Castelul de la Zlatna, „comoara“ uitată din Apuseni, preluat de celebrul lanț hotelier Hilton: Care a fost prețul de vânzare
Castelul de la Zlatna, „comoara“ uitată din Apuseni, preluat de celebrul lanț hotelier Hilton: Care a fost prețul de vânzare
Castelul de la Valea Dosului – Zlatna, celebru pentru scenele de război filmate aici de Sergiu Nicolaescu pentru pelicula „Noi, cei din linia întâi” s-a vândut cu aproximativ 260.000 de euro. Castelul a fost scos la licitaţie acum trei ani pe site-ul Artmark cu un preţ de pornire de 295.000 euro. Cumpărătorul? Nici mai mult nici mai puțin decât celebrul Hilton, lanțul hotelier de lux, care mai are în România alte 10 unități de cazare, la București, Cluj, Sibiu, Iași, Oradea, Sighișoara și, mai nou, Zlatna.
Bine, mai e mult până departe, obiectivul din Apuseni, dincolo de grandoarea de netăgăduit, nu e legat la utilități și are aspect părăginit. Dar unde pune Hilton mâna, iese bijuterie! Cu mii de proprietăți în toată lumea, fără doar și poate că intențiile privind castelul de la Zlatna sunt serioase iar planul de management va transforma obiectivul într-o bijuterie care va atrage turiști din întreaga lume. S-or fi orientat băieții nu doar după frumusețea locurilor dar și după fondurile de vânătoare private, din zonă, hălăduite de bogații lumii care „ar trage” și ei mai aproape, nu la Sibiu.
„Vă dați seama ce va însemna această investiție pentru Zlatna? Locuri de muncă și un client serios și constant pentru toți micii producători din zonă. Pentru că nu mă îndoiesc că, pe masa clienților, Hilton va prefera să pună produse proaspete, gustoase, care să întregească prin savoare experiența oaspeților în zonă. (…) Dacă mai văd în funcțiune și fabrica de prelucrare a cuprului pe care mi-o doresc pentru Zlatna, orașul e aranjat”, a declarat pentru Ziarul Unirea primarul orașului, Silviu Ponoran.
Castelul a fost cumpărat în 2004 de la Consiliul Județean Alba în schimbul a aproximativ 400.000 de lei. Un om de afaceri italian l-a cumpărat pentru a-l transforma în hotel, însă, ulterior, a renunțat la proiect și l-a pus în vânzare, motivul fiind criza imobiliară din 2009 – 2010. Proiectul prevedea amenajarea a 23 de apartamente cu restaurant și bucătărie la demisol. Suprafața terenului aferent este de 8.800 metri pătrați.
Castelul a fost construit între 1936 și 1939 de către Ion Gigurtu, fiul Olgăi Gigurtu (fiica fratelui lui Nicolae Bălcescu și a nepoatei pictorului Theodor Aman), fost inginer român și om politic de extremă dreapta, pro-german. În iulie 1937, este nominalizat din partea Ministerului Industriei şi Comerţului ca specialist în Consiliul Superior Economic.
În guvernul condus de Octavian Goga între 28 decembrie 1937 și 10 februarie 1938, a fost numit de regele Carol al II-lea pentru a pregăti instaurarea regimului personal, primind portofoliul Ministerului Industriei şi Comerţului. După această experienţă, şeful statului îl reconfirmă ca membru în Consiliul Superior Economic. Gigurtu primeşte din nou portofolii ministeriale în guvernul Gheorghe Tătărescu.
Este desemnat la conducerea Ministerului Lucrărilor Publice şi Comunicaţiilor (24 noiembrie 1939 – 1 iunie 1940), apoi ministru al Afacerilor Străine (1 iunie 1940 – 28 iunie 1940). În 1940 șeful statului l-a desemnat în funcţia de prim-ministru pe Ion Gigurtu, funcție pe care a deținut-o până pe 4 septembrie 1940 când a predat şefia guvernului generalului Ion Antonescu. Viața acestuia nu a fost ușoară, în anii care au urmat fiind arestat şi eliberat de mai multe ori. În noaptea de 5/6 mai 1950 este arestat şi închis la penitenciarul din Sighet împreună cu ceilalţi foşti demnitari din perioada interbelică, dar și cu soția sa. Ion Gigurtu a decedat pe 24 noiembrie 1959 la penitenciarul din Râmnicu Sărat, având vârsta de 73 de ani.
Binecunoscut om de afaceri, acesta a fost și director general al societății „Mica”, specializată în extragerea de aur și alte metale prețioase. Castelul a fost inițial folosit ca reședință de vară a familiei și ca sediu administrativ pentru societatea minieră.
Statura și elementele de compoziție îl încadrează în stilul arhitectural Neoromânesc de influență moldovenească, foarte apropiat stilului Ghika-Budești. Stilul Ghika-Budești este inconfundabil și poartă o puternică amprentă moldovenească: cărămidă aparentă, discuri ceramice smălțuite, ancadramente neogotice la uși și ferestre. Nelipsite sunt și turnul-foișor de inspirație mănăstirească, arcul-potcoavă, decorația cu ‘”dinți de fierăstrău’” și motive geometrice. În mod special, arcul-potcoavă este particularizat, prezentând o acoladă în partea superioară. Cromatica fațadelor construcțiilor sale combină nuanțele de roșu-cărămiziu cu verdele ceramicii decorative și nuanțele deschise ale tencuielii în similipiatră.
Castelul este așezat pe un teren de 8.800 de mp, are o suprafață construită de 1358 mp, 19 camere și un proiect anterior, de dezvoltare, care cuprinde 23 de apartamente. De altfel, în ultimii ani, castelul a beneficiat de o serie de lucrări de consolidare și reabilitare care nu doar că asigură conservarea propice clădirii, dar va și ușura misiunea viitorului proprietar: izolarea fundației, compartimentarea interioară, înlocuirea acoperișului și a șarpantei, înlocuirea sistemului de colectare a apelor pluviale.
Castelul a fost martor al perioadei de glorie a locului, legată de exploatările de aur din zonă, apoi a fost folosit ca școală și tabără școlară, pentru ca în anii ’80 să fie oferit unei unități militare. Însă celebritatea castelului este legată de faptul că aici a fost filmată o parte importantă din filmul “Noi, cei din linia întâi”, film regizat de Sergiu Nicolaescu și în care au jucat Ion Besoiu, Colea Răutu, Valentin Uritescu și Ștefan Iordache. (prezentare www.sothebysrealty.ro).
Hilton, considerat inventatorul industriei hoteliere moderne, a fost cel care a făcut din lux o afacere atât de profitabilă încât imperiul hotelier construit de acesta și de urmașii lui valora, la nivelul anului 2007, 7,5 miliarde de dolari, sumă cu care a și fost cumpărat de un grup de investiții. Portofoliul lor numără astăzi 6.215 proprietăți, cu 983.465 de camere, în 118 țări.
Daniela STOIA
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Ştirea zilei
FOTO | Viscolul cel mare din România – 70 de ani de la cea mai aspră iarnă din secolul XX
Viscolul cel mare din România – 70 de ani de la cea mai aspră iarnă din secolul XX La niciun deceniu de la terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, când România încă se mai recupera după distrugerile războiului și barbariile sovieticilor, s-au dezlănțuit stihiile naturii. Marele viscol din anul 1954 a fost un fenomen meteorologic […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
21 noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Ovidenia, prima sărbătoare de la începutul Postului Crăciunului
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
21 noiembrie, Ziua Mondială a Salutului. Cel mai popular cuvânt de salut este „Hello”
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
21 Noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Tradiţii şi superstiţii de Sărbătoarea Luminii
-
Opinii - Comentariiacum 12 ore
23 noiembrie 1940: România a semnat aderarea la Pactul Tripartit, alături de Germania, Italia și Japonia. Ce se urmărea prin acest act
-
Opinii - Comentariiacum 21 de ore
23 noiembrie – Zborul Marii Uniri: Povestea aviatorului mort în anonimat, care a zburat la -40 de grade cu documentele Marii Uniri de la 1 decembrie 1918
-
Opinii - Comentariiacum 5 zile
19 noiembrie: Ziua internațională a BĂRBATULUI. Tradiții în lume specifice sărbătorii