Rămâi conectat

Actualitate

Admitere în şcolile de poliţie, mai dificilă din 2022: Ce trebuie să cunoască viitorii oameni ai legii

Ziarul Unirea

Publicat

în

Admitere în şcolile de poliţie, mai dificilă din 2022, Câmpina și Cluj Napoca: Când este programat noul examen de admitere 2022 • Cum vor fi evaluaţi candidaţii • Cum vor fi notaţi candidaţii

Ministerul de Interne a decis să schimbe radical modalitatea de recrutare a candidaţilor în şcolile de subofiţeri, în urma mai multor intervenţii ratate ale Poliţiei în care au fost implicaţi mai ales agenţi tineri care s-au dovedit nepregătiţi în faţa infractorilor.

Începând cu luna aprilie 2022, când este programată următoarea sesiune de admitere în şcolile MAI, vor avea şanse să fie admişi tinerii care vor dovedi că înţeleg şi pot aplica legile specifice meseriei.

CITEȘTE ȘI: Admitere școli MAI 2022: La Poliție, Jandarmerie și Pompieri, locurile se DUBLEAZĂ, în acest an

Examenul nu se va rezuma doar la un test-grilă din limba română şi o limbă străină, ci va fi mult mai complex conţinând inclusiv jocuri de rol în timpul cărora candidaţii vor trebui să dea dovadă că au capacitatea să poarte un dialog coerent, ferm bazat în special pe noţiuni din legislaţie. Se urmăreşte astfel aptitudinea viitorului poliţist de a interacţiona cu cetăţenii, capacitatea de a se exprima în public, de a lua decizii legale într-un timp scurt, reacţia în faţa unei situaţii date.

Elit - Gustul Desăvârșit

Când este programat noul examen de admitere

Prima sesiune de admitere din anul 2022 este programată pentru luna aprilie, fără ca la acest moment să fie stabilit clar un calendar al examenelor. La Şcoala de Agenţi de Poliţie ”Vasile Lascăr” din Câmpina, cea mai mare unitate de învăţământ cu acest profil, au fost aprobate pentru această sesiune 1340 de locuri.

Noua bibliografie a fost făcută publică încă din data de 13 ianuarie 2022 şi se adresează în special candidaţilor care sunt familiarizaţi cu legislaţia română în vigoare. Astfel, examenul de admitere este împărţit în patru module: probele sportive, testul grilă la limba română şi limba străină, un test grilă din legislaţie şi exerciţiul de evaluare a capacităţii de analiză şi sinteză, precum şi exerciţii privind deprinderea raţionamentului logic. Ultimele două testări reprezintă noutatea în ceea ce priveşte examenul de admitere în şcolile de subofiţeri ale MAI.

Cum vor fi evaluaţi candidaţii

La acest moment nu este stabilită încă o procedură prin care candidaţii care se vor încumeta să se înscrie la examen vor fi evaluaţi. Se are în vedere însă modelul european prin care viitorii poliţişti vor participa la un joc de rol pe o temă dată (dialog cu un cetăţean aflat sub influenţa băuturilor alcoolice, dialog cu un minor recalcitrant, dialog cu un şofer care a încălcat legsilaţia rutieră etc).

Citește și: Admitere la Academia de Politie 2022: Probe, înscrieri, cele mai frecvente întrebari

Într-un anumit timp candidatul trebuie să dea dovadă că stăpâneşte legislaţia specifică, poate interveni ferm, se poate exprima coerent şi concis şi mai ales, are capacitate de reacţie imediată. Din comisia de examinare vor face parte inclusiv psihologi, susţin surse din Poliţia Română.

Cum vor fi notaţi candidaţii

Potrivit informţaiilor oficiale postate pe site-ul şcolii de la Câmpina, fiecare modul de examen va avea o anumită pondere la nota finală: limba română – 40%, limba străină – 15%, legislaţia specifică Ministerului Afacerilor Interne, precum şi instituţiilor politice ale statului – 20%, exerciţii de evaluare a capacităţii de analiză şi sinteză – 15%. În plus, nota obţinută la proba sportivă va conta la media finală.

Pentru a deveni elevi ai şcolilor de poliţie, candidaţii trebuie să cunoască noţiuni din Constituţia României, lgislaţia specifică MAI privind modul de organizare, funcţionare şi atribuţiile Poliţiei Române, noţiuni despre principalele instituţii ale statului (parlament, guvern, preşedinţie, administraţie publică şi autoritatea judecătorească), Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Codul de etică şi deontologie al poliţistului. Pe lângă legislaţie, candidaţii trebuie să stăpânească elemente de logică: argumentarea si structura argumentării, propoziţii categorice, raţionamentul etc.

Sursa: adevarul.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Militarii se vor pensiona la 65 de ani: Ce mai prevede reforma anunțată de premier

Ziarul Unirea

Publicat

în

Militarii se vor pensiona la 65 de ani: Ce mai prevede reforma anunțată de premier

Premierul Nicolae Ciucă a anunțat, luni, într-o postare pe Facebook, că, prin noua lege a pensiilor, vârsta de pensionare va crește la 65 de ani pentru militari, diplomați și personalul auxiliar din instanțe și că se va aplica un impozit de 30% pentru o cotă din pensiile speciale.

Sunt două paliere extrem de importante în ceea ce privește această reformă.

Pe de o parte, avem creșterea vârstei standard de pensionare până la 65 de ani pentru diplomați, personal auxiliar din instanțele judecătorești, dar și pentru personalul militar. Va crește eșalonat vârsta standard de pensionare până în 2035, de la 60 de ani, cât este acum, la 65 de ani.

Elit - Gustul Desăvârșit

Citește și: IMPOZITARE PENSII 2023: Pensiile mai mici de 3.000 de lei ar putea fi scutite de impozit

Pe de altă parte, mai este și o reformă pe care o propun liderii coaliției pentru recalculare a pensiilor speciale sau de serviciu, cum sunt ele cunoscute.

”Pensia fiecărui cetățean trebuie să reflecte importanța muncii sale de o viață și contribuția la sistemul public.

Modificarea proiectului de lege privind pensiile de serviciu, aflat în dezbaterea Parlamentului, este necesară pentru ca România să poată beneficia în continuare de cele aproape 30 de miliarde de euro din PNRR. Printr-o serie de amendamente pe care coaliția de guvernare și le asumă, corectăm aceste inechități și introducem reformele asupra cărora ne-am angajat pentru ca România să beneficieze de fondurile europene disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Se corelează vârsta standard de pensionare cu sistemul public de pensii pentru a elimina excepțiile. Pentru diplomați și personalul auxiliar din instanțele judecătorești vârsta standard de pensionare va crește la 65 de ani. Același principiu se va aplica personalului militar, în mod etapizat, până în 2035. De asemenea, se majorează eșalonat, până în ianuarie 2034, vechimea minimă în specialitate la 25 de ani pentru mai multe categorii de salariați – diplomați, funcționari parlamentari, angajații Curții de Conturi.

Citește și: Noutăți pensii 2023 | Ce șanse sunt să mai crească pensiile în acest an?

Se reduce numărul beneficiarilor pensiilor de serviciu prin excluderea personalului asimilat, respectiv a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, angajaților încadrați pe funcții de execuție specific în cadrul misiunilor diplomatice.

Veniturile din pensie trebuie să fie proporționale contribuției la sistemul public și nicio pensie de serviciu nu va depăși venitul obținut în perioada de activitate.

Se propune Parlamentului modificarea bazei de calcul pentru alinierea la sistemul public, începând cu anul viitor. Dacă în prezent erau avute în vedere veniturile din ultimele 12 luni, această perioadă va crește eșalonat la 300 de luni.

Se reajustează procentul aferent unei baze de calcul de la 80% la 65% pentru toate categoriile de beneficiari.

Pentru pensiile aflate în plată, se are în vedere aplicarea unui impozit de 30% pentru partea din venitul din pensii care depășește nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și excede aplicării principiului contributivității. Sunt prevăzute unele corelări pentru a respecta principiul contributivității, esențial în legea pensiilor publice.

Printr-o altă propunere se elimină mecanismul de actualizare a pensiilor magistraților odată cu creșterea indemnizațiilor brute lunare ale judecătorilor și procurorilor aflați în activitate. În plus, se va iniția la nivelul Guvernului un proiect de lege privind plafonarea veniturilor din pensie pentru magistrați, având în vedere că celelalte pensii de serviciu au veniturile plafonate din septembrie 2017. De asemenea, se va reveni cu o inițiativă privind recalcularea pensiilor magistraților, aflate în plată, pentru a elimina inechitățile generate de diferențele de venituri.

Aceste amendamente vin în urma discuțiilor purtate de ministrul Muncii la Bruxelles. Alături de Legea Pensiilor și Legea Salarizării, completăm astfel pachetul de reforme pe care România trebuie să și-l asume în acest an prin PNRR, oferind sustenabilitate și echitate sistemului public de salarii și pensii”, a transmis premierul Nicolae Ciucă într-o postare făcută pe pagina sa de Facebook.

Sursa: antena3.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

GREVA profesorilor din România. Noua ofertă a Guvernului pentru sindicate: Venit net de 4.000 de lei, în două tranșe pentru cadrele didactice

Ziarul Unirea

Publicat

în

GREVA profesorilor din România. Noua ofertă a Guvernului pentru sindicate: Venit net de 4.000 de lei, în două tranșe pentru cadrele didactice

Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă s-a întâlnit, la Palatul Victoria, cu reprezentanții liderilor sindicatelor din Educație.

Citește și: Greva profesorilor: Ordonanță pentru salariile din învățământ, „ca urmare a discuţiilor purtate cu sindicatele”

În cadrul dialogului, la care a participat și ministrul Educației, Ligia Deca, au fost prezentate măsurile propuse privind majorarea veniturilor personalului din Învățământ.

Elit - Gustul Desăvârșit

„În privința majorărilor salariale solicitate în cadrul noii grile din viitoarea Lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice, premierul Nicolae-Ionel Ciucă a prezentat garanțiile privind confirmarea utilizării ca reper pentru salariul debutantului pentru baza grilei de salarizare din învățământ la nivelul salariului mediu brut pe economie. Astfel, la nivelul coaliției de guvernare, așa cum a fost deja convenit și ulterior prezentat luni, 29 mai a.c., în cadrul întâlnirii liderilor coaliției cu reprezentanții sindicatelor din educație, va fi asumat un acord în acest sens, iar la nivelul Guvernului va fi adoptat un Memorandum ce va fi publicat în Monitorul Oficial al României.

Citește și: GREVA profesorilor: Ce le propune Guvernul pentru a se întoarce la cursuri

În privința solicitărilor privind majorarea veniturilor din Educație, până la intrarea în vigoare a noii grile, în condițiile în care deja prin măsurile luate la nivelul acestui Guvern toate veniturile personalului din Educație au ajuns la maximul din grilă, au fost consolidate asigurările privind resursele necesare pentru alocarea de sume tranzitorii, astfel încât fiecărui angajat dintre cei aproape 270.000 din categoria personalului didactic și didactic auxiliar să îi fie alocat un venit net de 4.000 de lei, în două tranșe, începând cu luna iunie, iar celor 65.000 din categoria personalului nedidactic, un venit net de 1.500 lei, în două tranșe, începând cu luna iunie.

Aceste măsuri asumate la nivelul Guvernului vin în completarea alocărilor bugetare deja implementate de către actualul Executiv privind majorarea la maximul grilelor prevăzute de Legea 153/2017 întregului personal din Educație, alături de investițiile în infrastructura sistemului de învățământ”, transmite Guvernul României.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Avem cu ce ne mândri: România, pe locul 2 în UE la episoadele de băut intens

Ziarul Unirea

Publicat

în

Avem cu ce ne mândri: România, pe locul 2 în UE la episoadele de băut intens

Băutul intens e definit în UE drept ingerarea echivalentului a cel puțin 60 de grame de etanol pur (echivalând cu aproximativ șase băuturi standard) într-o singură repriză.

România e printre fruntașe în UE, potrivit unei statistici OMS preluate de Euronews Italia.

Elit - Gustul Desăvârșit

Astfel, aproape unul din cinci europeni (19%) afirmă că a avut în 2019 episoade de băut intens cel puțin o dată pe lună.

Cea mai mai mare proporție a adulților care participă la astfel de episoade măcar o dată pe lună se regăsește în Danemarca (38%), urmată de România (35%), Luxembourg (34%), Germania (30%) și Belgia (28%).

Interesant este că țări în care o parte semnificativă a populației bea zilnic, cum sunt Spania și Italia, se află la coada clasamentului băutului intens, cu 6%, respectiv 4%.

Statistica OMS arată că dintre cele zece țări din lume în care se bea cel mai mult, nouă sunt din UE. Dar există diferențe mari de la țară la țară.

Dacă ți se pare că europenii beau mult, bănuiala ta e corectă: în Europa se bea mai mult alcool decât oriunde altundeva. În Europa persoanele de peste 15 ani beau în medie câte 9,5 litri de alcool pur anual, echivalând cu 190 litri de bere, 80 de litri de vin sau 24 de litri de tărie.

Datele provin din raportul pe 2021 privind Europa întocmit de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Consumul total de alcool per capita a scăzut cu 2,5 litri (21%) în 2000-2019 în „Regiunea Europeană a OMS”, care cuprinde o zonă geografică vastă cu 53 de țări, inclusiv Rusia și foste state sovietice precum Moldova.

Țările europene cu cel mai mare consum de alcool per capita erau în 2019 Cehia (14,3 litri), Letonia (13,2), Moldova (12,9), Germania (12,8), Lituania (12,8), Irlanda (12,7), Spania (12,7), Bulgaria (12,5), Luxembourg (12,4) și România (12,3).


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare