LIVE VIDEO| Izvorul Tămăduirii 2024, la Catedrala Încoronării din Alba Iulia: Credincioșii au participat la slujba pentru sfințirea Aghiasmei Mici

Izvorul Tămăduirii 2024, la Catedrala Încoronării din Alba Iulia: Credincioșii au participat la slujba pentru sfințirea Aghiasmei Mici

Zeci de credincioși ortodocși au fost prezenți vineri, 10 mai 2024, la Catedrala Încoronării din Alba Iulia, de Izvorul Tămăduirii, pentru a asculta slujba de sfinţire a apei şi pentru a lua cu ei Aghiasma Mică.

La Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia, slujba de sfinţire a apei avut loc vineri, 10 mai 2024, de la ora 12:00. Despre apa sfinţită se spune că are proprietăţi deosebite, vindecă boli, întărește sănătatea şi aduce liniştea în casă.

Agheasma Mică va putea fi folosită tot timpul anului. Potrivit credinţei populare, gospodarii stropesc cu apă sfinţită grădinile, livezile şi animalele din curte, pentru a le proteja şi a avea un an bogat în recolte.

Izvorul Tămăduirii, un praznic închinat Maicii Domnului, este prima sărbătoare de după Sfintele Paşte, care în fiecare an se ţine în Vinerea Luminată. Numele sărbătorii vine din vechime, după ce mai multe persoane s-au vindecat după ce au băut apă dintr-un izvor din apropierea Constantinopolului.

Creștinii vin în această zi la biserică pentru a lua parte la slujba de sfințire a apei, cunoscută și sub numele de Aghiasma Mică.

După slujba de sfinţire a apei, preoţii îi stropesc pe credincioşi cu apă binecuvântată şi cântă troparul: „Mântuieşte, Doamne, poporul Tău şi binecuvântează moştenirea Ta, biruinţa binecredincioşilor creştini asupra celui potrivnic dăruieşte, şi cu crucea Ta, păzeşte pe poporul Tău”.

În credinţa populară, acest cântec de binecuvântare, rostit de preot în timp ce mulţimea credincioşilor este stropită cu apă sfinţită, are rol purificator, de îndepărtare a energiilor negative şi a pagubei.

Aghiasma Mică poate fi băută tot anul, pe nemâncate, spre deosebire de Aghiasma Mare, de la Bobotează, care poate fi băută numai timp de opt zile. Tot Aghiasma Mică se numeşte şi apa sfinţită la sfeştania casei.

Din bătrâni se spune că în această zi este bine ca oamenii să se spele cu roua şi să bea aghiasmă, pentru a se feri de boli sau chiar pentru a se vindeca. De asemenea, în trecut, se curăţau şi se sfinţeau fântânile şi se găseau izvoare noi. Credinţa spune că fântânile sfinţite de Izvorul Tămăduirii nu vor seca în perioadele fără ploi.

Ca în toate județele, o parte din bisericile de parohie și-au ales această sărbătoare ca și hram. Astfel, biserici cu acest hram există în Câmpeni, Alba Iulia și Lunca Mureșului. De asemenea, mănăstirile Poșaga, Măgina, Râmeț și Sighișoara, și-au închinat bisericile acestei sărbători.

În România există mai multe izvoare considerate ale tămăduirii la care mii de creştini vin să se împărtăşească din binefacerile apei sfinţite. Printre ele, izvorul de la Mănăstirea Dervent, Biserica Greacă din Brăila, Mănăstirea Ghighiu din judeţul Prahova, Mănăstirea Horăicioara din judeţul Neamţ sau Mănăstirea Cetăţuia Negru Vodă din judeţul Argeş.

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---