Comunicat de presă| Beniamin Todosiu (USR PLUS): Vrem o Românie fără hoție în care să nu mori cu dreptatea în mână (P)

Timp de 3 ani Justiția din România a fost sub un continuu asediu. Este clar că primul pas pe care îl vom face odată ajunși în Parlament este să reconstruim tot ce a fost distrus. Corectarea legilor Justiției, desființarea Secției Speciale, repornirea activității DNA. Toate sunt măsuri imediate pentru a readuce Justiția acolo unde era înainte de tăvălugul PSD.

Însă ne dorim să mergem și mai departe. Asumăm că justiția este un serviciu public. Dincolo de misiunea lor esențială de a face dreptate, instanțele trebuie să se asigure că cetățenii vor primi o soluție rapidă și echitabilă, fără să aștepte ani la rând răspunsuri în cele mai simple dosare. În acest moment, procesele durează și mai mulți ani, începând cu o lungă perioadă de citare a părților, continuând cu termene stabilite, de obicei, o dată pe lună și finalizându-se cu amânări repetate ale pronunțării hotărârii și redactarea acesteia pe parcursul mai multor luni.

Poate cea mai importantă cauză a acestei situații de fapt este supraîncărcarea instanțelor și a judecătorilor: aproximativ 4.000 de judecători trebuie să soluționeze anual peste două milioane de dosare. Implicit, se poate spune că fiecare judecător soluționează aproximativ 500 de dosare pe an. O astfel de încărcare duce nu doar la termene inacceptabil de lungi, ci poate afecta chiar temeinicia soluțiilor.

Cauza principală este generată de numărul foarte mic de magistrați care intră anual în sistemul de justiție, în timp ce ieșirea din sistem a fost încurajată în ultimii ani prin măsuri precum pensionarea la vârste mult prea reduse. Spre exemplu, după ultimul examen anual de titularizare în magistratură, au fost repartizați pe posturi 196 de noi magistrați, deși la ultima evaluare în sistem erau peste 670 de posturi libere.

La prelungirea judecării litigiilor contribuie, de asemenea, sistemul mult prea complicat de calculare și achitare a taxelor judiciare (mai multe termene ale procesului sunt adesea pierdute doar pentru stabilirea cuantumului taxei de timbru).

Măsuri din programul Alianței USR PLUS pentru Justiție:

-Desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție. În contextul în care au existat doar cazuri izolate de corupție în rândul judecătorilor și procurorilor, înființarea unei structuri specializate, având o competență care se raportează la calitatea persoanelor și nu la natura faptelor, este nejustificată și lezează prestigiul profesiei de magistrat, prin inducerea ideii că fenomenul criminalității ar fi larg răspândit în această categorie profesională. Un astfel de corp reprezintă de asemenea un mijloc de intimidare a magistraților și un mod de izolare a acestora în raport cu cetățenii obișnuiți. USR PLUS se opune întru totul existenței unei astfel de structuri și consideră că trebuie să fie repuse în vigoare dispozițiile anterioare privind competența de investigare a infracțiunilor săvârșite de către magistrați.

-Întărirea DNA şi DIICOT. Luarea unor atribuții ale DNA referitoare la corupția din justiție, precum şi o serie de decizii CCR neurmate de adaptarea adecvată a legislației au condus la o încetinire a activității DNA. Este necesară o refacere a competențelor DNA cu privire la corupția din justiție. De asemenea, este necesară asigurarea suportului logistic și uman pentru ambele instituții: mijloace tehnice pentru interceptări, suplimentarea schemei de personal (ofițeri de poliție, procurori, personal auxiliar). Avem în vedere și asigurarea cadrului unei bune și eficiente colaborări cu instituția procurorului european.

-Reevaluarea modificărilor aduse Codului penal și Codului de procedură penală. Perioada 2017 – 2019 a presupus modificarea normelor penale și de procedură penală după bunul plac al politicienilor ce făceau parte din majoritatea parlamentară, astfel încât să fie soluționate favorabil dosarele ce îi priveau în mod direct. De la redefinirea unor infracțiuni, așa cum este cazul abuzului în serviciu, sau dezincriminarea altora, așa cum s-a întâmplat cu neglijența în serviciu, și până la limitarea mijloacelor organelor de urmărire penală, prin eliminarea posibilității folosirii unor categorii de probe în cadrul procesului penal, dispozițiile adoptate de PSD-ALDE au avut natura de a îngreuna și chiar de a face imposibilă identificarea și pedepsirea unui număr semnificativ de infractori. Soluția este reanalizarea tuturor acestor dispoziții, pe baza unor dezbateri transparente și deschise publicului, astfel încât activitatea de combatere a infracționalității să devină din nou una eficientă. Ne angajăm să inițiem astfel de dezbateri alături de profesioniști ai justiției penale și să revizuim rapid modificările aduse legislației penale de către PSD-ALDE.

-Informatizare. Perioada pandemiei a obligat instanțele să devină mai deschise către utilizarea mijloacelor electronice de comunicare. Această abordare trebuie continuată. Comunicarea actelor procesuale trebuie să poată fi realizată online, toate dosarele trebuie să devină integral accesibile de la distanță, iar părțile să poată încărca pe o platformă electronică actele aferente litigiului. Măsura va genera o scurtare semnificativă a termenelor, evitându-se disputele privind corecta citare sau comunicare a actelor. Să ne gândim doar că cele mai întâlnite cauze de amânare privesc citarea greșită sau necesitatea de a lua la cunoștință actele depuse prea târziu la dosar. Astfel de cauze vor dispărea odată cu implementarea măsurii propuse, ducând la scurtarea semnificativă a duratei judecății.

-Transmiterea online a ședințelor de judecată. La momentul actual, orice persoană are acces în sala de judecată, însă numai în limita locurilor din sală. Dacă ne dorim să transparentizăm cu adevărat actul de judecată, este necesar ca ședințele să poată fi urmărite de orice persoană interesată. Sălile de judecată sunt deja dotate cu aparatură precum microfoane și camere video, nu există niciun motiv pentru a fi în continuare forțați să urmărim posturile de știri pentru a afla ce se întâmplă în marile dosare. Cu un efort minim din partea autorităților, toți cetățenii vor putea urmări în direct orice proces public.

-Mai mulți judecători. Un număr mai mare de absolvenți ai Institutului Național al Magistraturii trebuie să intre în sistemul judiciar în fiecare an. Calitatea viitorilor magistrați nu este dată de un examen mult prea dificil la admitere, ci de buna pregătire primită în cadrul Institutului Național al Magistraturii. Simultan, vom elimina sistemul pensionărilor anticipate din Justiție. Chiar dacă magistrații sunt subiectul diferitelor limitări și restricții, acest lucru nu trebuie să fie compensat printr-o pensionare anticipată.

-Achitarea simplificată a taxei judiciare de timbru, prin înființarea de puncte de plată la sediile tuturor instanțelor, astfel încât să nu mai fie necesare drumuri suplimentare la bancă sau la administrația finanțelor locale. Susținem, de asemenea, lansarea unei platforme online și a unei aplicații pentru telefoanele mobile, care să elimine inclusiv necesitatea depunerii la dosar a chitanței doveditoare.

-Restructurarea circumscripțiilor judecătoriilor în funcție de volumul de muncă existent. La acest moment, în România există judecătorii cu peste 80 de judecători, precum cele din orașele foarte mari, și judecătorii cu până la trei judecători, în special în mediul rural. O astfel de organizare presupune o distribuire ineficientă a costurilor administrative și a resursei umane, dar și o distribuire inechitabilă a volumului de muncă. Restructurarea circumscripțiilor judecătoriilor va permite ca mai multe instanțe mici, lipsite de activitate, să poată fi eliminate, iar judecătorii activi în cadrul acestora să își desfășoare în continuare activitatea în cadrul instanțelor subdimensionate ca personal.

-Mecanisme alternative de soluționare a litigiilor. Ne propunem să încurajăm utilizarea medierii și arbitrajului, fără ca ele să devină obligatorii. Apelul la mediere sau arbitraj poate conduce la degrevarea instanțelor ordinare și poate genera, în același timp, rezultate mai rapide pentru justițiabili.  Pentru a înlătura reticența justițiabililor de a apela la astfel de mecanisme, cauzată în primul rând de costurile ridicate, Statul român poate lua în calcul susținerea unei părți a cheltuielilor specifice arbitrajului, precum și facilitarea soluționării pe calea arbitrajului a unui număr cât mai mare de litigii, nu doar a celor comerciale.

 Beniamin Todosiu
Candidat USR PLUS pentru Camera Deputaților

Acest material a fost comandat de Partidul Uniunea Salvați România (parte a alianței electorale „Alianța USR PLUS”) și distribuit de operatorul economic SC UNIREA PRES SRL, portal online https://ziarulunirea.ro, Cod unic de identificare: 11200021

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI