Lenuţa Bubur: Crăciunelu de Jos îşi modernizează infrastructura locală
Interviu cu doamna Lenuţa BUBUR, primarul localităţii
– Doamnă primar, aveţi la activ mai multe mandate în fruntea Primăriei Crăciunelu de Jos. Care este reţeta succesului dumneavoastră în această importantă funcţie la nivel local? De ce credeţi că v-au fost alături mereu crăciunenii?
– În primul rând tenacitate, corectitudine şi apropierea de oameni. Întotdeauna i-am considerat ca pe o a doua familie a mea. În prezent mă aflu la sfârşitul celui de-al treilea mandat de primar al comunei Crăciunelu de Jos, mandat obţinut în alegerile locale din anul 2008, cu peste 80 la sută din voturile cetăţenilor. Practic, începând din anul 2000 conduc destinele acestei localităţi de pe Târnave, o comunitate rurală cu oameni harnici, demni şi cu o dragoste deosebită faţă de munca la câmp, care, în cea mai mare parte, le asigură cele necesare traiului de zi cu zi. De ce mi-au fost alături mereu crăciunenii? Eu cred că în primul rând pentru faptul că sunt foarte apropiată de ei. M-am născut, am crescut şi am învăţat împreună cu ei. Sunt la fel de legată de tradiţiile şi obiceiurile localităţii, iar întrega mea activitate profesională mi-am desfăşurat-o doar aici. Mi-am început activitatea ca şi contabil la fostul CAP Crăciunelu de Jos în anul 1973, unde am lucrat timp de 7 ani, până în anul 1979. Din 1979 şi până în anul 2000 am muncit în cadrul primăriei locale, pe diverse funcţii. Din anul 2000, după cum vă spuneam puţin mai înainte, sunt primarul acestei frumoase localităţi.
– Spuneţi-ne care este populaţia şi structura etnică a acesteia la nivelul comunei?
– Comuna Crăciunelu de Jos are o populaţie totală de 2092 de locuitori într-un număr de 613 gospodării. Din 2092 de locuitori, 1962 sunt români, 102 maghiari iar restul de 28 de etnie rromă.
– Care ar fi principalele proiecte edilitare realizate în cele 3 mandate de primar?
– În primele două mandate, prioritare pe agenda mea de primar au fost două mari lucrări: introducerea reţelei de apă potabilă şi a celei de gaz metan. Pe lângă acestea, desigur, am efectuat numeroase lucrări de reparaţie şi de modernizare a numeroase instituţii. Astfel, după cum se poate vedea, sediul primăriei a fost modernizat, dotat cu mobilier şi cu birotică la nivelul cerinţelor europene. Am reuşit, de asemenea, să modernizăm şi să dotăm cu cele necesare Centrul cultural (fostul cămin cultural), Şcoala cu clasele I-VIII precum şi Grădiniţa cu program normal, unde s-a introdus inclusiv încălzirea centrală, astfel că cei mici şi elevii se simt acum ca acasă, fiind asigurate condiţii bune desfăşurării procesului instructiv-educativ. Cu sprijinul enoriaşilor, Biserica Ortodoxă a fost renovată, iar cei ce fac parte din cultul greco-catolic au reuşit, în urmă cu câţiva ani, să-şi ridice o frumoasă biserică. Actualmente, acestea convieţuiesc am putea spune ca două biserici surori, iar preoţii şi credincioşii au întregul respect unii pentru alţii. S-a rezolvat, de asemenea, problema iluminatului public, iar cu sprijinul guvernului, prin Compania Naţională de Investiţii, în 2009 am reuşit să construim o frumoasă sală de sport a cărei valoare s-a ridicat la suma de 1.067.151 lei (10 miliarde de lei vechi). Pe terenul din Luncă avem de asemenea contractate lucrări pentru realizarea unui teren de fotbal ce urmează a fi terminate în perioada imediat următoare. În anul 2009 s-a aprobat finanţarea proiectului prin Agenţia SAPARD 7 Centru pentru realizarea sistemului de canalizare şi de colectare a apei menajere, precum şi a unei staţii de epurare pe Ordonanţa 7/2005 cu o valoare contractată de 4.404.000 lei (44 de miliarde de lei vechi). În momentul de faţă, lucrarea este executată în procent de 85 la sută, urmând ca până la sfârşitul lunii august 2012 lucrarea să fie încheiată. În perioada 2009-2011, prin fonduri alocate în baza Hotărârii de Guvern 577, au fost asfaltate străzile Tudor Vladimirescu şi Bucerzii, pe o lungime de 1650 de metri, cu rigole betonate de scurgere a apei de ploaie. În anul 2010-2011, podul din lemn de peste Târnavă a fost reabilitat, iar în atenţia noastră a stat construirea unui pod din beton pentru care a fost întocmit studiul de fezabilitate urmând a fi depus pentru finanţare. În viitorul apropiat, avem în vedere: construirea unui teren de fotbal în incinta Şcolii Generale cu clasele I-VIII; amenajarea unui loc de joacă pentru copii; dotarea ansamblului folcloric al Centrului Cultural Crăciunelu de Jos cu costume populare, instrumente muzicale şi aparatură de sonorizare. În vederea asfaltării străzilor Crişan, Cloşca, Horea, Morii, Simion Bărnuţiu, Viilor, Câmpului, 23 August, Bigău şi Mihai Eminescu, pe o lungime de 10 kilometri avem depus un studiu de fezabilitate în cadrul proiectului guvernamental PNDI (Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii) de asfaltare a 10.000 de kilometri. Pe viitor, una dintre priorităţi o reprezintă şi executarea unui şanţ de colectare a apelor pluviale în incinta fostului I.A.S. Bucerdea, întrucât aceasta ne dă mari dureri de cap, deoarece de nenumărate ori locuitorii de aici au fost inundaţi.
– Comuna Crăciunelu de Jos este cunoscută ca fiind una preponderent agrară. Ce suprafeţe de teren se lucrează şi cum aţi reuşit să-i sprijiniţi pe agricultori în privinţa subvenţiilor guvernamentale şi europene?
– Suprafaţa administrativă totală a comunei este de 2376 de hectare. Din acestea, 1083 de hectare sunt terenuri arabile, 149 hectare – vii şi pepiniere viticole, 3 hectare-livezi, 660 hectare-păşuni şi 119 de hectare- fâneţe. Suprafaţa validată la Legea 18/1991 este de 1885,49 hectare, din care 1880,49 hectare au fost puse în posesie (în procentaj de 99,73 la sută). La Legea 1/2000 avem înregistrată o suprafaţă de 145,47 hectare, din care sunt puse în posesie 112,19 hectare (77,12 la sută). În fine, la Legea 247/2005 avem validate 162,29 hectare. Avem eliberate până în prezent 874 de titluri de proprietate, ceea ce reprezintă peste 90 la sută din totalul acestora. Există şi un număr de 5-6 litigii cu privire la proprietatea asupra terenurilor agricole pe rolul Judecătoriei Blaj. Au fost ani buni în care multe terenuri au rămas nelucrate. Am reuşit însă, începând din anul 2008, să atragem în zonă o firmă olandeză (SC D.N. Agrar Group SRL) care, în baza unor contracte încheiate cu proprietarii, a luat în arendă o suprafaţă de 350 de hectare de teren agricol. Oamenii sunt acum mulţumiţi că, potrivit contractului, au primit în primii ani 300 de kilograme boabe de porumb sau de grâu la hectar, urmând ca această cantitate să crească pe măsura obţinerii unor recolte mai bune. De asemenea, mai avem înregistraţi, cu acte în regulă, un număr de 11 mici fermieri care administrează, în arendă, suprafeţe agricole în mărime totală de circa 500 de hectare. În ceea ce priveşte subvenţiile agricole, un număr de 157 de cetăţeni sunt beneficiari ai subvenţiilor de la APIA, 8 sunt beneficiari ai subvenţiilor pentru ovine şi alţi 11 sunt beneficiari ai subvenţiilor pentru vaci. Pe Măsura 141 au fost întocmite circa 30 de dosare pentru ferme de subzistenţă şi alte 5 dosare pe Măsura 112 în vederea instalării tânărului fermier, iar pe perioada următoare, respectiv 2012, preconizăm încă circa 15 dosare pe Măsura 141 şi 6 dosare pe Măsura 112.
– Ce nemulţumiri au agricultorii?
– Au destule. Până nu demult, în Crăciunelu de Jos a existat o mare tradiţie în cultura legumelor. Şi nu orice legume, ci ecologice. Ei bine, din cauza invadării pieţei româneşti cu tot felul de trufandale de import, mai ieftine şi de o calitate mult mai slabă, practic, legumicultorii noştri au fost puşi la pământ, foarte puţini mai ocupându-se cu aşa ceva. Invit pe toţi cei interesaţi, cu posibilităţi financiare şi dornici de a investi în acest domeniu să ne contacteze în vederea realizării, cât mai repede posibil, a unor mici făbricuţe sau centre de preluare, prelucrare şi conservare a legumelor, deoarece vom încerca să le asigurăm şi unele facilităţi. Oamenii se plâng totodată de preţurile foarte mari la motorină şi pesticide. Apoi, avem deja solicitări din partea mai multor proprietari de înfiinţare a unor asociaţii agricole care să comaseze terenurile, în vederea accesării mai uşor a fondurilor structurale europene destinate agriculturii. Aici este nevoie de o implicare mai mare atât a noastră, a primăriei, cât şi a Centrului Zonal de Consultanţă Agricolă. Avem, de asemenea, mulţi crescători de animale care solicită acordarea subvenţiei pentru lapte şi celor care au două-trei vaci cu lapte, nu numai marilor fermieri. Nu în ultimul rând şi-ar dori înfiinţarea unor depozite şi centre de preluare şi depozitare atât a recoltei de cereale cât şi a legumelor şi apoi valorificarea acestor cantităţi pe piaţa internă şi chiar la export.
– Cum se derulează activitatea şcolară şi cea culturală la nivelul comunei?
– În cadrul Şcolii Generale cu clasele I-VIII avem cuprinşi un număr de 175 de elevi. Avem asigurate toate cadrele, cu cadre didactice bine pregătite profesional, care manifestă o deosebită preocupare în formarea tinerei generaţii. Suntem bucuroşi că am reuşit să reabilităm întreaga clădire a şcolii, inclusiv am introdus încălzirea centrală şi am modernizat grupurile sociale. Lucrările efectuate însumează 6,6 miliarde de lei vechi. În ceea ce priveşte activitatea culturală, şi aceasta este destul de bogată. Formaţiile artistice ale Centrului cultural au ocupat anul acesta cu un dans modern locul I în cadrul concursului interjudeţean „Copilărie în paşi de dans”, organizat de Şcoala „Ion Pop Reteganul” Sâncel în baza unui proiect iniţiat de prof. Lenuţa Bloj, consilierul educativ al unităţii şcolare. Nu demult s-a încheiat „săptămâna în care şcoala a fost altfel” la Crăciunelu de Jos. Drept urmare, elevii Şcolii cu clasele I – VIII îndrumaţi de profesori şi învăţători au luat parte la diferite activităţi, printre care ecologizarea malului Târnavei, drumeţii (la pădure şi la Bercul Morii), expunere de icoane pe sticlă la Alba Mall din Alba Iulia sau competiţii sportive, unde la campionatul de fotbal din Aiud s-a ocupat locul I. Ţin să remarc şi dansul de femei „Terfăreasca”, formaţie care a obţinut numeroase premii, inclusiv medalia de aur la Festivalul Naţional de Folclor de la Braşov. Suntem mândri să o avem la nivelul comunei pe Ina Todoran, cântăreaţă de muzică populară care ne reprezintă nu numai prin vocea ei ci şi prin costumele vechi de sute de ani pe care le poartă. Ea este deţinătoarea şi a unui număr mare de diplome obţinute la diferite concursuri judeţene şi naţionale, lucru cu care, bineînţeles, toţi crăciunenii se mândresc.
– Suntem aproape de finalul interviului aşa încât vă întrebăm pe dumneavoastră dacă aţi mai avea ceva de precizat în afara celor prezentate până acum?
– Aş mai preciza faptul că pe raza comunei noastre, pe lângă administraţia locală, şcoli şi grădiniţe îşi mai desfăşoară activitatea un post local de poliţie, un dispensar uman şi unul veterinar, un cabinet stomatologic şi un punct farmaceutic. De asemenea, tot pe raza comunei avem un număr de 21 de mici societăţi comerciale, şi nu în ultimul rând biserici pentru confesiunile religioase mai importante precum ortodocşi, greco-catolici, romano-catolici, reformaţi şi chiar şi baptişti.
– Şi fiindcă suntem deja foarte aproape de data de 10 iunie 2012, dată la care vor avea loc alegerile locale, ce aţi dori să le transmiteţi crăciunenilor?
– În primul rând le doresc multă sănătate tuturor. Să fie convinşi că şi pe viitor, aşa cum am făcut-o şi până acum, voi fi tot timpul alături de ei. Voi face în aşa fel încât să-mi respect deviza după care m-am ghidat în toţi aceşti ani de când sunt în fruntea comunităţii, respectiv „Să nu spui niciodată nu se poate!”, şi prin tot ceea ce voi face voi contribui la buna gospodărire a comunei şi la rezolvarea, în termeni legali, a solicitărilor tuturor cetăţenilor.
Alexandra MATEŞ
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Oameni şi locuri
10 decembrie: Sfinții Mucenici Mina, Ermoghen și Eugraf, pomeniți în calendarul creștin ortodox
10 decembrie: Sfinții Mucenici Mina, Ermoghen și Eugraf, pomeniți în calendarul creștin ortodox Conform izvoarelor literare, sfinţii Mucenici Mina, Ermoghen şi Evgraf au trăit în timpul împăratului Maximin Daza (305-314). În vremea aceea, în Alexandria (Egipt) au apărut mari tulburări între creştini şi păgâni. Împăratul Maximin a trimis pe unul din slujitorii săi de neam […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
MESAJE de CRACIUN 2024. URARI şi FELICITARI de Sărbători pe care le puteţi trimite celor dragi
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
Povestea sau legenda lui Moș Crăciun
-
Ştirea zileiacum o zi
Renii lui Moș Crăciun. Povestea renilor. Care sunt numele lor și cum îi ajută aceștia pe Moșul
-
Opinii - Comentariiacum o zi
MESAJE SMS de CRĂCIUN 2024 în limba ENGLEZĂ. Idei de URĂRI şi Felicitări în română şi engleză !
-
Curier Județeanacum 3 zile
Mesaje de Crăciun 2024 în limba italiană, traduse în limba română. Cântece tradiționale de Crăciun în limba italiana
-
Curier Județeanacum 3 zile
Obiceiuri, tradiții și superstiții de Ignat – Ziua sacrificării porcului de Crăciun