REZULTATE FINALE, în ALBA, la Recensământul 2021: Scădere a populației cu peste 16.000 de persoane în 10 ani. Localitățile care au pierdut cei mai mulți oameni

REZULTATE FINALE, în ALBA, la Recensământul 2021: Scădere a populației cu peste 16.000 de persoane în 10 ani. Localitățile care au pierdut cei mai mulți oameni

Rezultatele Recensământului Populației și Locuințelor runda 2021 (RPL2021) arată o populație rezidentă a județului ALBA de 325941 persoane, în scădere cu 16435 locuitori (-4,8%) față de recensământul precedent (octombrie 2011).

În ultimii zece ani, între cele două recensăminte, majoritatea unitaților administrativ teritoriale au scăzut ca dimensiune sub aspectul numărului de locuitori (64 din cele 78 de UAT).

Localitățile cu cele mai mari creșteri și cele cu cele mai mari descreșteri ale populației rezidente la 1 decembrie 2021 din județul ALBA față de recensământul din anul 2011

În mediul urban singura UAT care a înregistrat creștere a numărului de locuitori este Municipiul Alba Iulia +691 persoane, (+1,1%, de remarcat scaderea populației in localitatea Alba Iulia -713 persoane si creșterea în localitatea Micești, +1171 persoane), ajungand la o populație de 64227 persoane. Față de recensamantul anterior, în valori relative, orașul Abrud și municipiul Blaj au înregistrat cea mai mare scădere a populației rezidente (-14%, respectiv -13,6%), urmate de orașul Zlatna cu -11,2%.

Cel mai mare număr de persoane din mediul urban se înregistrează în Municipiul Alba Iulia, reședința județului, (64227 locuitori, față de 63536 locuitori în anul 2011), urmat de municipiul Sebeș (26460 locuitori, față de 27019 locuitori în anul 2011) și municipiul Aiud (21307 locuitori, față de 22876 locuitori în anul 2011). Orașul Baia de Arieș este orașul cel mai mic din cadrul județului (3035 locuitori față de 3461 locuitori în 2011).

În mediul rural localitățile care au câștigat cel mai mare număr de locuitori între cele două recensăminte, sunt comunele׃ Jidvei care a ajuns la o populație de 5020 persoane (cu 403 persoane mai mult decât în 2011), Sîntimbru cu o populație rezidentă de 3032 persoane (cu 309 persoane mai mult decât în 2011) și comuna Pianu cu o populație rezidentă de 3375 persoane (cu 293 persoane mai mult decât în 2011). Ierarhia se modifică dacă ne referim la creșteri în valori relative; astfel, comuna Sîntimbru și comuna Daia au crescut cu 11,3% față de 2011, respectiv 10%.

Cele mai mari scăderi în valori relative înregistrate în decursul ultimului deceniu, în mediul rural, sunt în comunele Avram Iancu (1271 locuitori, –22,3% față de populația din 2011) și comuna Vidra (1367 locuitori, –19,2% față de populația din 2011).

Comuna cea mai mică din județ este comuna Ceru Băcăinți cu numai 227 locuitori (în scădere cu 15,6% față de RPL2011 când s-au recenzat 269 locuitori). Cea mai mare comună din județ este comuna Ighiu ( 6543 locuitori) a cărei populație a crescut față de RPL 2011 cu 260 persoane.

Între cele două recensăminte, și-a păstrat dimensiunea comuna Craciunelu de Jos, care a înregistrat o populație de 1954 persoane, identică cu cea înregistrată la RPL 2011.

În județul Alba, 16 localități sunt depopulate (fără locuitori), cu 7 mai multe față de RPL 2011. Un număr de 19 localități au sub 3 locuitori : Deleni Obarșie si Flitești (mun. Blaj), Dealu Roatei (Zlatna), Cocoșești si Boldești (com. Avram Iancu), Aronești (com. Bistra), Petreni și Jurcuiești (com. Bucium), Fantanele (com. Ceru Băcăinți) , Zăgriș (com. Galda de Jos), Holobani si Bardești (com. Lupșa), Corțești și Incești (com. Poșaga), Boțani (com. Rameț), Țoci ( com. Sohodol), Băi, Poieni și Valcești (com Vidra), majoritatea fiind localități situate în zona Munților Apuseni. Față de RPL 2011cand au avut 0 locuitori, sunt 2 localități care s-au repopulat, Poieni -com. Vidra (<3 persoane) și Incești – com. Poșaga (<3 persoane)*.

Localitățile depopulate din județul Alba

In mediul urban locuiesc 188717 persoane (57,90% din populaţia judeţului), iar in mediul rural locuiesc 137224 persoane (42,10%), în scădere față de recensamantul anterior cu 4,9% în mediul urban și cu 4,7% în rural.

Față de RPL 2011, atat populația masculină cat si cea feminina s-a diminuat cu 4,8%.

Populația masculină a înregistrat o scadere mai accentuată în mediul urban ( 5,1%) și doar 4,5% în rural, iar populația feminină a scăzut cu 4,7% în urban și 4,8% în rural. Populaţia feminină este majoritară (50,82% din total populație rezidentă) pe total județ și în mediul urban (51,73%), în timp ce în mediul rural majoritară este populația masculina, care reprezintă 50,42%.

Pe grupe mari de varsta avem următoarea structură: 14,9% populatia din grupa de varsta 0-14 ani, 64,3% grupa de varsta 15-64 ani si 20,9% grupa de varsta 65 ani si peste. Grupa de varsta 0-14 ani inregistreaza în mediul urban o pondere de 15,1%, iar în rural valoare mai mica de 14,6%. Grupa de varsta 65 ani și peste are o pondere mai mare în populația din rural (21,1%) față de 20,7% cat se înregistrează în urban.

Fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat, vârsta medie a populației rezidente pentru județul Alba crescând la 43,6 ani (43,7 ani in urban si 43,5 ani în rural), peste vârsta medie a populației rezidente la nivel national (42,4 ani). Pe sexe, varsta medie pentru barbati este de 41,9 ani, iar pentru femei este de 45,2 ani.

Indicele de îmbătrânire demografică (numărul persoanelor vârstnice de 65 ani şi peste care revine la 100 de persoane tinere, sub 15 ani) este 140,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere, (137,3 în urban si 144,4 in rural), mai mare în randul populației feminine ( 169,3 total medii de rezidență, mai scazut in mediul rural, 174,1).

Fenomenul de îmbătrânire demografică este relevat și prin prisma raportului de dependență demografică care, pentru județul nostru are valoarea de 55,6 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte, mai mare decât raportul de dependenta demografică la nivel național de 55,5 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte.

Vârsta mediană ( indicator ce împarte populaţia unei ţări în două părţi egale, vârsta mediană fiind acea valoare de mijloc ) este de 45,2 ani, 43,4 ani pentru bărbați și 47,1 ani pentru femei, mai mare în mediul urban (45,5 ani) decat în rural (44,8 ani). Vârsta mediană în județul Alba este mai mica decat cea înregistrată la nivel național (43,5 ani) și la nivelul Regiunii Centru (43 ani).

Analizand populația rezidentă după domiciliului persoanelor recenzate, 318788 persoane (97,8%) au domiciliul în localitatea de recenzare, 4343 persoane (1,3%) în altă localitate din județ, 2435 persoane (0,8%) în alt județ și doar 375 persoane (0,1%) au domiciliul în altă țară.

Din populația rezidentă a județului, 46,7% sunt persoane care au starea civilă legală de căsătorit și 37,4% necăsătorit; din totalul de 152333 persoane căsătorite un număr de 209 persoane se încadrează în grupa de varstă 15-19 ani. Persoanele văduve reprezintă 9,4% din totalul populației rezidente a județului, cu discrepanțe pe sexe ( 25,2% persoane de sex masculin și 74,8% persoane de sex feminin). În cazul persoanelor divorțate avem un număr de 21104 persoane ( 6,5%), din care doar o treime (7198 persoane, 34,1%) sunt de sex masculin, iar diferența de 13906 persoane (65,9%) sunt de sex feminin.

Din totalul de 148986 femei de 11 ani și peste ( varsta fertilă) sunt 46716 femei care nu au născut copii vii ( 31,4%) și 102270 femei ( 68,6%) care au născut copii vii, dintre aceste 32,5% au născut 1 copil, 44,3% au nascut 2 copii, 13,2% au născut 3 copii, 5,9% au născut 4 copii, iar diferența de 4,1% au născut 5 sau mai mulți copii. Numărul total al copiilor născuți vii a fost de 213716, numărul copiilor născuți vii la 1000 femei de varstă fertila fiind de 1434,5 copii ( grupa de varstă 70-74 înregistrează cel mai mare număr de copii vii care revin la 1000 femei, 2112,14 copii).

În județul Alba, 74211 femei de 16 ani și peste au declarat că sunt căsătorite, din care 68944 la prima căsătorie (din total, 144 femei au varsta cuprinsă între 16-19 ani, din care 141 femei sunt la prima căsătorie).

Din totalul de 325941 persoane recenzate, 325306 persoane s-au declarat cetățeni romani, 99,8% și 635 cetățeni străini, 0,2% ( 6 persoane nu au dorit să declare țara de cetățenie, < 3 persoane s-au declarat cetățeni sarbi și sirieni ); din totalul cetățenilor străini, 56,9% sunt de sex masculin și 43,1% sunt de sex feminin.Cei mai mulți cetățeni străini provin din Ungaria (121 persoane), urmați de Germania (95 persoane), Italia (85 persoane) și Republica Moldova ( 57 persoane).

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI