HAOSUL la cadastrarea din Alba, subiect la „România te iubesc”: Oameni mutați pe alte amplasamente, interese private și acuzații de firme cu conexiuni politice

HAOSUL la cadastrarea din Alba, subiect la „România te iubesc”: Oameni mutați pe alte amplasamente, interese private și acuzații de firme cu conexiuni politice

Tot mai multe nereguli în programul de cadastrare din mai multe localități din județul Alba ies la iveală. Oamenii din comunele Lupșa și Horea se plâng de încurcăturile apărute la terenurile lor după ce au primit actele.

Statul român a început în 2015 un program național de cadastru și carte funciară. Pe scurt, a început să intabuleze oficial și gratuit toate proprietățile din mediul rural. Un proiect pe bani mulți, făcut cu firme private. Cât de haotic se derulează programul, cine are de câștigat și cum se adună valuri de erori, în acte, se vede deja, scrie Stirile Pro TV.

La Horea atrag atenția acele situații în care, de exemplu, oamenii s-au trezit că nu mai dețin pădure bună, unde știau că au, de veacuri, ci aceasta a fost trecută în patrimoniul primăriei, iar ei ar fi fost intabulați pe zone mărginașe cu lăstăriș mai puțin valoros. Iar când au mers la pământul lor, au descoperit că pădurea se taie.

Radu Petrusel, consilier local: ”Mie mi-a luat 3 hectare de pădure și mi le-a scos în câmp. Treabă premeditată zic”.

Multe zone bune cu pădure bună au fost trecute de la săteni, la composesoratul local, care deținea oricum suprafețe mari, în zonă. Localnicii declară că șeful composesoratului are sora contabilă la primărie și e mâna dreaptă a edilului, de atfel și sediul composesoratului este chiar la parâmărie. Acești doi frați vorbesc despre amenințări și presiuni asupra localnicilor, dacă își cer înapoi zonele cu pădure bună.

Primar Horea: ”Au sediul aici jos la noi şi oamenii spun că suntem cu ei”.

Oamenii care au rămas fără teren, cu titlurile în mână trebuie să facă solicitare la composesorat, pentru restituire. Dar pentru fiecare cedare de teren e nevoie de vot în Adunarea generală a composesoratului, iar organizația silvică nu a mai organizat adunare din 2020. Ne-a confirmat șeful composesoratului, care recunoaște și că au primit multe suprafețe care nu le aparțin.

La Horea oamenii se plâng și că există falsuri în documentația care a stat la baza intabulărilor. Această femeie, de exemplu, o bătrână cu 4 clase, susține că familia ei ar fi descoperit semnături care nu îi aparțin, pe niște fișe de interviu, pe care, teoretic le-ar fi întocmit, la fața locului, reprezentații firmei de cadastru. Am pus-o să se semneze pe tanti Rafila Neag.

Cornelia Baba – director OCPI: ”Aceasta e o declarație dată la fața locului”.

Reprezentanții firmei prestatoare recunosc că erorile pot apărea în zonele cu teren accidentat.

Radu Petrușel: ”Au făcut 3-5 măsurători și apoi nu știu cum au obținut”.

În comuna Lupșa găsim aceleași nemulțumiri, pentru lucrări mai recente. Șeful composesoratului zonal recunoaște să localnicii s-au trezut cu pădurile trecute la entitatea silvică, care a primit astfel suprafețe noi, dar ar fi pierdut altele.

Mircea Șpan, director composesorat Lupșa: ”Recunoaştem că sunt…dar primăria trebuia să se implice”.
În comuna Lupșa este câte o contestație la fiecare hectar de teren

În comuna Lupșa, la 12 800 de hectare de teren, au fost peste 12 mii de contestaţii…una pentru fiecare hectare. Un număr enorm.

La Lupșa a lucrat o altă firmă decât la Horea. Primarul de la Lupșa declară că nu are nicio vină, în poveste, pentru că în acea perioadă ar fi delegat viceprimarul să se ocupe de comisia locală.

Radu Penciu, primar la Lupșa: ”Sincer vă spun, i-am întrebat de ce nu ies să facă măsurători au spus că astea sunt prețurile”.

Marius Todor, administrator și acționar în firma de cadastru: ”Pentru noi a fost un contract păgubos Lupșa, dar am fost acolo cu zeci de oameni”.

Firma care a lucrat la Lupșa a fost înființată în 2015, taman anul în care a demarat programul național de cadastru sistematic.

Marius Todor, administrator și acționar în firma de cadastru: ”Noi am pariat pe cadastru sistematic, alte firme poate aveau al obiect de acvititate. La momentul ăsta în câte UAT-uri aveţi lucrări? În 178. Şi nu e mult, nu v-aţi întins mai multe decât permite plapuma? Putem duce, avem 700 de angajați”.

6 din cei 8 acționari sunt membrii în consiliul de administraţie la celebra companie Roşia Montană Gold Corporation, iar al şaptelea deţine firma de securitate de la proiectul Roşia Montană.

Administrator e unul dintre acționari și afirmă că la Lupșa au mai rămas nesoluționate doar o mie de contestații.

Și problemele ar fi plecat de la refuzul edililor locali, de a puje la dispozoție documentele de la primărie.

Marius Todor, administrator și acționar în firma de cadastru: ”Nu a fost depusă documentația”.

Radu Penciu, primar la Lupșa: ”Dau vina pe cei de la firmă şi oficiul de cadastru, eu plecam de aici la 3 noaptea și la 7 eram înapoi la birou, deci i-am ajutat”.

Coincidența face că în timp ce societatea participa și câștiga licitațiile, un angajat de la Roşia Montană Gold Corporation ajungea consilier personal al șefului Agenției Naționale de Cadastru.

Firma a licitat și primit 1.2 milioane de hectare, în toată țara, adică o cincime din totalul din program.

Marius Todor administrator și acţionar firmă cadastru: ”La jumătate dintre licitații ne-am prezentat singuri”.

În toată bâjbâiala cu actele pe masă și intabulări definitive, o parte dintre localnicii de la Lupșa au organizat proteste la prefectură și la OCPI Albă. Au mărșăluit cântând și, după o serie de întâlniri cu responsabilii, de la care au aflat că nu mai pot face nimic, au decis să acțoneze în justiție. Peste 200 dintre ei s-au unit și au dat în judecată Agenția Națională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară și cer anularea totală a procedurii de intabulare de la Lupșa.

Procesul este la Tribunalul din Cluj-Napoca, oraș unde predă un profesor universitar de economie, născut și crescut la Lupșa, care s-a lovit personal de nedreptatea făcută pe plan local.

Irimie Popa, prof. univ. la Facultatea de Ştiinţe Economice Univ. Babeş Bolyai:”Este un grup infracţional organizat, organizat pe judeţe”.

Oamenii îi acuză pe primari, care dau vina pe angajații firmelor de cadastru, care ar avea legături cu șefii și inspectorii din oficiile județene de cadastru.

Iar din aceste birouri, vina e aruncată înapoi către primari. S-au cheltuit deja 166 de milioane de euro într-un domeniu plin de acuzații de interese private și de firme cu conexiuni în mediul politic.

Una dintre cele 80 de firme care au contracte cu statul și fac cadastru din bani publici aparține părinților lui Laurențiu Blaga.

Acesta este fost șef al Agenției Naționale de Cadastru, în perioada 2020-2021, și apoi, până în acest an, a fost consilier al premierului, la guvern, în perioada de mandat a doi liberali, Florin Cîțu și Nicolae Ciucă.

În firma deținută acum doar de părinți, au fost acționari și Laurențiu Blaga și soția sa, care este și angajat pe post de inspector, la Oficiul de Cadastru Alba. Firma părinților lui Laurențiu Blaga are lucrări de cadastru atât în program sistematic, adică primării licitate în întregime, dar și contracte semnate pe sectoare cadastrale, cu primăriile.

Cele mai multe, în județul Alba, unde recepția lucrărilor se semnează la OCPI Alba, taman la biroul unde muncește soția lui Laurențiu Blaga. L-am sunat.

Laurențiu Blaga, fost director general ANCPI: ”Da, a fost și soția în companie dar a ieșit”.

Soția lui Laurențiu Blaga lucrează la biroul de avize și recepții, unde ajung toate contractele pe sectoare, din județul Alba. Întrebată, șefa mare de la Agenția de Cadastru ne-a spus că este incompatibilitate clară dacă un angajat de la un oficiu județean sau de la sediul central semnează documentații pentru societăți deținute de ei sau de rude, și care lucrează cu bani publici, decontați și gestionați de stat.

Hajnalka Ildiko Vig, director general ANCPI: ”Noi ne supunem prevederilor Codului Muncii. Suntem personal contractual, avem doar o interdicție prevăzută de lege, așa că la articolul 22, cu 8 și 10, care prevede că angajații agenției și unităților subordonate lor le este interzis să instrumenteze cauzele respective în care sunt beneficiarii soțul, soția, rudele sau are acum gradul al treilea, inclusiv restrâns al lor, să instrumenteze, să recepționeze, să recepționeze și să înscrie în cartea funciară, respectiv la alineatul 10. Legea 7 prevede că angajații Agenției și ai instituțiilor subordonate le este interzis să execute, în calitate de persoane fizice autorizate sau de experți, lucrări de specialitate. Adică noi și nu pot, nu pot executa și nu pot recepționa și înscrie în cartea funciară în situația în care există incompatibilități de acest gen”.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI