Ştirea zilei
Agenţia Moody’s va realiza rating-ul municipiului Alba Iulia
Primăria municipiului Albă Iulia a transmis, în data de 5 februarie a.c, solicitări pentru prezentarea unor oferte privind serviciile de credit rating către cele mai importante agenţii internaţionale de rating: Standard and Poor’s, Fitch Ratings şi Moody’s. Au răspuns totate cele trei agenţii. Față de cele trei oferte prezentate şi ţinând cont de prevederile OUG 34/2006 privind achiziţiile publice, a fost aleasă oferta de credit rating a agenţiei Moody’s, fiind cea mai avantajoasă din punct de vedere economic: 14.900 de euro.
”Aderarea României la Uniunea Europeană, precum şi dezvoltarea economică din ultimii ani, măreşte complexitatea actului administrativ. Identificarea unor noi tipuri de resurse, planificarea utilizării eficiente a acestora, comunicarea permanentă cu cetăţenii, societatea civilă şi mediul de afaceri în activitatea de elaborare a strategiilor de dezvoltare şi de implementare a acestora, este necesar a se desfăşura cu instrumente moderne şi cu consultanţă de specialitate. Îmbunătăţirea accesului la fondurile europene va depinde în mod substanţial de capacitatea autorităţilor locale de a atrage resurse de pe pieţele financiare şi de atrage noi investitori privaţi. Rating-ul este util şi în situaţia în care, municipiul Albă Iulia va lua decizii în sensul demarării unor proceduri pentru atragerea de investitori străini în scopul creării unor parteneriate de tip public-privat pentru o mai eficientă furnizare a serviciilor publice”, spune Mihai Coșer, purtător de cuvânt al administrației locale.
După finalizarea procedurii și semnarea contractului de rating, vor fi analizate:
*Buget
– structura veniturilor, calculul unor indicatori care să reflecte nivelul de flexibilitate a administraţiei publice locale de a stabili şi încasa venituri la bugetul local, gradul de colectare a veniturilor bugetului local, evidenţierea clară a veniturilor operaţionale versus venituri din capital;
– structura cheltuielilor, calculul unor indicatori care să reflecte nivelul de rigiditate al cheltuielilor, măsura în care autorităţile administraţiei publice locale pot decide în legătură cu modul de cheltuire a fondurilor disponibile, evidenţierea clară a cheltuielilor operaţionale versus cheltuielile de capital, determinarea unor indicatori privind nivelul subvenţiilor şi transferurilor în totalul cheltuielilor bugetului operaţional, a cheltuielilor cu salariile în totalul bugetului operaţional, a cheltuielilor cu serviciul datoriei publice în totalul bugetului operaţional;
– prezentarea programelor de investiţii multianuale şi a strategiilor sectoriale şi generale de dezvoltare economico-socială;
– prezentarea situaţiei arieratelor la nivel local cu determinarea unor indicatori conform legii finanţelor publice locale – capitolul privind criza financiară şi insolvenţa autorităţilor administraţiei publice locale.
*Datoria publică locală
– analiză privind datoria publică locală contractată şi nerambursată, cu evidenţierea principalilor termeni şi condiţii de contactare (maturităţi, costuri, schema de amortizare);
– calculul serviciului datoriei publice locale (pe o perioadă anterioară de 5 ani şi prognoze pentru următorii 3 ani);
– situaţia plăţilor reeşalonate sau a rambursărilor/răscumpărărilor în avans (dacă există);
– nevoi de refinanţare pentru anul curent şi pentru anul imediat următor;
– indicatori privind datoria publică locală de tipul: cheltuielile cu plăţile de dobânzi şi comisioane în total buget operaţional, cheltuieli cu rambursările în total buget de capital şi alţi indicatori care reflectă calitatea managementului financiar (ex: cheltuieli cu serviciul datoriei publice ca procent din total excendent al bugetului operaţional, excedent operaţional ca procent din total buget operaţional, etc.);
– elemente cuprinse în cadrul legal care vizează gradul de îndatorare şi alte prevederi legislative privind plafonarea datoriei publice locale.
*Lichidităţi
Pe baza datelor furnizate de autoritatea publică locală, analiza se va concentra pe aprecierea calităţii management-ului disponibilităţilor:
– management şi planificarea utilizării lichidităţilor;
– situaţia lunară a disponibilităţilor de casă (trezorerie) într-o perioadă de 5 ani; – soldurile lunare ale contului curent, incluzând detalii privind portofoliul financiar;
– nivelul depozitelor bancare (dacă există);
– necesarul de datorie publică locală pe termen scurt, în decursul ultimilor 5 ani;
– nivelul mediu al rezervelor, linii de credit deschise la trezorerie pentru acoperirea deficitelor temporare de caş[ (trageri în ultimii 5 ani şi nivelul planificat pentru următorii 3 ani).
*Elemente extra-bilanţiere şi alte angajamente (obligaţii financiare)
Autoritatea publică locală deţine acţiuni sau părţi sociale la o societate comercială de interes public local, ceea ce generează unele obligaţii financiare de tipul acordării de subvenţii și/sau transferuri, participării la investiţiile respectivei societăţi pentru asigurarea întreţinerii şi dezvoltării serviciului public furnizat de respectiva companie, acordării de garanţii pentru împrumuturile contractate de respectiva societate. Astfel de obligaţii financiare pot greva bugetul local pe baze anuale sau numai în anumite perioade de timp.
Astfel, analiza se va concentra pe următoarele aspecte:
– transferuri de la bugetul local pentru companie în ultimii 5 ani;
– informaţii privind subvenţiile acordate de bugetul local companiilor municipale în perioada ultimilor 5 ani;
– informaţii privind obligaţiile asumate prin buget privind alocarea de resurse pentru compania de interes local (ex: prin subvenţii, garanţii);
– garanţii acordate de consiliul local unor terţi (persoane juridice) – în decursul ultimilor 5 ani;
– politica de investiţii; politica privind cumpărarea de acţiuni şi/sau investiţii în companii de interes local;
– proiecte de tip PPP (planuri privind viitoarele investiţii, detalii privind modul în care consiliul local este implicat în aceste PPP-uri);
– angajamente în cadrul contractelor de leasing – valoarea acestor contracte, angajamente privind plăţile anuale până la terminarea acestor contracte.
*Politica
Rating-ul evaluează capacitatea de a rambursa datoria contractată şi angajamentul de a onora obligaţiile de plată. Din acest motiv, pentru evaluarea celui de-al doilea factor care determină credit rating-ul, câteva aspecte privind conducerea politică a autorităţii publice locale fac, de asemenea, obiectul evaluărilor:
– grad de stabilitate politică (distribuţia portofoliilor în cadrul consiliului local şi lista persoanelor care conduc primăria);
– data următoarelor alegeri;
– priorităţi ale management-ului actual – impactul schimbării guvernului asupra obiectivelor şi strategiilor financiare şi de dezvoltare;
– relaţii interguvernamentale – cu guvernul central şi alte oraşe/judeţe/regiuni şi companii de interes local.

Ştirea zilei
16 mai 2022, COVID-19 în Alba. 3 noi infectări și niciun deces, în ultimele 24 de ore, în județ
16 mai 2022, COVID-19 în Alba. 3 noi infectări și niciun deces, în ultimele 24 de ore, în județ
La nivelul județului Alba, luni, 16 mai 2022, s-au înregistrat 3 cazuri noi de infectare cu COVID-19 potrivit datelor transmise de DSP Alba. Raportul prezintă și incidența actualizată și cazurile active de coronavirus pe localități.
Citește și situația cazurilor din Alba, de ieri, 15 mai 2022, COVID-19 în Alba. 4 noi infectări și niciun deces, în ultimele 24 de ore, în județ
În ultimele 24 de ore, la nivelul județului Alba, nu a fost înregistrat niciun deces, în rândul persoanelor bolnave de COVID-19.
Astfel, numărul total al cazurilor înregistrate ajunge la 53834 de persoane confirmate, 52431 persoane vindecate, 1.290 decese.
Duminică, în județul Alba au fost prelucrate în total 241 teste, 148 PCR, 93 teste rapide. Numărul total de teste efectuate până în prezent în județ a ajuns la 465454 mai exact, 356338 de teste PCR și 108968 de teste rapide.
Localitățile din care provin cele 3 noi cazuri de coronavirus:
ALBA IULIA – 1
CIUGUD – 1
SASCIORI – 1
Lista cazurilor active de COVID-19 și INCIDENȚA LOCALITĂȚILOR din județul Alba:
Localitate | Populatie | Incidenta | Cazuri active |
POŞAGA | 893 | 2.24 | 2 |
RIMETEA | 990 | 2.02 | 2 |
OHABA | 583 | 1.72 | 1 |
VALEA LUNGĂ | 3115 | 1.28 | 4 |
ORAŞ OCNA MUREŞ | 13788 | 0.8 | 11 |
METEŞ | 2751 | 0.73 | 2 |
LUPŞA | 2836 | 0.71 | 2 |
MUNICIPIUL BLAJ | 20622 | 0.68 | 14 |
SÂNTIMBRU | 3019 | 0.66 | 2 |
ORAŞ TEIUŞ | 7148 | 0.56 | 4 |
NOŞLAC | 1816 | 0.55 | 1 |
CRICĂU | 1965 | 0.51 | 1 |
MIRĂSLĂU | 1945 | 0.51 | 1 |
MUNICIPIUL ALBA IULIA | 76685 | 0.51 | 39 |
LOPADEA NOUĂ | 2494 | 0.4 | 1 |
ŞPRING | 2537 | 0.39 | 1 |
ŞUGAG | 2856 | 0.35 | 1 |
ORAŞ CUGIR | 25354 | 0.32 | 8 |
MIHALŢ | 3213 | 0.31 | 1 |
CIUGUD | 3293 | 0.3 | 1 |
PIANU | 3563 | 0.28 | 1 |
ORAŞ ZLATNA | 7779 | 0.26 | 2 |
GALDA DE JOS | 4414 | 0.23 | 1 |
ŞONA | 4365 | 0.23 | 1 |
MUNICIPIUL AIUD | 25133 | 0.2 | 5 |
MUNICIPIUL SEBEŞ | 32855 | 0.12 | 4 |
ALBAC | 1939 | 0 | 0 |
ALMAŞU MARE | 1197 | 0 | 0 |
ARIEŞENI | 1533 | 0 | 0 |
AVRAM IANCU | 1411 | 0 | 0 |
BERGHIN | 1882 | 0 | 0 |
BISTRA | 4496 | 0 | 0 |
BLANDIANA | 877 | 0 | 0 |
BUCERDEA GRÂNOASĂ | 2259 | 0 | 0 |
BUCIUM | 1379 | 0 | 0 |
CÂLNIC | 1932 | 0 | 0 |
CENADE | 1046 | 0 | 0 |
CERGĂU | 1629 | 0 | 0 |
CERU-BĂCĂINŢI | 227 | 0 | 0 |
CETATEA DE BALTĂ | 3061 | 0 | 0 |
CIURULEASA | 1123 | 0 | 0 |
CRĂCIUNELU DE JOS | 2142 | 0 | 0 |
CUT | 1272 | 0 | 0 |
DAIA ROMÂNĂ | 3115 | 0 | 0 |
DOŞTAT | 1014 | 0 | 0 |
FĂRĂU | 1470 | 0 | 0 |
GÂRBOVA | 2133 | 0 | 0 |
GÂRDA DE SUS | 1467 | 0 | 0 |
HOPÂRTA | 1157 | 0 | 0 |
HOREA | 1898 | 0 | 0 |
IGHIU | 7110 | 0 | 0 |
ÎNTREGALDE | 551 | 0 | 0 |
JIDVEI | 5301 | 0 | 0 |
LIVEZILE | 1147 | 0 | 0 |
LUNCA MUREŞULUI | 2540 | 0 | 0 |
MOGOŞ | 744 | 0 | 0 |
OCOLIŞ | 498 | 0 | 0 |
ORAŞ ABRUD | 5141 | 0 | 0 |
ORAŞ BAIA DE ARIEŞ | 3743 | 0 | 0 |
ORAŞ CÂMPENI | 7120 | 0 | 0 |
POIANA VADULUI | 1041 | 0 | 0 |
PONOR | 574 | 0 | 0 |
RĂDEŞTI | 1271 | 0 | 0 |
RÂMEŢ | 491 | 0 | 0 |
ROŞIA DE SECAŞ | 1580 | 0 | 0 |
ROŞIA MONTANĂ | 2690 | 0 | 0 |
SĂLCIUA | 1367 | 0 | 0 |
SĂLIŞTEA | 2327 | 0 | 0 |
SÂNCEL | 2579 | 0 | 0 |
SĂSCIORI | 6485 | 0 | 0 |
SCĂRIŞOARA | 1486 | 0 | 0 |
ŞIBOT | 2327 | 0 | 0 |
SOHODOL | 1658 | 0 | 0 |
STREMŢ | 2419 | 0 | 0 |
UNIREA | 4823 | 0 | 0 |
VADU MOŢILOR | 1268 | 0 | 0 |
VIDRA | 1500 | 0 | 0 |
VINŢU DE JOS | 5528 | 0 | 0 |
Ştirea zilei
Accident rutier la Abrud: Un șofer „alcoolizat” a părăsit partea carosabilă și a intrat în coliziune cu un garaj și un autoturism
Accident rutier la Abrud: Un șofer „alcoolizat” a părăsit partea carosabilă și a intrat în coliziune cu un garaj și un autoturism
Un accident rutier a avut loc duminică, 15 mai, în Abrud, unde un șofer, cu o alcoolemie de 0,80 mg/l a părăsit partea carosabilă și a intrat în coliziune cu un garaj și un autoturism.
La data de 15 mai 2021, în jurul orei 04.40, polițiștii din Abrud, au intervenit pe strada Gura Cornei din oraș, pentru soluționarea unui eveniment rutier, soldat cu pagube materiale.
Un bărbat de 32 de ani, din comuna Roșia Montană, în timp ce conducea un autoturism, a părăsit partea carosabilă și a intrat în coliziune cu un garaj și un autoturism.
În urma testării conducătorului auto cu aparatul etilotest, a rezultat valoarea de 0,80 mg/l alcool pur în aerul expirat, motiv pentru care a fost condus la spital unde i-au fost recoltate mostre de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei.
Față de conducătorul auto, cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului.
Ştirea zilei
Cum era spionată fabrica de arme de la Cugir de americani, în timpul Războiului Rece: Cîți dolari primea un informator
Cum era spionată fabrica de arme de la Cugir de americani, în timpul Războiului Rece: Cîți dolari primea un informator
După terminarea celui de-al Doilea Război Mondial si debutul Războiului Rece, când „Cortina de Fier” a despărțit democrațiile occidentale de URSS și statele satelit ale acestuia, agenția americană de informații CIA a reuşit să dezvolte în România o reţea bine pusă la punct de agenţi şi informatori. Potrivit arhivelor, unii dintre aceştia erau plătiţi lunar cu sume de la 50, 75, 80 până la 100 de dolari.
Aceştia aveau nume conspirative dar fiecare avea o descriere în care era prezentat locul de muncă, abilităţile şi studiile sale. Majoritatea erau români nemulţumiţi de influenţa şi comportamentul Rusiei în România. Spionajul american urmărea, în primii ani ai regimului comunist, în special fabricile de armament din România. Una dintre aceste funcționa la Cugir, un oraș mic izolat la poalele munților.
Uzina de la Cugir începuse să producă arme din 1935, însă un sector al ei era dedicat fabricării maşinilor de cusut, iar mai târziu și mașinilor de spălat. Una dintre piesele faimoase produse la Cugir a fost Oriţa, primul pistol-mitralieră de calibrul 9 mm fabricat în România.
Arma a fost numită după căpitanul Marin Oriţa, care a omologat în România acest model, şi a fost un proiect româno – ceh. În 1949, la Cugir se mai produceau doar maşini de cusut, însă doi ani mai târziu, uzina a fost reconvertită pentru manufacturarea armelor mici: pistoale, puşti automate, mitraliere şi muniţii. Aproape 4.000 de oameni erau angajaţi ai întreprinderii din Cugir în 1951, arăta un raport al CIA din 1952.
Vizată de raiduri americane în timpul războiului
„Utilajele folosite în fabrică sunt de producţie germană şi elveţiană şi se spune că sunt de o calitate excelentă. Unele dintre instalaţii sunt noi şi încă nu au fost folosite. Fabrica este bine organizată şi cei mai mulţi dintre angajaţi şi-au menţinut poziţiile pe care le aveau în trecut”, arătau spionii CIA, în nota secretă. În timpul războiului, fabrica a fost ţinta raidurilor aviaţiei americane, iar patru avioane au fost doborâte în zonă. Totuşi, bombele nu i-au provocat distrugeri mari.
”Fabrica era înconjurată de un gard de doi metri de fier care are deasupra sârmă ghimpată. Trupele române înarmate cu puşti automate, păzeau din turnurile de observaţie (…) Un control foarte strict este exercitat atât asupra civililor cât şi asupra personalului. Fiecare muncitor civil trebuia să aibă un card de identificare emis de fabrică, cu o ştampilă specială aplicată de conducerea administrativă a fabricii de armament.
Acelaşi tip de control era aplicat şi unităţilor care aparţineau de Ministerul Muncii. Muncitorii civili care intrau în fabrică prin poarta nr. 18 erau subiectul unui verificări stricte. Era un tren special care aducea muncitorii din satele vecine dimineaţa devreme şi îi ducea înapoi seara târziu. Se lucrează 24 de ore în trei schimburi de câte opt ore”, se mai arată într-un document al CIA.
Fabrica de la Cugir s-a dezvoltat mult în perioada comunistă, ajungând să producă atât armament greu, cât și pistoale și celebrele mitraliere AKM.
Sursa: ziare.com
-
Ştirea zileiacum 20 de ore
Alba, în top 5 al traficului de cocaină: Aproape o tonă de droguri confiscate într-un singur an
-
Opinii - Comentariiacum 24 de ore
16 mai| Prima eclipsă totală de lună din 2022: De unde se poate vedea „Luna sângerie”, în România
-
Actualitateacum 8 ore
Alimente care nu au dată de expirare. Care sunt produsele din care puteți face stocuri fără teama de a se strica
-
Ştirea zileiacum 22 de ore
FOTO VIDEO| „Creăm pentru căței” în memoria Ioanei Sfârlea la acțiunea Asociației „Prietenii lui Azor” din șanțurile Cetății Alba Carolina
-
Ştirea zileiacum 18 ore
Cum era spionată fabrica de arme de la Cugir de americani, în timpul Războiului Rece: Cîți dolari primea un informator
-
Actualitateacum 19 ore
FOTO| 10 întrebări și 10 gânduri ale unui elev de nota 10: Iulius Urieşu, Liceul Teoretic „David Prodan”, Cugir
-
Actualitateacum 18 ore
Nevoie mare de bani la buget: Noul șef al ANAF anunță controale extinse. Ce domenii sunt vizate
-
Curier Județeanacum 18 ore
FOTO| Noaptea Muzeelor 2022, la Aiud: Peste 250 de vizitatori de toate vârstele au făcut cunoștință cu expozițiile
-
Ştirea zileiacum 19 ore
Echipamente IT pentru Inspectoratul Școlar Județean Alba: Licitația de peste 50.000 de lei, lansată în SEAP
-
Actualitateacum 7 ore
Un primar dă BANI persoanelor care prezintă probe cu cetățeni care aruncă iresponsabil gunoiul
-
Ştirea zileiacum 21 de ore
VIDEO| CIUGUbanii și Verzulică: Proiecte de viitor ambițioase pentru Ciugud, cea mai tehnologizată comună din România
-
Actualitateacum 6 ore
CREȘTE salariul minim pentru angajații a două sectoare din România: Câți bani vor primi în mână