FOTO VIDEO| Mihail Sadoveanu, celebrat la cei 141 de ani de la nașterea sa, în fața Casei de Cultură a Studenților din Alba Iulia
Mihail Sadoveanu, celebrat la cei 141 de ani de la nașterea sa, în fața Casei de Cultură a Studenților din Alba Iulia
Mihail Sadoveanu s-a născut la data de 5 noiembrie 1880 în Pașcani. A fost scriitor, academician și om politic.
A urmat studiile elementare la Pașcani, gimnaziale la Fălticeni și liceale la Iași. S-a înscris la Facultatea de Drept din București, pe care nu o a absolvit-o, întorcându-se la Fălticeni unde s-a căsătorit. După efectuarea stagiului militar, a revenit în București devenind redactor la Sămănătorul.
În 1904 Mihail Sadoveanu a debutat cu patru cărți: „Povestiri”, „Dureri înăbușite”, „Crâșma lui Moș Precu” și „Șoimii”. În 1907, Spiru Haret (ministru al instrucțiunii) îl numește inspector al cercurilor culturale și al bibliotecilor populare pentru Moldova. În 1908 este ales președintele Societății Scriitorilor Români. În perioada 1910-1918 Sadoveanu a fost director al Teatrului Național din Iași. A participat la Primul Război Mondial și a condus ziarul de front „România”. După război s-a stabilit la Iași fiind redactor la „Însemnări ieșene”, alături de George Topârceanu. În 1923 a devenit membru al Academiei Române. După 1944, scriitorul s-a bucurat de mari onoruri publice: deputat, membru al Prezidiului Marii Adunări Naționale, Președinte al Uniunii Scriitorilor, membru al Consiliului Mondial al Păcii.
Dintre cele mai cunoscute opere ale prozatorului amintim: „Șoimii” (1904), „Neamul Șoimăreștilor” (1912-1913), „Zodia Cancerului” (1929), „Nunta Domniței Ruxandra” (1932), „Frații Jderi” (1934).
Mihail Sadoveanu a fost și rămâne unul dintre cei mai importanți și prolifici scriitori români, despre care marele istoric literar George Călinescu spunea că „e un mare povestitor, cu o mare capacitate de a vorbi autentic, asemănătoare cu cea a lui Creangă și a lui Caragiale”.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
De ce la Paște NU trebuie să urăm ”sărbători fericite” sau ”Paște fericit”? Un episcop ortodox le-a explicat credincioșilor săi de ce nu se urează „Sărbători fericite!” de Învierea Domnului. Preasfinţitul Ambrozie, episcopul Giurgiului, a vorbit despre „păcatul” pe care-l fac unii credincioși în perioada pascală. „Mulţi dintre dumneavoastră v‑aţi împărtăşit cu trupul şi sângele […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 5 zile
Când pică Paștele ortodox și catolic în 2024 și în următorii ani – calendar
-
Opinii - Comentariiacum 4 ore
Mesaje de Paste fericit 2024. Urări, felicitări și SMS-uri pe care le poţi trimite celor dragi de Sfintele Pasti
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
Obiceiuri, tradiții și superstiții românești de Paște. Credințe și Superstiții de Paște
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
Floriile 2025. Duminica Floriilor Ortodoxe și Catolice 2026, 2027. Obiceiuri, tradiții și superstiții
-
Opinii - Comentariiacum 9 ore
MESAJE DE PASTELE ORTODOX 2024. URARI și FELICITARI frumoase de Învierea Domnului
-
Curier Județeanacum o zi
Mesaje de Paște 2024. Cele mai frumoase texte cu URARI creștine pe care le poți trimite prin SMS cu ocazia sărbătorilor pascale