Interviu cu Liviu Gheorghe Odagiu, președintele Curţii de Apel Alba Iulia: Justiţia şi provocările prezentului

Interviu cu Liviu Gheorghe Odagiu, președintele Curţii de Apel Alba Iulia: Justiţia şi provocările prezentului

Preşedintele Curţii de Apel Alba Iulia, Liviu Gheorghe Odagiu, care, recent, a promovat concursul pentru un nou mandat, a vorbit într-un interviu pe care ni l-a acordat în exclusivitate despre provocările întâmpinate şi despre realizările obţinute în primul mandat, dar şi despre obiectivele celui de-al doilea mandat.

– Domnule președinte, Curtea de Apel Alba Iulia este o instituție importantă și foarte cunoscută, mai ales în ultimii ani când cauze mediatizate au fost judecate aici, dar, pentru început, credem că ar fi util pentru opinia publică să ne spuneți câteva cuvinte și despre aspecte mai puțin cunoscute de către public, cum ar fi rolul și atribuțiile președintelui unei curți de apel.

– În principal, președintele curții de apel exercită prerogative manageriale pentru organizarea eficientă a activității curții și a instanțelor din circumscripție, având atribuții de coordonare și control, însă doar pe latura administrativă a activității instanțelor. Cred că e bine să subliniem pentru informarea cetățenilor, pentru că, încă, mai primim petiții de la justițiabili care solicită președintelui instanței să intervină în rezolvarea litigiilor lor, că activitatea de judecată este supusă doar controlului judiciar realizat prin intermediul căilor de atac prevăzute de lege, conducerea instanței respectând principiile independenţei judecătorilor şi supunerii lor numai legii.

– Cum devine un judecător președinte de instanță? Mai desfășoară activitate de judecată după numirea în funcție?

– Pentru a fi numit președinte de instanță, judecătorul trebuie să promoveze un concurs organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, care implică, în principal, o testare psihologică, susținerea unui proiect managerial și o testare scrisă privind managementul, comunicarea și resursele umane. După numire, președintele instanței, dar și ceilalți judecători care îndeplinesc funcții de conducere, cum ar fi vicepreședintele instanței, președinții de secție sau membrii în colegiul de conducere, continuă neîntrerupt activitatea ca judecător în secția corespunzătoare specializării sale pe perioada mandatului de conducere, cariera de judecător și perfecționarea permanentă fiind la fel de importante.

– Domnule judecător, din datele publicate pe site-ul CSM rezultă că ați promovat recent concursul pentru un nou mandat de președinte al Curții de Apel Alba Iulia cu nota maximă la proiectul managerial și a doua cea mai mare medie finală din concurs dintre toți candidații la nivel național. Cât durează mandatul de președinte și de câte ori se poate ocupa această funcție?

– Numirea judecătorilor în funcția de președinte, dar și în celelalte funcții de conducere de la nivelul instanțelor se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. Altfel spus, începând cu 01.01.2022 am fost numit în al doilea și ultimul mandat de președinte al Curții de Apel Alba Iulia.

– Care au fost cele mai importante realizări ale primului mandat de președinte?

– Debutul mandatului de președinte a coincis cu trecerea Palatului Justiției în administrarea exclusivă a Curții de Apel Alba Iulia. Din respect față de această clădire monument istoric, care, deși construită ca Palat al Justiției în urmă cu 114 ani, a avut o evoluție sinuoasă, fiind de-a lungul timpului disputată de mai multe instituții administrative locale, am demarat un amplu proiect de renovare, restaurare, dar și de refuncționalizare a spațiului existent, astfel încât clădirea să redevină cu adevărat un Palat al Justiţiei. Ne-a motivat, de asemenea, importanța istorică a clădirii ce a găzduit inclusiv momente definitorii pentru înfăptuirea Marii Uniri din 1918, dar și includerea în albumul «Palate de justiție din România» publicat în 2017, fiind considerată printre cele mai frumoase edificii publice dedicate Justiției din țară. După primele lucrări de renovare urgente (constând în reparații în zona turnului de pe faţada principală a clădirii și a acoperişului), s-a continuat cu lucrările de modernizare interioară a clădirii (spațiile publice, birouri, toalete, holurile de acces), inclusiv restaurarea elementelor de componente artistice, iar anul trecut s-a reușit finalizarea lucrărilor de renovare, restaurare și modernizare a principalelor săli de judecată ale Curții de Apel Alba Iulia și montarea a două ascensoare moderne, ce au fost puse recent în funcțiune.

– Într-adevăr, Palatul Justiției arată tot mai bine, progresele sunt foarte vizibile atât funcțional, cât și estetic. Ce vă propuneți în continuare în actualul mandat de președinte legat de proiectul de renovare?

– Cea mai mare dorință a mea ar fi ca în acest al doilea mandat să reușim să finalizăm proiectul de restaurare și modernizare a întregului Palat. Dacă etajul al II-lea ocupat integral de Curtea de Apel Alba Iulia este în proporție foarte mare renovat, la etajul I și parter, unde, încă, împărțim folosința cu Instituția Prefectului Alba, respectiv Consiliul Județean Alba, este mult mai dificil să realizăm lucrări ample. Pentru început, intenționăm să refacem accesul justițiabilului la sălile de judecată și compartimentele publice pe la intrarea principală a clădirii, cu lucrări de restaurare în zona de acces de la etajul I și parter, urmând ca proiectul de renovare să cuprindă și alte spații publice de la etajul I, inclusiv toaletele de la acest nivel. Ne dorim ca, pe măsură ce instituțiile publice cu care împărțim folosința clădirii vor elibera spațiile deținute, să finalizăm în cel mai scurt timp posibil toate lucrările de restaurare necesare și să trecem la o refuncționalizare modernă a întregului edificiu, în beneficiul direct al justițiabililor, al profesioniștilor și al  celorlalți participanți la actul de judecată.

– Ce alte obiective importante v-ați propus în calitate de președinte al Curții de Apel Alba Iulia și în ce măsură s-au realizat până în prezent?

– Un obiectiv fundamental al proiectului meu managerial a fost continuarea și accelerarea procesului de informatizare și simplificare a accesului la Justiție, în folosul cetățeanului. Implementarea în anul 2019 la Curtea de Apel și la toate cele 19 instanțe din circumscripție a aplicației «Dosar electronic», care permite vizualizarea sau descărcarea documentelor din dosar, și a aplicaţiei «TDS» (Trimitere Document Securizat), ce facilitează citarea şi comunicarea actelor de procedură în format electronic, au fost primii pași făcuți în acest sens, cu sprijinul colegilor de la Tribunalul Arad care au creat aceste aplicații și cărora le mulțumim încă o dată și pe această cale. Trebuie precizat că, deși activitatea noastră este informatizată în mare măsură, nu există încă o aplicație unică și centralizată pentru accesul justițiabililor la propriul dosar. Prin urmare, la instanțele unde s-a introdus deja o astfel de aplicație, s-a realizat exclusiv prin implicarea directă a echipei manageriale, a specialiștilor IT și a întregului personal al instanței, iar aici vreau să subliniez că orice progres informatic, asemenea unui iceberg, ascunde o parte mai puțin vizibilă, respectiv un volum mare de muncă. Ca exemplu, pentru ca justițiabilii și avocații să poată accesa electronic documentele existente fizic în dosarele lor, acestea trebuie scanate integral, imediat ce se înregistrează, iar în condițiile în care avem anual pe rolul instanțelor din circumscripție în jur de 150.000 de dosare cred că se înțelege că volumul de muncă suplimentar necesar să menținem funcțională și utilă aplicația este considerabil.

Dar credem că se justifică acest efort, întrucât utilizarea lor pe scară largă contribuie la celeritatea judecării cauzelor, reducerea timpului de transmitere a actelor de procedură, dar și la scăderea consumului de hârtie, iar odată cu debutul pandemiei de COVID-19 a devenit și un instrument de prevenție, prin reducerea nevoii de interacțiune directă cu personalul instanțelor. Contextul pandemic a avut și un efect pozitiv, impulsionând introducerea altor aplicații, cum ar fi «Lista de ședințe», disponibilă de anul trecut la toate instanțele din circumscripție, dar și unele măsuri noi de organizare, cum ar fi stabilirea judecării cauzelor pe intervale orare, care este foarte apreciată de justițiabili. Pentru a ne asigura că această măsură se aplică unitar la toate instanțele din circumscripție și va fi păstrată și după finalul pandemiei, din inițiativa echipei manageriale a Curții de Apel Alba Iulia a fost realizat, în urma unui dialog interprofesional judecători-grefieri-avocaţi, un «Ghid pentru stabilirea de ore diferenţiate în vederea judecării cauzelor», care a fost implementat la toate instanțele din circumscripție. Ce îmi propun în această direcție este să continuăm dezvoltarea de aplicații proprii, cu implicarea colegilor specialiști IT din instanțe, ca o necesitate de adaptare și modernizare permanentă, concomitent cu progresul general al societăţii. Un exemplu este aplicația implementată recent «Dosare profesionale», deosebit de utilă pentru compartimentele de resurse umane și cei peste 900 de angajați din circumscripția Curții de Apel Alba Iulia, care a fost realizată cu resursele proprii ale Curții și oferită voluntar instanțelor din țară interesate, cu asigurarea suportului tehnic necesar.

– Care a fost cea mai mare provocare cu care v-ați confruntat pe parcursul primului mandat de președinte al Curții de Apel Alba Iulia?

– Provocări au fost multe, iar o parte le-am amintit deja, și consider că prin implicarea colegilor din instanțe am reușit să le transformăm mare parte în realizări cu care ne mândrim. Poate cel mai dificil de gestionat a fost și este numărul mare de posturi de judecători vacante, în condițiile în care președintele Curții de Apel Alba Iulia are foarte puține instrumente manageriale pentru gestionarea acestei situații. Dacă în cazul grefierilor, de exemplu, putem organiza concurs la nivelul Curții de Apel Alba Iulia și să ocupăm repede posturile vacante, pentru ocuparea posturilor de judecători nu putem decât să sperăm ca dintre candidații ce promovează examenele de admitere în magistratură organizate la nivel național de Consiliul Superior al Magistraturii și Institutul Național al Magistraturii să opteze tot mai mulți pentru instanțele din circumscripția teritorială a Curții de Apel Alba Iulia. Statistic vorbind, evoluția este destul de clară. Dacă în anul 2019 am avut 45 de posturi vacante de judecători, la sfârșitul anului 2021 numărul de posturi vacante a crescut la 77 raportat la o schemă similară de posturi totale aprobate pentru toate instanțele din circumscripție de 291 de posturi.

– Care credeți că sunt cauzele acestei situații nedorite și ce se poate face în acest sens?

– În primul rând. se observă în ultimii ani că numărul de judecători care se pensionează este mai mare decât numărul judecătorilor noi numiți la instanțele din circumscripție. Acest spor negativ a fost influențat și de dificultățile apărute la începutul pandemiei în organizarea concursurilor de admitere în magistratură. Dacă la sfârşitul anului trecut am evidenţiat 20 de judecători care s-au pensionat, la acest moment lucrurile par să se îmbunătățească. Astfel, de la începutul anului 2022 au fost numiți deja 12 judecători stagiari la instanțele din circumscripție şi sperăm ca numărul să crească pe parcursul anului. O iniţiativă care cred că poate fi o soluție la problema deficitului de judecători este proiectul pilot propus de Consiliului Superior al Magistraturii de încadrare în instanţe a unei noi categorii de personal, asistenţi ai judecătorilor, care, prin preluarea unor sarcini de documentare, sinteză și redactare, să sprijine concret activitatea judecătorilor. La Curtea de Apel Alba Iulia avem în activitate pe acest proiect 7 experţi pe o perioadă determinată de 21 de luni, urmând ca la finalul proiectului să fie evaluat din toate punctele de vedere.

– Ce iniţiative sau măsuri aţi avut în direcţia transparenţei şi a deschiderii către public?

– Încă de la promovarea mea ca judecător la secţia penală a Curţii de Apel Alba Iulia în anul 2013, am observat că există o preocupare permanentă la nivelul Curţii de Apel Alba Iulia pentru asigurarea transparenţei către public, iar relaţia cu mass-media este, de asemenea, realizată la un nivel profesionist. Prin urmare, după numirea ca preşedinte, în primul rând am menţinut tradiţia bunelor practici existente, dar am insistat pentru modernizarea şi diversificarea mijloacelor de informare. Astfel, din anul 2019 a fost realizat cu resurse proprii un portal nou al instanţei şi a fost creată pagina de Facebook a Curții de Apel Alba Iulia, care, în contextul pandemic, a devenit principalul instrument de comunicare și informare și ne-a permis să fim în continuare aproape de publicul instanței, ce a avut acces în permanență la toate noutățile sau evenimentele de la nivelul instanței.

– Domnule judecător, care credeţi că este cea mai mare realizare a mandatului dumneavoastră de preşedinte al Curţii de Apel Alba Iulia de până acum?

– Consider că cel mai important a fost că am reușit să formăm o echipă unită la nivelul Curții de Apel Alba Iulia, atât la nivelul echipei manageriale, cât și la nivelul întregului colectiv al instanței, care s-a implicat trup şi suflet în multele proiecte derulate în această perioadă. Într-o perioadă în care distanțarea a devenit o regulă de supraviețuire, judecătorii, grefierii, întreg personalul instanțelor au rămas uniți și au reușit să depășească împreună toate dificultățile și provocările acestei perioade deosebite, ceea ce ne determină să privim cu speranță și încredere în viitor.

Marinela BRUMAR

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI