Rămâi conectat

Opinii - Comentarii

„Alba Iulia – prea mică pentru un război atât de mare”

Publicat

în

   Să ne înţelegem, spunea profesorul Ion Beldeanu, autor de nuvele, publicist, scoborâtor din Munţii Trascăului: Alba Iulia, să recunoaştem, este prea mică pentru un război atât de mare, pentru a deveni viitoarea capitală culturală europeană. Are atuurile ei istorice, veşmânt al unei trainice recunoaşteri pe plan naţional şi, să sperăm, nu numai. Nu le recapitulăm, doar ne bucurăm cu numele culturii şi civilizaţiei daco-romane, cu unirea lui Mihai Voievod Viteazul, cu măreaţa unire de la 1 Decembrie 1918, cu tipăriturile care s-au făcut aici, cu instituţiile de excepţie, cum este Biblioteca Batthyaneum, cu observatorul astronomic din turn, cu catedrale, aproape toate presărate în arealul cetăţii cu aură austriacă. Cetatea rămâne punctul forte al unei hărţi pe care se pot planta luminiscenţele de cultură şi civilizaţie, nu doar ale noastre ci şi a nucleelor invitate din străinătate. A  nu se uita respiraţia tânără a Universităţii „1 Decembrie 1918”, a celorlalte instituţii de cultură şi învăţământ, de ramificaţiile abundente ale credinţei, dar şi un platou al Romanilor, un Mureş, un Ampoi, un râu Sebeş. Aceasta ar fi mapa de manevră mereu în aşteptare şi acţiune. Cine o manevrează? Este altă poveste. În punctul acesta se află Alba Iulia. Spre acest punct se revarsă dimensionalităţi venite din spaţiul românităţii, biografii ale unor fii adevăraţi, respirări ale culturii, ale contribuţiei româneşti, la demnitatea şi înţelepciunile lumii: oameni de ştiinţă, inventatori, scriitori, artişti plastici ai scenei româneşti, politicieni, dascăli, feţe bisericeşti etc.. Printre ei, o statornică figură a fostului rege Mihai, voievod de Alba Iulia, Cetăţean de onoare al localităţii noastre. Întreb: n-ar trebui să fie şi el asul din mânecă al acestei complexe manifestări a spiritului universal. E o recunoaştere peste care nu se poate trece. Cam acesta ar fi potenţialul existent în această mapă al emulaţiei de capitală europeană.
Revin cu întrebarea: E suficient? Sau să fiu şi mai exact – abia acum trebuie să conştientizăm ce punem la bătaie din aura contemporaneităţii. Suntem în faţa unui cerc împărţit în mai multe cadrane, cultură, educaţie, geografie arheologică. Cum umplem fiecare cadran? Cultura – este sinteza a tot ceea ce s-a creat până astăzi, educaţia este instrumentul ei de iluminare. Cel mai constant perimetru rămâne arheologia geografică. Este punctul nostru forte de rezistenţă. Trebuie doar să-l vedem în mişcare, să-l promovăm. Şi, cum îl promovăm? Prost, amice! Inadmisibil de prost. Dacă o ţară care se respectă l-ar avea, îţi spun drept că ar face minuni. Cum e posibil ca, descoperindu-se acea bisericuţă ieroteică, în plin  centru al cetăţii, sub coasta catedralei romano-catolice, să nu se ajungă la un consens al păstrării ei ca pe unul dintre cele mai mari documente ale românităţii, ale destinului nostru ca ţară până la urmă. Zace în uşoară putrefacţie morală, religioasă chiar, spre uimirea tuturor trecătorilor. Europa însăşi a fost pusă în faţa unei alte descoperiri de senzaţie, tot acolo, în Parcul – fost – Custozza a comandamentului roman geminie, truda săpătorilor, a specialiştilor, cercetătorilor de la Muzeul Naţional al Unirii şi nu numai. Este o lume ce-a zăcut două mii de ani sub paşii noştri. Şi, spre uimirea tuturor, deja o parte a subsolului a fost acoperită cu spaţiu verde, pe funga foştilor tei, atât de mirositori, făcuţi şi ei praf şi pulbere. Acesta este şi trebuie să devină un muzeu în aer liber al umanităţii. Spre el vor curge poezii Romei de ieri şi de azi, ai Europei, ai istoricilor de pretutindeni, ai fiilor adevăraţi ai Albei Iulii, al specialiştilor. E una din minunile contemporane. Şi, îngrozitor, se astupă, se astupă! Nu-s fonduri? Cereţi ţării un ban, un gest de frate pentru legenda vie din  cetate. Aceste descoperiri, cetăţile din arealul judeţean, întregul  demers arheologic constituie asul principal, indubitabil. Care este replica, să-i zicem contemporană a Albei Iulii? Formaţii profesioniste? Un Teatru de Păpuşi! Tradiţie etnofolclorică? Din abundenţă! Replici contemporane ale culturii spiritualităţii româneşti? Numărate pe degetele de la o mână. Un municipiu rupt în două. Cetatea ce ţine pe umeri oraşul de sus, cu blocurile străvezii, improprii unei Capitale, cu, ce-i drept, infuzii de civilizaţie: bulevard, trotuare. Şi oraşul de jos, în care abundă tristeţea arhitectonică, pe spaţiul căruia nu se pot implanta mari porţiuni culturale. Înafara „Albei Scriitorilor”, cu Parcul Eminescu, Blaga, clădirea Prefecturii şi a Consiliului Judeţean, cu un hotel Parc şi o droaie de bănci nu se poate vorbi de evoluţii urbanistice. Aici, cercul rămâne descoperit! Nu avem ce pune între sus şi jos. Trebuie să existe un fluid cultural de civilizaţie, credibil. Ce vor aştepta celelalte localităţi ce râvnesc la eticheta de „capitală a culturii europene”? Să le depăşim aşteptările. Cum? Suntem buni la vorbărie, teorii, reverberaţii politice. Şi ele nu ne vor ierta.
Dragă prietene, cel mai grav aspect al problemei vine, pentru Alba Iulia, dinspre noua împărţire teritorială a Ţării. Alba Iulia riscă să reajungă să cadă în anonimat dacă ne rupem iar într-o parte şi în alta. Aici e buba. Este capitală a Unirii? Este! Cum o păstrăm? Migraţia pozitivă, dorinţa de putere, iresponsabilitatea parlamentară şi guvernamentală pot distruge un edificiu al umanităţii, un vis atât de frumos. Să apărăm Alba Iulia de-o înstrăinare de ea însăşi prin noile efecte ale împărţirii teritoriale. Ne vor blestema urmaşii. Alba Iulia trebuie să rămână o localitate cu un statut ferm, aparte, nu acoperit doar cu teorii deşarte. Gândeşte-te bine!
În concluzie: cu ce se prezintă prezentul albaiulian la masa concurenţei? Numai cu istorie, nu poate. Crede-mă! Aştept replica ta!
Iată replica mea: la tot ce ai spus se pot adăuga şi altele, urmărind firul tradiţiei strămoşeşti, al prezenţei românilor pe aceste locuri, care trebuie avut în vedere de organizatori, specialişti, cercetători. Un singur lucru nu ai prevăzut. Profundul adevăr al unui proverb românesc: Buturuga mică răstoarnă carul mare. Aceasta-i Alba Iulia, a doua mea casă părintească. Să realizăm selectiv, dar bun! Deocamdată rămânem la partea întâi a dialogului dintre Da şi Nu! Lumina mai puternică se profilează dinspre Da!

Ion MĂRGINEANU


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Opinii - Comentarii

INFORMARE| Amendament la documentul de Ofertă Publică de Preluare Obligatorie a PREBET S.A. Aiud aprobat prin decizia A.S.F nr. 634 din data de 25.05.2022

Publicat

în

APROBAREA AMENDAMENTULUI  NU ARE VALOARE DE GARANŢIE ŞI NICI NU REPREZINTĂ O ALTĂ FORMĂ DE APRECIERE A A.S.F. CU PRIVIRE LA OPORTUNITATEA, AVANTAJELE SAU DEZAVANTAJELE, PROFITUL ORI RISCURILE PE CARE LE-AR PUTEA PREZENTA TRANZACŢIILE DE ÎNCHEIAT PRIN ACCEPTAREA OFERTEI PUBLICE OBIECT AL DECIZIEI DE APROBARE. DECIZIA DE APROBARE CERTIFICĂ NUMAI REGULARITATEA DOCUMENTULUI DE OFERTĂ ÎN PRIVINŢA EXIGENŢELOR LEGII ŞI ALE NORMELOR ADOPTATE ÎN APLICAREA ACESTEIA.

Preambul

Principalul scop al acestui document este să furnizeze date actualizate în legătură cu unele informații prezentate în Documentul de Ofertă și trebuie citit doar împreună cu Documentul de Ofertă și în contextul Ofertei descrise în Documentul de Ofertă. Ofertanții și/sau intermediarul nu au actualizat nicio altă informație  decât cea prezentată în cuprinsul acestui amendament, celelalte informații prezentate în documentul de ofertă fiind corecte și complete la data Documentului de ofertă. Astfel, nici ofertanții și nici Intermediarul nu își asumă nicio responsabilitate privind acuratețea și caracterul complet al informațiilor prezentate în documentul de Ofertă, cu excepția datelor prezentate în acest amendament, la o dată ulterioară datei Documentului de ofertă.

 

Elit - Gustul Desăvârșit

Publicarea Amendamentului

Prezentul Amendament este pus la dispoziția investitorilor după aprobarea sa de către A.S.F. prin publicarea unui anunț conform aceleiași proceduri utilizate pentru publicarea Documentului de Ofertă.

Amendamentul la Ofertă va fi disponibil în același mod în care este și Documentul de Ofertă astfel:

  1. În format electronic de pe website-ul Intermediarului GOLDRING SA (goldring.ro) și al Bursei de Valori București (www.bvb.ro) .
  2. pe suport de hârtie, la cererea investitorilor adresată GOLDRING SA la sediul acesteia (Tg. Mureș, str. Tudor Vladimirescu nr. 56A, jud. Mureș).

Ofertanții au convenit la modificarea Documentului de ofertă după cum urmează:

Paragraful de la punctul 6: „Impetum Investmens S.A. va achiziționa cu prioritate în cadrul Ofertei un număr maxim de 1.822.122 acțiuni, Anodin Assets S.A. va achiziționa un număr de 5.225.000 acțiuni, Ges-Green Energy Specialists SRL  va achiziționa un număr de 5.225.000 acțiuni, restul de 5.227.560 acțiuni vor fi achiziționate de Acord Construct ALT S.R.L.”

se modifică astfel:

Ofertanții vor achiziționa cu prioritate în următoarea ordine precum și în limitele maxime precizate, în funcție de numărul de acțiuni ce vor fi subscrise în cadrul ofertei, după cum urmează:

  • Impetum Investmens S.A. – 5.236.819 acțiuni,
  • Anodin Assets S.A. – 4.087.620 acțiuni,
  • Ges-Green Energy Specialists SRL – 4.087.620 acțiuni și
  • Acord Construct ALT S.R.L – 4.087.623 acțiuni”

Potrivit prevederilor art. 28 (3) din Legea nr. 24/2017, ale art. 54 (4) din Regulamentul 5/2018 și ale Documentului de Ofertă,  investitorii care au acceptat să subscrie în oferta publică de cumpărare înaintea publicării amendamentului pot să îşi retragă acceptul în termen de două zile lucrătoare de la publicarea amendamentului, respectiv în perioada 27.05.2022 – 30.05.2022.

Celelalte prevederi ale Anunțului și ale Documentului de Ofertă rămân neschimbate.

Prezentul amendament  este întocmit în conformitate cu Legea nr. 24/2017 și Regulamentul ASF nr. 5/2018 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață, cu modificările si completările ulterioare

 

 


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Opinii - Comentarii

24 mai: Ziua europeană a parcurilor naționale. Cum a ajuns să fie celebrată această zi și care este scopul acesteia

Publicat

în

24 mai: Ziua europeană a parcurilor naționale. Cum a ajuns să fie celebrată această zi și care este scopul acesteia

An de an, la data de 24 mai, este sărbătorită Ziua europeană a parcurilor naționale, la nivel continental, această zi având scopul de a apropia oamenii de natură și dea sensibiliza publicul privind impotanța frumuseții naturale în zonele protejate, dar și la impotanța conservării și gestionării durabile a ariilor protejate din Europa.

Hotărârea sărbătoririi Zilei europene a parcurilor naţionale a fost luată în 1999, când s-au împlinit 90 de ani de la crearea primelor nouă parcuri naţionale în Suedia (mai 1909). În acel an, pe 24 mai, peste o sută de organizaţii din 18 ţări europene au organizat evenimente de Ziua europeană a parcurilor naţionale.

Elit - Gustul Desăvârșit

Iniţiativa a aparţinut Federaţiei EUROPARC, organizaţie nonguvernamentală, fondată în 1973, ce reuneşte sute de autorităţi şi mii de arii protejate din 40 de ţări europene. EUROPARC doreşte conştientizarea opiniei publice europene faţă de importanţa rezervaţiilor naturale protejate şi a parcurilor naţionale.

România este membru al EUROPARC prin Academia de Ştiinţe Agricole, iar ariile protejate care intră sub incidenţa autorităţii EUROPARC sunt Delta Dunării şi Parcul Naţional Retezat. Din partea României, ca membri EUROPARC mai sunt: Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti; Asociaţia Altitudine; Administraţia Parcului Natural Apuseni; Enduro Ranch; ProPark – Fundaţia pentru arii protejate.

În România, celebrarea Zilei europene a parcurilor naţionale a fost marcată, an de an, prin organizarea unor manifestări dedicate celebrării unor evenimente cu semnificaţie deosebită în domeniul protecţiei naturii şi al ariilor naturale protejate, în organizarea Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva şi a altor instituţii.

Europa are numeroase arii protejate importante, dar este în acelaşi timp un adevărat mozaic de naţiuni, culturi şi organizări politice. Până la constituirea Uniunii Europene nu s-a putut vorbi efectiv despre un punct de vedere comun sau despre iniţiative europene în domeniul conservării mediului. În anul 1994 a fost lansat la nivel european Planul de Acţiune pentru Ariile Protejate.

Iniţiative europene cum ar fi EECONET, EMERALD, Natura 2000 şi altele pregătesc drumul către o reţea europeană de arii protejate interconectate prin coridoare ecologice ce permit dispersia şi migrarea speciilor. În politica de conservare a mediului atât la nivel european, cât şi mondial se face simţită din ce în ce mai acut necesitatea trecerii de la conservarea speciilor la cea a habitatelor, de la conservarea unor locuri la conservarea unor ecosisteme şi de la măsuri naţionale la măsuri internaţionale.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Opinii - Comentarii

Ce nume se sărbătoresc de Sfinții Constantin și Elena: În jur de 1,8 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica în 21 mai

Publicat

în

Nume care se sărbătoresc de Sf Constantin şi Elena şi nume derivate din Constantin şi Elena care își serbează onomastica.

Sfinții Constantin și Elena: Peste 1,1 milioane de femei şi peste 600.00 de bărbaţi îşi sărbătoresc onomastica în 21 mai, de Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena.

Citeşte şi: mesaje de Constantin şi Elena

Dintre cei 1.800.634 de români care îşi serbează onomastica de Sfinţii Constantin şi Elena, 640.518 sunt bărbaţi şi 1.160.116 sunt femei, potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI).

Dintre femeile care îşi sărbătoresc onomastica, 884.229 poartă numele de Elena, 124.773 sunt Ileana şi 69.944 se numesc Lenuţa. Alte 53.613 de femei poartă numele de Constanţa, 26.811 au numele Constantina, 4.279 – Leana şi 1.467 – Nuţi.

Elit - Gustul Desăvârșit

Majoritatea bărbaţilor, respectiv 495.656, se numesc Constantin, alţi 80.037 poartă numele Costel, iar 33.386, Costică. De asemenea, 20.002 de bărbaţi se numesc Costin, 10.487 – Costinel, 635 – Costi şi 315 – Costeluş.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare