta cu valori termice apropiate de mediile multianuale, respectiv o medie a maximelor de 16 grade şi minime de 4 – 6 grade, apoi vremea se va încălzi, urmând să devină caldă în zilele de 20, 21 şi 22 octombrie, când se vor atinge maxime de 20 – 22 de grade şi minime de 8 – 10 grade. În 23 şi 24 octombrie temperatura aerului va coborî la maxime de numai 12 – 13 grade şi minime de 2 – 4 grade. În a doua săptămână, vor fi temperaturi uşor mai ridicate, la o medie a valorilor maxime de 15 – 16 grade şi minime ce se vor situa în jurul valorii de 6 grade. Vor fi ploi în 22 şi 23 octombrie, iar cu o probabilitate în creştere şi după data de 27 octombrie.

În regiunea Crişanei, vremea va fi normală sub aspect termic în primele două zile ale intervalului, când media regională a maximelor va fi de 16 grade, iar a celor minime se va situa în jurul a 5 grade. Pentru perioada 20 – 22 octombrie se estimează încălzirea treptată a vremii, până la maxime în general peste 20 de grade şi minime în medie de 8 – 10 grade, cu cele mai ridicate valori în zonele de deal. La finalul săptămânii se va răci accentuat, astfel în zilele de 23 şi 24 octombrie media temperaturilor maximelor va fi de numai 12 – 14 grade, iar minimele se vor situa în jurul valorii de 4 grade. În ultima săptămână de octombrie nu vor fi variaţii semnificative ale temperaturii, dar tendinţa va fi de încălzire uşoară până la valori uşor peste normalul perioadei, respectiv o medie regională a maximelor de 16 grade şi de 6 grade pentru minimele nocturne. Vor fi ploi în 22 şi 23 octombrie, iar cu o probabilitate în creştere şi după data de 27 octombrie.

În Transilvania, după două zile în care valorile termice diurne vor fi în medie de 13 grade, vremea se va încălzi semnificativ, devenind caldă pentru această perioadă cu maxime de 18 – 20 de grade. În 23 şi 24 octombrie se va consemna o scădere a temperaturii aerului, la maxime de 10 – 12 grade, iar pentru a doua săptămână sunt aşteptate valori uşor mai ridicate, la o medie de 12 – 14 grade. Pe parcursul celor două săptămâni, temperaturile minime vor fi, în medie de 2 – 4 grade, cu valori mai ridicate în 23 octombrie, când se vor atinge 5 – 7 grade, dar şi mai scăzute la începutul săptămânii viitoare, la o medie regională în jur de zero grade. Se vor semnala ploi locale în 22 şi 23 octombrie, iar cu o probabilitate în creştere şi spre finalul lunii.

În Maramureş, în debutul perioadei, nu vor fi variaţii termice faţă de zilele anterioare, însă în zilele de 20, 21 şi 22 octombrie, vremea va intra într-un proces de încălzire ce se va resimţi atât la maxime, ce vor atinge o medie de 18 grade, cât şi la minime care vor ajunge până în jur de 8 grade (mai ridicate decât cele climatologic specifice pentru această perioadă). Se va răci şi în această regiune la finalul săptămânii, când media temperaturilor maximelor va ajunge la 10 – 12 grade, iar minimele se vor apropia zero grade. Pentru ultima săptămână de octombrie sunt estimate valori uşor peste normalul perioadei, respectiv o medie regională a maximelor ce va urca la 14 grade şi minime în general pozitive, la o medie de 3 – 5 grade. Până pe 21 octombrie, vremea va fi în general frumoasă, însă ulterior se vor semnala ploi locale, cu o probabilitate mai ridicată în 22 şi 23 octombrie şi după 27 octombrie.

În Moldova, în debutul perioadei, nu vor fi variaţii termice faţă de zilele anterioare, însă în zilele de 20, 21 şi 22 octombrie, vremea va deveni mult mai caldă decât în mod obişnuit, cu maxime la nivelul regiunii, în general de 20 – 23 de grade şi minime nocturne care vor ajunge la 7 – 9 grade. Vremea se va răci în perioada 24 – 26 octombrie, astfel că se va ajunge la o medie a maximelor de 12 grade şi de 2 – 3 grade pentru minime. Pentru finalul lunii octombrie sunt estimate valori termice uşor mai ridicate, maxime în medie de 14 – 15 grade şi minime de 4 – 6 grade. Pe parcursul celor două săptămâni de prognoză, regimul pluviometric se va menţine în general deficitar. Excepţie va face ziua de 23 octombrie şi perioada 27 – 31 octombrie când sunt posibile ploi locale.

În Dobrogea, în primele trei zile ale intervalului, valorile termice se vor situa în jurul mediilor multianuale, respectiv maxime la nivelul regiunii de 15 – 16 grade şi minime în general de 7 – 8 grade. Vremea va deveni caldă în perioada 21 – 23 octombrie, când sunt estimate maxime de 18 – 20 de grade şi minime de 8 – 11 grade. Ulterior, se va răci accentuat, astfel în zilele de 24, 25 şi 26 octombrie media temperaturilor maxime va fi de 12 – 13 grade, iar minimele se vor situa în jurul valorii de 6 grade. La finalul lunii octombrie nu vor fi variaţii semnificative ale temperaturii, totuşi tendinţa va fi de încălzire uşoară până la o medie regională a maximelor de 15 – 16 grade şi de 7 – 8 grade pentru minimele nocturne. Probabilitatea pentru ploi locale va fi mai ridicată în perioada 23 – 25 octombrie, iar în restul intervalului, doar izolat şi trecător vor fi posibile ploi slabe sau burniţă.

În Muntenia, vremea va intra într-un proces de încălzire uşoară şi treptată în prima săptămână, astfel de la valori medii ale maximelor de 16 grade se va ajunge la 20 – 22 de grade în zilele de 21 şi 22 octombrie. Spre finalul săptămânii se va răci, până la o medie regională a temperaturilor maxime de 12 – 13 grade, apoi se va încălzi uşor, astfel încât în perioada 27 – 31 octombrie media valorilor diurne va tinde spre 16 – 17 grade. Pe parcursul celor două săptămâni, temperaturile minime vor fi în medie de 5 – 6 grade, cu valori mai ridicate în 23 octombrie, când se vor atinge 8 – 9 grade, dar şi mai scăzute la începutul săptămânii viitoare, la o medie regională de 2 – 3 grade. Probabilitatea pentru ploi locale va fi mai ridicată în 23 şi 24 octombrie. În restul intervalului, potrivit estimărilor disponibile la această dată condiţiile pentru ploi slabe vor fi destul de reduse.

În Oltenia, în primele zile ale intervalului, media valorilor maxime va fi de 17 – 18 grade, urmând să crească la 20 de grade în 22 octombrie când vremea va deveni caldă. Ulterior se va răci treptat, astfel în zilele de 24, 25 şi 26 octombrie media temperaturilor maximelor va fi de numai 12 – 13 grade, iar pentru finalul lunii octombrie sunt estimate maxime în jur de 16 grade. Media regională a temperaturilor medii va fi de 4 – 6 grade, cu valori mai ridicate în 23 octombrie, când se vor atinge 8 – 10 grade. Se vor semnala ploi, cu o probabilitate destul de ridicată în 22 şi 23 octombrie, dar şi la final de octombrie, dar numai izolat şi trecător.

La munte, după două zile în care valorile termice diurne vor fi în medie de 6 – 7 grade, vremea se va încălzi, iar media temperaturilor maxime pentru întreaga zona montană va atinge 12 grade. Răcirea estimată pentru 23 şi 24 octombrie va însemna o scădere a temperaturii aerului, la maxime de 3 – 4 grade, iar pentru a doua săptămână sunt aşteptate valori uşor mai ridicate, la o medie de 6 – 8 grade. Temperaturile minime vor fi în general negative, în medie de la -2 la zero grade, şi doar în intervalul 20 – 23 octombrie vor atinge valori de 3 – 4 grade. Până pe 21 octombrie vremea va fi în general frumoasă, însă ulterior, temporar se vor semnala precipitaţii, cu o probabilitate mai ridicată în 22 şi 23 octombrie, când şi cantităţile de apă pot fi mai însemnate, dar şi după 27 octombrie.

Recalculare pensie 2021: Care sunt categoriile de români care ar putea beneficia de creșterea venitului și când pot fi depuse cererile

Mulți români aleg să continue să lucreze pentru a câștiga un ban în plus, chiar și după ieșirea la penie. Această categorie socială ar putea primi mai multe beneficii financiare, în cazul în care cer recalcularea pensiei, în condițiile în care pentru aceștia se plătesc în continuare taxe la stat. Banii sunt oferiți în funcție de perioada în care aceștia au prestat activitate profesională.

Nu puțini români sunt cei care aleg să lucreze chiar și după ce împlinesc vârsta de pensionare. Aceștia pot solicita la momentul prezent recalcularea pensiei. Este un drept pe care puțini îl iau în calcul, însă ar putea, prin intermediul acestuia, să își mărească veniturile financiare. Cererea de majorare a pensiei se poate depune doar dacă persoana în cauză poate demonstra, cu acte, faptul că are perioade cotizate, nevalorificate la data stabilirii pensiei.

Cine poate solicita recalcularea pensiei

De exemplu, românii care sunt puși în situația de a apela la ajutorul instanței pentru a obține recunoașterea unei perioade în care au prestat activitate pot solicita recalcularea pensiei. Legea actuală a pensiilor 263/2010 stipulează, în articolul 107, că „pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare, perioadelor asimilate stagiilor de cotizare prevăzute de lege și prin valorificarea altor documente de natură să conducă la modificarea drepturilor de pensie, nevalorificate la stabilirea acesteia”.

„Pensionarii pentru limită de vârstă care, după data înscrierii la pensie, realizează stagiu de cotizare, pot solicita recalcularea pensiei, în condițiile legii”, mai explică legislația în vigoare, potrivit avocatnet.

Documentele de care ai nevoie pentru majorarea pensiei

Iată pașii pe care trebuie să îi respecți dacă dorești să soliciți recalcularea pensiei:

• se descarcă de pe site-ul Casei Naționale de Pensii Publice cererea specială pentru recalcularea venitului;
• se depune solicitarea la casa teritorială de pensii, alături de documentele care arată activitatea prestată în perioadele de după pensionare.

Important de menționat este că noua valoare majorată a pensiei se va acorda solicitantului din luna ulterioară depunerii cererii de recalculare a venitului.
Ce schimbări stabilește noua Lege a Pensiilor

De la data de 1 septembrie 2023, vor intra în vigoare noi prevederi referitoare la acordarea pensiei. Diferența principală se referă la faptul că, după pensionare, românii vor avea dreptul să solicite recalcularea pensiei doar o singură dată pe an.

„Pensia poate fi recalculată la cerere, prin adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare, perioadelor asimilate stagiilor de cotizare prevăzute de lege și prin valorificarea altor documente de natură să conducă la modificarea drepturilor de pensie, nevalorificate la stabilirea acesteia.

Cererea (…) se soluționează în termen de 60 de zile de la data înregistrării, prin decizie de recalculare. Pensionarii pentru limită de vârstă care realizează stagiu de cotizare după data înscrierii la pensie pot solicita recalcularea pensiei o singură dată într-un an calendaristic, în condițiile legii”, arată articolul 98 din actul citat.

Sursa: evz.ro

România va ajunge la o acoperire vaccinală de 70% abia peste DOI ANI, la ritmul de vaccinare din ultimele 6 săptămâni. Ce propun experții oficialilor de la București

Primele concluzii ale reprezentanților OMS  se conturează. România va ajunge, dacă se menține ritmul de vaccinare din ultimele 6 săptămâni și strategiile de vaccinare în vigoare, în 7 luni la o acoperire vaccinală de 40% pentru populația totală și în 31 de luni la o acoperire de 70%.

Biroul regional al OMS pentru Europa și OMS România, împreună cu înalți oficiali din Comitetul Național de Coordonare pentru Activitățile de Vaccinare împotriva COVID-19 (CNCAV), Ministerul Sănătății și ai Centrului Național pentru Supravegherea și Controlul Bolilor Transmisibile au analizat, luni, motivele din spatele tendinței actuale în procesul de vaccinare COVID-19 pentru a elabora acțiuni pragmatice, bazate pe dovezi, în sensul creșterii rapide a eforturilor.

Reprezentanții români au informat că țara se confruntă cu o creștere foarte mare a cazurilor severe și a deceselor, 92% dintre decesele legate de COVID-19 fiind înregistrate la persoanele nevaccinate. Cele mai multe dintre acestea au avut și alte boli, dar au fost înregistrate decese și în rândul tinerilor, copiilor și tineri și populației active.

În ciuda unui început foarte bun al campaniei de vaccinare în decembrie 2020, există în continuare provocări programatice și operaționale în extinderea vaccinării, arată biroul pentru România al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Se remarcă diferențe mari în acoperirea vaccinală de la un județ la altul, județele din nord-est și sud având o acoperire vaccinală mai mică. Acoperirea pe grupe de vârstă arată o acoperire de vaccinare de aproximativ 50% la persoanele cu vârste cuprinse între 50 și 69 de ani, dar numai în jur de 20% la persoanele de peste 80 de ani.

Există, de asemenea, un decalaj de gen, deoarece femeile sunt semnificativ mai puțin vaccinate decât bărbații, cu o diferență de aproape 20%.

Obiectivul României este de a vaccina 2 milioane de persoane împotriva Covid-19 (prima doză) până la sfârșitul acestui an (45% din populație) și 70% din populație până în primul trimestru al anului 2022.

Vaccinarea în populația generală în România este scăzută și stagnează, fiind sub media generală a vaccinării regionale. Vaccinarea este mai mică decât se aștepta la grupurile prioritare vulnerabile (> 80 de ani).

„Modelarea OMS arată că, dacă se menține ritmul de vaccinare din ultimele 6 săptămâni și strategiile de vaccinare în vigoare, România va ajunge în aproximativ 7 luni la o acoperire vaccinală de 40% pentru populația totală și în aproximativ 31 de luni la o acoperire de 70%. Pe de altă parte, nivelul de vaccinare cu schema completă este mare în România, indicând faptul că persoanele care încep vaccinarea fac dozele necesare. Este necesar să ne asigurăm că și restul cadrelor medicale nu doar se vaccinează, ci și recomandă populației vaccinarea împotriva Covid-19”, arată sursa citată.

OMS a observat o creștere constantă în ultimele trei săptămâni în ceea ce privește vaccinarea, dar mai ales în rândul persoanelor sub 50 de ani: „Este important ca România să se concentreze pe furnizarea vaccinurilor care salvează vieți celor care prezintă cel mai mare risc de deces și forme grave ale bolii, cum ar fi vârstnicii, persoanele cu boli cronice și alte categorii la risc (persoanele gravide, personalul care activează în domenii esențiale). Studiile sociologice comportamentale și cercetările formative privind factorii determinanți și barierele ce țin de atitudinea cadrelor medicale față de vaccinare, arată că, în timp, intenția populației de a se vaccina a crescut în România”.

Pentru a defini o strategie de comunicare care să susțină extinderea vaccinării în România, este esențial ca politicile să fie definite printr-o mai bună înțelegere a motivelor din grupele de vârstă ale populației cu nivel redus de vaccinare.

Ca pași următori, OMS va colabora îndeaproape cu Comitetul Național de Coordonare a Activităților de Vaccinare împotriva COVID-19 (CNCAV), Ministerul Sănătății, Centrul Național de Supraveghere și Controlul Bolilor Transmisibile pe teme legate de oportunități de instruire și schimburi de informații ale profesioniștilor din domeniul sănătății cu privire la siguranța vaccinurilor și dezvoltarea unor strategii de comunicare, printr-o mai bună înțelegere a motivelor nivelului scăzut de vaccinare în grupurile de populație.

Sursa: stiripesurse.ro