Alba Iulia – pe drumul către un oraș pentru oameni și cultură. Constatări și recomandări de la celebrul arhitect Jan Gehl

Raportul stării actuale, realizat de prestigioasa firmă de consultanţă în urbanism şi design ”Gehl Architects” – Observaţii, sugestii, propuneri pentru edilii municipiului

Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii urbane, alături de acțiuni privind revitalizarea patrimoniului cultural și istoric al orașului, cu accent pe valorificarea resurselor existente la nivel local, sunt doar câteva dintre activitățile derulate de către municipiul Alba Iulia în ultimii ani. Intenția municipalității este de a transforma oraşul într-un obiectiv atractiv, în cadrul căruia dimensiunea umană se plasează pe primul loc. Astfel, elaborarea unor strategii care analizează spațiile publice urbane locale și modalitatea în care acestea sunt folosite atât de către cetățeni, cât și de turiști, este esențială, iar proiectele care vor fi implementate în acest domeniu vor contribui la performanţa oraşului privind dinamica urbană și îmbunătățirea calității vieții din localitate.

ELIT

Povestea colaborării dintre municipiul Alba Iulia și Gehl Architects începe din anul 2016, când municipalitatea a făcut un prim pas în ceea ce privește transformarea orașului Alba Iulia într-un oraș pentru oameni. Arhitectul Jan Gehl, în calitate de partener fondator al Gehl Architects, a acceptat invitația municipalității de a susține la Alba Iulia o prezentare privind proiectarea urbană axată pe conceptul „orașe pentru oameni”, intitulată „Orașe atractive pentru locuit în secolul XX”. În viziunea sa, orașul pentru oameni este un oraș dinamic și atractiv, cu o dezvoltare sustenabilă și care contribuie la îmbunătățirea calității vieții urbane. Ulterior acestui eveniment, mai exact în vara anului 2016, Gehl Architects a elaborat un studiu privind starea actuală a spațiilor publice din Alba Iulia, denumit „Alba Iulia către un oraș pentru oameni și cultură”. Scopul acestui raport a fost de a analiza relația dintre spațiile publice și spațiile private și modalitatea în care acestea pot influența și dezvolta comportamentul de lungă durată al societății umane.

Citește și: Ghidul turistic al Cetății Alba Carolina. Ce obiective turistice poţi vizita în cetatea restaurată din Alba Iulia • Cetatea Alba Carolina mini ghid turistic

Raportul realizat de către Gehl Architects arată cum ar putea fi îmbunătățită dezvoltarea orașului Alba Iulia privind relaționarea dintre oameni și spațiile publice ținând cont de contextul local cultural și istoric, dimensiunea populației, mobilitatea urbană și infrastructura existentă. În urma vizitelor pe teren în cadrul cărora s-au analizat principalele spații publice din oraș, precum și în urma unui workshop organizat cu reprezentanți ai comunității locale, experții danezi au identificat potențialele puncte cheie și provocări de la nivel local și au formulat o serie de recomandări în ceea ce privește transformarea orașului Alba Iulia într-un oraș pentru oameni și cultură, concretizate prin diverse măsuri și proiecte pe termen scurt, mediu și lung. Soluțiile de îmbunătățire a calității vieții în orașe în domeniul proiectării și regenerării urbane rezultate în urma procesului de analiză reprezintă un punct major de referință pentru proiectele viitoare de dezvoltare urbană durabilă ale autorității publice locale. Acest aspect este relevant pentru municipalitate, în contextul surselor de finanțare nerambursabilă existente și viitoare, cu focus pe proiectele care vizează dezvoltarea și regenerarea urbană și derularea procesului de umanizare a orașului.

ADEZIUNE PLUS

Constatări

Potrivit specialiștilor, de orașul orientat spre oameni și cultură ne despart astăzi mai multe aspecte. Lipsa diversității în ceea ce privește viața socială în spațiul public: locații centrale precum Piața Iuliu Maniu, Parcul Iuliu Maniu, sunt frecventate de foarte puțini oameni dornici să își petreacă timpul aici. Cele mai aglomerate zone din acest punct de vedere sunt acelea în care vizitatorilor le sunt oferite câteva funcționalități și activități și unde cadrul natural creează un mediu senzorial atractiv, departe de trafic. Din examinările făcute de aceiași specialiști în teren, într-o zi însorită din luna iulie, în mijlocul săptămânii, rezultă că în Alba Iulia, deși 25% din oamenii aflați în spațiile publice sondate erau copii, doar 5% dintre aceștia se jucau.

Avem la dispoziție puține activități în spațiul public, iar asta afectează și populația adultă, mai ales pe cea de sex feminin, cu vârste cuprinse între 30 și 65 de ani. Spre deosebire de copii, această categorie s-a constatat că este slab reprezentată ca prezență în spațiul public, ceea ce sugerează o lipsă de atractivitate a acestuia din urmă pentru clasa muncitoare. Tot prost stăm și la capitolul dotări ale parcurilor și piațetelor, prea puține; acestea reprezintă un obiectiv frecventabil în orice moment al zilei ori al anului, la noi principala „activitate” fiind șezutul pe bănci, dar şi acestea din urmă, în unele cazuri, sunt nefericit amplasate. Ni se dă chiar și un exemplu, cu poză cu tot: o bancă în parcul Iuliu Maniu este orientată cu vederea spre parcarea de pe marginea drumului.Nici în ceea ce privește locurile de joacă pentru copii nu ne-au lăudat străinii. Avem câteva, precum cel de pe strada Nicolae Bălcescu, dar care sunt atractive doar pentru copiii foarte mici, cărora le bate soarele în cap din cauza lipsei copacilor, la care se adaugă lipsa spațiilor verzi din perimetru. Mai nimic pentru copiii mai mari de o șchioapă. Pe aceștia i-au găsit şi pozat în timp ce se dădeau cu rolele pe străzi aglomerate din oraș.

Spațiile publice sunt, în general, de slabă calitate în afara citadelei. Dincolo de acest spațiu, mașinile domină peisajul, multe dintre spațiile publice oferă securitate limitată pentru pietoni și oportunități limitate pentru a-i reține într-un perimetru cu o calitate slabă a designului și a experiențelor senzoriale. ”Dintre toate spațiile studiate, centrul orașului are spațiile publice de cea mai proastă calitate. (…) Spațiul din fața gării are cea mai proastă calitate pentru pietoni și, drept urmare, orașului îi lipsește o intrare grandioasă”.

Legătura dintre spațiul public și cultura și istoria locurilor este, de asemenea, deficitară în afara cetății. Din nou ni se aduc exemple precum Parcul Iuliu Maniu ori Piața Alessandria.
Tot la capitolul așa nu, găsim: spațiile publice pe nivele (a se vedea cel de lângă clădirea primăriei), cu pasaje subterane, care creează spații publice inaccesibile și care de multe ori nu prezintă siguranță; multe spații publice înconjurate de locuri de parcare, reducând sentimentul de siguranță.

Recomandări: Puneți în valoare factorul cultural și cel natural

Dezvoltarea părții nordice a cetății, din zona Bibliotecii Batthyaneum, într-un spațiu creativ, cu ateliere de creație și studiouri pentru comunitatea creativă, care să fie deschise publicului și unde să poată fi expuse meșteșuguri locale. Chirii reduse pentru artiști în schimbul expozițiilor și evenimentelor pe care le organizează.
Să facem cultura și arta vizibile și în restul orașului, legând astfel cetatea de întreaga comunitate. Festivalurile de artă pot fi utilizate pentru a marca și celebra și alte locuri cu încărcătură culturală din oraș.

Mai multe puncte de acces în cetate, de exemplu la intersecția dintre străzile Gemina și Nicolae Bălcescu, unde s-ar crea o rută directă și naturală între aceasta și centrul orașului, unde se află principalele instituții.
Implicarea activă în viața cetății a Universității ”1 Decembrie 1918”, transformând parte din spațiul public al cetății într-unul informal, unde să se poată studia, unde să poată avea loc întâlniri de lucru. Ar trebui dezvoltat și un program care să încurajeze studenții să demareze o afacere proprie în cetate și să colaboreze cu afaceriștii deja existenți.

Citește și: Proiectul pilot „Alba Iulia Smart City 2018” a fost lansat

Conectarea orașului folosind legături ușor perceptibile vizual, prin toaletarea copacilor și folosirea acestora pentru a crea căi vizuale prin oraș, spre punerea mai bine în valoare și pe orizontul vizual a principalelor obiective.
Dezvoltarea unei strategii privind principalele clădiri de interes public, precum Casa de Cultură a Sindicatelor și Casa de Cultură a Studenților, construind o relație între funcțiile interne și spațiul public înconjurător, unde să fie organizate evenimente, iar amenajarea acestuia să-l transforme într-un obiectiv în privința petrecerii timpului liber (arealul mare, inactiv, din fața Casei de Cultură ar putea deveni atât de ofertant). Spații deschise la parter, cu un interval orar în care să se poată bea o cafea, de exemplu la Casa de Cultură a Studenților, activitate care s-ar putea dezvolta către parcul din vecinătate, animând zona.

Valorizați rețeaua de spații publice!

Îmbunătățiți parcul din centrul orașului prin a elimina parcarea existentă și strada care îl taie acum în două. Locul trebuie să devină interesant pentru o varietate de utilizatori în timpul zilei, iar pe timp de noapte aici trebuie să existe un iluminat public discret, pentru siguranță. Ar trebui integrate și mai multe tipuri de mobilier urban destinate șezutului, spații destinate copiilor, locuri de luat masa.
Transformați Piața Iulia Maniu într-un spațiu pentru oameni, prin eliminarea parcării și introducând spații verzi și elemente care să completeze și să integreze funcțiunile înconjurătoare, hotelul, restauratele, Curtea de Apel. Acest spațiu ar putea deveni unul cheie pentru cei care trăiesc și muncesc în centrul orașului, unde să se întâlnească și să petreacă timp împreună.

Oferiți clădirii primăriei o deschidere primitoare prin reabilitarea piațetei și umplerea spațiilor dintre nivele, creând un areal unitar, accesibil, unde sentimentul de siguranță să fie astfel crescut. Noua piațetă creată trebuie să fie un loc primitor atât pentru cei care lucrează în primărie, cât și pentru cei care o vizitează, gândită ca o extensie a instituției, cu spații în aer liber pentru întâlniri informale, locuri de luat o pauză, sau unde să se poată lucra. O relație apropiată între noua piață publică și funcțiile interne ale primăriei este crucială pentru un spațiu public animat. De asemenea, relocarea intrării principale spre piața astfel reamenajată este de dorit, nu doar pentru a încuraja această relație, ci și pentru a direcționa vizitatorii spre noul spațiu public creat, unde probabilitatea ca aceștia să interacționeze este mai mare.
Creați spații prietenoase pentru oameni la capetele Bulevardului Transilvaniei, prin eliminarea parcărilor, obținând un spațiu pietonal prelungit. În acest fel pista de biciclete poate fi prioritizată, iar traficul pietonal ar curge natural între bulevard și Parcul Unirii. Această conexiune poate fi apoi îmbunătățită prin lărgirea trecerilor de pietoni și introducerea pavajului diferențiat pentru a marca locul în care se întâlnesc bulevardele Horea și Transilvaniei.

Dați voie naturii să se dezvolte în citadelă și reduceți nivelul de mentenanță a acesteia. Identificați zone în care iarba ar putea crește mai înaltă, cu flori crescute în mod accidental, natural, putând fi introduse şi flori perene. În zonele unde mentenanța este obligatorie, metodele alternative trebuie analizate pentru a reduce zgomotul produs de mașinăriile folosite, spațiile verzi devenind astfel zone de liniște, plăcute, atractive pentru a petrece timp aici peste zi.

Construiți structuri în cetate pentru a putea găzdui servicii diverse precum toalete publice; cele portabile trebuie să dispară, pentru a reduce disconfortul vizual și olfactiv. Toaletele precum și containerele de gunoi nu au ce căuta în spațiile ori rutele principale din cetate.
Echilibrați nevoile de transport

Micșorați spațiul destinat traficului auto și puneți în valoare bulevarde și legături verzi. De exemplu, Calea Moților, care acum oferă maximum de spațiu pentru mașini și minim pentru pietoni. Strada s-ar putea transforma într-un spațiu care să pună accent pe pietoni, cu trotuare mai largi și piste continue de biciclete și spații verzi mediane, care să faciliteze trecerea arterei. De asemenea, impunerea unui regim de viteză mai mic ar crea un mediu mai sigur atât pentru bicicliști, cât și pentru pietoni.

Micșorați intersecțiile și prioritizați circulația pietonală acolo unde este posibil, mutând benzinăriile la periferia orașului. Trecerile de pietoni trebuie amplasate ținând cont de cursul pietonal natural, evitând pe cât se poate orice ocolire. Pistele de biciclete trebuie continuate prin intersecții, făcându-le vizibile pentru mașini.

Mai multe străzi cu limită joasă de viteză, mai ales în zonele rezidențiale ori pe străzile cu parcarea permisă pe ambele părți. De exemplu, strada de-a lungul Parcului Iuliu Maniu din centrul orașului s-ar putea transforma într-o stradă pentru bicicliști și pietoni. Pentru un efect maxim, locurile de parcare ar trebui eliminate, iar traficul auto restricționat pentru secțiuni din stradă. Dacă strada devine utilizabilă pentru pietoni, acest lucru ar îmbunătăți și relația dintre funcțiunile clădirilor din perimetru și parc. Aceeași abordare ar putea fi folosită pentru strada paralelă cu Octavian Goga.

Strategie pentru bicicliști: creați un bulevard verde, circular, cu o pistă continuă de biciclete, care să conecteze străzile verzi existente: Octavian Goga, Bulevardul Încoronării, Bulevardul Horea, Calea Moților, conectând cartierele din jurul cetății. Noul bulevard creat ar putea, de asemenea, să fie conectat la cetate prin puncte de acces, bine evidențiate și să pună la dispoziție multiple invitații la recreere. Ar trebui gândit ca o destinație pentru oameni, nu pentru mașini.
Transformați parcarea din fața primăriei dintr-una pentru mașini într-una pentru biciclete, pentru a da un exemplu tuturor albaiulienilor și pentru a comunica astfel viziunea pentru oraș (cea orientată spre oameni). Toate locurile de parcare destinate angajaților ar trebui eliminate și relocate în parcarea cu plată de pe strada Tudor Vladimirescu.
Dezvoltați o rețea coerentă de piste pentru biciclete, axându-vă pe continuitate și siguranță, dar nu cu orice cost pentru pietoni. Pistele de biciclete nu trebuie să concureze rețeaua de trotuare destinate pietonilor. Acestea trebuie să coexiste la marginea șoselelor. Exemplu de așa nu, tronsonul din strada Toporașilor, de lângă piața din cetate, unde pista de biciclete ocupă întreg trotuarul.

Urbanistica și formele ei • Strategia de dezvoltare
Maximizați capacitatea urbană în zonele centrale. Extinderea orașului s-a concentrat pe dezvoltări imobiliare în câmp, lăsând spații centrale neocupate. Creșterea capacității urbane este necesară în Alba Iulia. Dezvoltați terenul rămas neexploatat în oraș. Înlocuiți clădirile dărăpănate și suplimentați clădirile pentru a defini o margine solidă străzilor. Printre marile blocuri asigurați pavaj permeabil și o rețea cu granulație fină pentru pietoni și bicicliști. Reduceți dezordinea orașului prin definirea unei limite teritoriale de dezvoltare, pentru a proteja zonele rurale. Concentrând dezvoltarea urbană, amprenta orașului va fi una mică și compactă, ușor și plăcut de străbătut pe jos.

Program al calității pentru clădiri. Dezvoltați un set de reglementări și criterii de calitate pentru viitoarele proiecte de dezvoltare urbanistică. Acestea ar trebui să includă un îndrumar privind: configurarea străzilor și intersecțiilor, incluzând trotuare generoase și piste de biciclete; funcționalități, înălțimi etc.
Alba Iulia are două tipuri de clădiri de locuit, blocuri de apartamente și vile de o familie. Diversificarea acestora ar duce la găzduirea mai multor tipuri de locatari cu nevoi și mijloace materiale diferite: blocuri cu mai puține etaje și curți interioare, case înșiruite, vile de apartamente etc.

Reabilitați clădirile importante care domină peisajul urban: Electrica Furnizare, Hotel Cetate, localizate în vestul și estul punctelor de acces în cetate, deoarece strică panorama spre oraș. Acestea, împreună cu clădirea Băncii Raiffeisen din proximitatea Curții de Apel, ar trebui reabilitate într-o manieră în care să adauge calitate universului urban și să nu mai aibă un efect în detrimentul panoramei orașului.

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419

Te-ar putea interesa și:

Părerea ta contează: Vicepreședintele Comisiei pentru Educație și Cultură din Parlamentul European, Victor Negrescu, vă invită să vă spuneți opinia despre viitorul educației

Europarlamentarul de Alba, Victor Negrescu, invită persoanele interesate de îmbunătățirea sistemului educațional să răspundă la mai multe întrebări, în cadrul… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

Comunicat de presă Beniamin Todosiu, deputat USR-PLUS: În 2020 am declanșat revoluția bunei Guvernări. În 2021 continuăm să construim o Românie dreaptă, modernă și dezvoltată

Beniamin Todosiu, deputat USR-PLUS: În 2020 am declanșat revoluția bunei Guvernări. În 2021 continuăm să construim o Românie dreaptă, modernă… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

Comunicat de presă| Sorin Ioan Bumb, PNL Alba: Bugetul pentru anul 2021 este axat pe menținerea locurilor de muncă și relansare economică

Bugetul de stat pentru anul 2021 este un buget realist, bine ancorat în realitatea economică, axat pe măsuri concrete de… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

Marcel Ciolacu, MESAJ de Anul Nou: ”Au vrut să subjuge România în 2020. Nu i-ați lăsat. Românii sunt adevărații eroi ai acestui an!”

Marcel Ciolacu, MESAJ de Anul Nou: ”Au vrut să subjuge România în 2020. Nu i-ați lăsat. Românii sunt adevărații eroi… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

Klaus Iohannis, MESAJ de Anul Nou 2021:”Reîntoarcerea la normalitate este tot mai aproape!”

Klaus Iohannis, MESAJ de Anul Nou 2021:”Reîntoarcerea la normalitate este tot mai aproape!” Președintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro