Alba Iulia, capitală a Regiunii Centru și nu Sibiu sau Brașov? Cum ar arăta regiunile rezultate din reforma administrativă

Alba Iulia, capitală a Regiunii Centru și nu Sibiu sau Brașov? Cum ar arăta regiunile rezultate din reforma administrativă

În decembrie 2022, fostul premier Emil Boc, în calitatea sa de președinte al Asociației Municipiilor din România (AMR), cerea o reformă administrativă prin care să fie create regiuni mai mari din punct teritorial care să permite un ritm de dezvoltare mai susținut al țării.

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, s-a declarat de acord cu această idee, în cursul weekendului trecut, dar a afirmat că proiectul va provoca „frământări în societate”, motiv pentru care devine fezabil abia în 2025.

Reorganizarea județelor, posibilă peste doi ani

Ideea reorganizării administrativ-teritoriale a țării este una mai veche, întrucât numărul foarte mare de județe limitează inițiativele de dezvoltare regională a țării. Au existat două tentative de a reduce numărul județelor, însă ambele au eșuat, unul dintre aceste motive fiind faptul că discuțiile au generat rivalități dure între marile orașe ale țării în competiția lor de a obține statutul de capitală de regiune.

Prima tentativă a avut loc în 2011, în timpul guvernării PDL, însă a eșuat din cauza opoziției UDMR. A doua a fost inițiată de către Liviu Dragnea, ministru al Dezvoltării Regionale în guvernarea USL, însă ruperea acestei alianțe a amânat din nou proiectul. Emil Boc, acum primar al Clujului și președinte al AMR, a redeschis discuția în mai 2021, și a reluat-o în decembrie 2022. „Două sau mai multe județe să se poată uni, să aibă statutul de regiune și minim 800.000 de locuitori, așa cum spune regula UE. Numai așa se poate da coerență administrativă”, spunea Boc după o reuniune a AMR.

Din punct de vedere tehnic, acest lucru s-ar putea face fie prin modificarea Constituției, necesară întrucât regiunea nu este menționată în legea fundamentală ca unitate administrativ-teritorială, fie prin păstrarea județelor ca UAT, dar reducerea numărului lor prin comasare, ceea ce s-ar putea face prin lege. Boc indica anul 2025 ca dată a acestei reforme, după ce va trece anul electoral 2024, cu alegeri prezidențiale, parlamentare, locale și europarlamentare.

Teama de „convulsii” în teritoriu

Cseke Attila, într-un interviu pentru Prima News, a menționat tot 2025 ca posibilă dată a acestei reforme, subliniind că subiectul va produce controverse. „Acest subiect (…) aduce anumite frământări în societate, ca să nu spun altceva. Fiecare îşi urmăreşte, are argumente pentru a fi centru de comună, oraş, absoarbe altă comună. Cât de cât sunt documentat şi în 1968 au fost convulsii, deşi era alt regim. Acest lucru trebuie făcut într-o perioadă de acalmie”, a spus ministrul.

Însă marile bătălii din teritoriu nu vor fi între comunele care ar putea fi comasate, ci între județe și marile orașe. Zeci de consilii județene ar fi desființate, iar orașele care acum sunt reședințe de județ riscă să devină orașe de rangul doi în viitoarele mega-județe. Până acum au fost două scenarii importante privind modul în care s-ar putea face comasarea. În primul dintre ele, s-ar fi creat regiuni care să respecte limitele actualelor regiuni de dezvoltare, care în moment de față nu au personalitate juridică, fiind doar asocieri ale consiliilor județene pentru a coordona dezvoltarea regiunii din care fac parte.

Sunt opt regiuni de dezvoltare, iar o reducere atât de drastică a județelor ar face ca disputa privind reședința regiunilor să fie una feroce. Regiunile de dezvoltare actuală au și acum un sediu, însă în jumătate dintre ele, acest sediu nu a fost stabilit în orașele cele mai mari pentru a nu alimenta disputele:

• Regiunea Nord-Est (județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Vaslui, Suceava) are sediul la Piatra-Neamț, dar orașul cel mai mare este Iași;
• Regiunea Sud-Est (județele Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea) are sediul la Brăila, dar orașul cel mai mare este Constanța;
• Regiunea Sud (județele Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman) are sediul la Călărași, dar cel mai mare oraș este Ploiești;
• Regiunea Sud-Vest (județele Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea) are sediul la Craiova, cel mai mare oraș al regiunii;
• Regiunea Vest (județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș) are sediul la Timișoara, cel mai mare oraș al regiunii;
• Regiunea Nord-Vest (județele Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare și Sălaj) are sediul la Cluj, cel mai mare oraș al regiunii;
• Regiunea Centru (Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu) are sediul la Alba Iulia, dar cel mai mare oraș este Brașov;
• Regiunea București-Ilfov (județul Ilfov și orașul București), cu sediul la București.

Secțiune Știri sub articolul principal

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne pe Google News