Criza pieței imobiliare: Tot mai puțini români își permit apartamente. Chiria, soluția de moment

Criza pieței imobiliare: Tot mai puțini români își permit apartamente. Chiria, soluția de moment

După luni de speculații privind criza imobiliară cu care se confruntă țara noastră și o prăbușire a numărului de tranzacții, efectele cutremurului din domeniul construcțiilor încep să fie din ce în ce mai clare.

În 2022, cifrele din piață nu preconizau neapărat dezastrul actual din piață. Este suficient să te uiți la București, unde numărul locuințelor vândute a fost cu 11% mai mare decât în 2021. Explozia dobânzilor bancare din cauza ROBOR și IRCC, cumulate cu inflația galopantă și înăsprirea politicilor bancare, deja în a doua jumătate a anului trecut au dus la creștere interesului românilor pentru chirii.

București și restul României, când vine vorba de piața imobiliară

În timp ce suprafața autorizată pentru proiectele rezidențiale a înregistrat o creștere cu 21% față de 2021, depășind două milioane de metri pătrați sau 40.000 de apartamente, în restul țării, cererea de pe piața rezidențială s-a dus în jos cu 10%. Aceasta este concluzia celui mai recent studiu publicat de consultanții Colliers. Din păcate, în timp ce salariile nu au putut sub nicio formă să compenseze creșterea prețurilor la apartamente, cei mai mulți românii se gândesc să închirieze o locuință. Dorința de a fi proprietari va rămâne veșnic vie printre români, dar condițiile actuale din domeniul construcțiilor, cumulate cu restricțiile agresive pe partea de creditare, fac imposibilă o achiziție în condiții decente.

„Dacă în prima jumătate a anului autorizațiile în București au avut un ritm foarte scăzut, a doua parte a anului a adus creșteri importante. Practic, dezvoltatorii au reușit să autorizeze trei sferturi din cei peste 2 milioane de metri pătrați. Numărul record de metri pătrați autorizați nu înseamnă însă că toate aceste proiecte se vor și construi, pentru că dezvoltatorii nu se grăbesc să înceapă noi șantiere din cauza costurilor de construcție ridicate și a cererii în scădere. După un record de locuințe livrate în 2022, anul acesta vom avea mai puține locuințe terminate în București, în comparație cu anul trecut. Numărul de proiecte începute scade, însă ajustarea ofertei este mult mai graduală. După aproape doi ani de dezechilibru, piața rezidențială trece printr-o perioadă de echilibrare în care prevalează prudența și atenția la costuri, atât din partea cumpărătorilor, dar și a dezvoltatorilor”, punctează Gabriel Blăniță, Associate Director Valuation & Advisory Services la Colliers România.

În afara Bucureștiului, în restul României, piața imobiliară s-a dus mult în cap. Scăderea de 10% a numărului de tranzacții la nivel național este doar începutul. De fapt, în orașe de referință precum Iași (-21%) și Cluj (-18%), după cum se vede, scăderile au fost cu multe peste medie. Până și în Brașov, care rămâne de referință pentru boom-ul imobiliar, a fost o scădere discretă de 3%. În județul Ilfov, scăderea a fost de 5%, dar este important de reținut că, București și Ilfov au generat împreună 37% din toate vânzările de apartamente pe 2022 din România.

În 2023, vedem deja o scădere cu 20% a numărului de tranzacții la nivel național, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, chiar dacă în București lucrurile sunt un pic mai optimiste.

„În București, anul 2023 a început similar cu ultimii doi ani din punct de vedere al numărului de tranzacții. Chiar dacă nivelul vânzărilor din ianuarie este la jumătate față de ultimele luni ale 2022, în mod tradițional cele mai multe tranzacții au loc primăvara și toamna, astfel că analiza datelor de la lună la lună nu este neapărat cea mai relevantă. Cu totul altfel arată situația în restul țării, unde prima lună din an a adus o scădere a vânzărilor cu 27%. Timișoara și Cluj au dat tonul, cu scăderi de 47% și respectiv 46%. În Iași, scăderea numărului de tranzacții a fost de 20%, comparativ cu ianuarie 2021. Scăderea accesibilității locuințelor, în special în Cluj-Napoca, creșterea costului împrumutului și oferta redusă de locuințe cu prețuri accesibile au fost câțiva dintre factorii din spatele acestei evoluții”, precizează Gabriel Blăniță.

Vizavi de chirii, conform Economedia, un studiu recent realizat de Unlock Research pentru Colliers arată că 15% dintre românii cu vârsta cuprinsă între 18-55 ani din orașe locuiesc cu chirie, iar în rândul populației de 18-24 ani, proporția celor care stau în chirie se dublează.

„Pe măsură ce ecartul dintre rată și chirie se reduce, pe fondul creșterii prețurilor pe piață și a înăspririi condițiilor de creditare, observăm o cerere din ce în ce mai mare pentru chirii. Această cerere a fost satisfăcută până în prezent de mici investitori care achiziționau pachete de apartamente și le scoteau pe piața de închiriere, dar acum începe să atragă și atenția jucătorilor mari. Deja nu mai vorbim la viitor despre dezvoltarea segmentului rezidențial destinat închirierii și trendul continuă. De altfel, avem discuții cu mai mulți dezvoltatori și investitori privind construcția de ansambluri destinate exclusiv închirierii în câteva zone din București și am intermediat recent o tranzacție de teren pentru un astfel de proiect, potențialul de dezvoltare pentru acest sector ajungând la circa 5.000 de unități în Bucuresti, în următorii 2-3 ani”, conchide Blăniță, potrivit playtech.ro.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI