Alba Iulia conduce în topul orașelor cu cele mai multe inițiative de dezvoltare inteligentă: De două ori mai multe proiecte ca și Clujul
Municipiul Alba Iulia se situează pe primul loc în topul orașelor din România cu cele mai multe inițiative de dezvoltare inteligentă. Albaiulienii au 106 proiecte, la mare distanță de Cluj-Napoca, cu 54 de proiecte.
97% dintre proiectele de infrastructură mare, raportat atât la nivel global cât și la România, au avut întârzieri de implementare din cauza relației deficitare cu organismele de reglementare și a amenzilor rezultate din neînțelegerea regulamentelor, sunt concluziile unui studiu efectuat de compania de consultanță Horvath & Partners.
Alte motive care stau la baza înaintării greoaie sunt organizarea ineficientă a proceselor și competențelor interne, precum și viciile de colaborare cu contractorii. Dezvoltarea strategiilor locale în principalele centre urbane ale țării trenează, iar acest fapt generează lipsa de coerență a proiectelor.
Fără o îmbunătățire a implementării proiectelor de infrastructură, municipiile din România vor rămâne departe de a atinge statutul de orașe inteligente care, potrivit Comisiei Europene, reprezintă o comunitate în care serviciile și rețelele tradiționale sunt eficientizate prin folosirea tehnologiilor de telecomunicaţii şi digitale în sprijinul cetăţenilor şi economiei.
20 de orașe importante din țară au demarat inițiative de dezvoltare inteligentă aliniate nevoilor economiei și locuitorilor săi, dintre care minimum 10 au fost începute în 2020. Printre acestea, în 2020, s-au distins ca exemple de gândire strategică Alba Iulia, cu 106 proiecte, Cluj-Napoca – 54, Timișoara – 26 și Oradea – 17 proiecte.
Ultimul oraș s-a remarcat prin rata mare de atragere a fondurilor europene, care s-a ridicat la 200%, în comparație cu media națională care se situează la 38,9%. În perioada 2014-202, Oradea va absorbi 255 de milioane de euro, care sunt alocate în domeniile: mobilitate inteligentă, mod de viață inteligent, guvernanță inteligentă, mediu înconjurător inteligent și economie inteligentă.
Studiul a inclus și 50 de orașe inteligente și proiecte mari destinate să devină orașe inteligente la nivel global, dintre care cinci reprezintă repere de reușită în ceea ce privește practicile aplicate și implementarea strategiilor: Seoul, Barcelona, Milano, Dubai și Copenhaga.
Principalele trei caracteristici care stau la baza reușitei unui proiect de oraș inteligent sunt: în 98% dintre cazuri, definirea și implementarea unor structuri eficiente de gestionare a proiectului, înainte de începerea acestuia; 97% dintre proiecte au beneficiat de implicarea activiștilor de mediu și a comunităților locale, înaintea demarării, nu la finalul proiectului; în 92% dintre inițiative, păstrarea unei relații bune cu contractorii a fost factorul de succes.
Cauzele majore care duc la eșecul unor proiecte mari de infrastructură sunt: (1) întârzieri cauzate de o autoritate de reglementare – 97%; amenzi aplicate de o autoritate de reglementare – 95%; un model operațional ineficient și o relație deficitară cu contractorii – 90%.
În exercițiul bugetar viitor, aferent perioadei 2021-2027, România va beneficia de peste 80 de miliarde de euro. Țara noastră va trebui să-și mărească de 3-4 ori capacitatea de absorbție, pentru a le putea utiliza în proporție de 100%. O parte importantă a acestor fonduri, cele pentru reconstrucție și dezvoltare, sunt însă condiționate de absorbția fondurilor până în 2026.
Horvath & Partners este una dintre cele mai importante companii internaționale, independente, de consultanță în management, cu 1.000 de angajați. La nivel internațional, compania este implicată în trei proiecte gigant din Arabia Saudită.
Sursa: zcj.ro
