Topul celor 10 evenimente fiscale ale anului 2011

Dintre cele mai importante evenimente, în plan fiscal, care vor marca acest an amintim cele aproape două miliarde de euro care vor veni în ţara noastră de la FMI, în lunile următoare, plus un nou acord la orizont în primăvară, noi condiţii pentru concediul maternal şi indemnizaţia de creştere a copilului, şi nu în ultimul rând aplicarea legii responsabilităţii fiscal-bugetare. Iată topul celor 10 evenimente din finanţele publice: 1. Acordul stand-by cu FMI se încheie, fiind semnat un nou acord, de tip precautionery. 2. Aplicarea legii responsabilităţii fiscal-bugetare. 3. Salariile de bază din sectorul public vor fi majorate în acest an cu 15 la sută faţă de nivelul din luna octombrie 2010, iar salariul de bază minim brut pe ţară va creşte de la 600 lei la 670 lei. 4. Aplicarea OUG 50/200 privind creditele populaţiei. 5. Concediul maternal şi indemnizaţia pentru creşterea copilului, începând de la ianuarie 2011. 6. Impozitarea veniturilor nejustificate. 7. Formularul unic al declaraţiilor contribuabililor. 8. Microîntreprinderile vor putea opta pentru impozit de 3 la sută pe venit. 9. 2011, an cheie pentru atragerea fondurilor europene. 10. România şi celelalte state membre UE vor intra în mecanismul Semestrului european.
1. Acordul stand-by cu FMI se încheie, a fost parafat pe doi ani, pentru 13,5 miliarde euro, din care România a primit 11,27 miliarde de euro, la care se adaugă împrumutul de la Comisia Europeană de 5 miliarde euro, din care au fost virate până acum 3,5 miliarde de euro. În plus, România a mai primit 300 de milioane de euro de la Banca Mondială, din împrumutul de 1 milion de euro. Ţara noastră mai trebuie să primească până la primăvară alte 1,9 miliarde de euro de la FMI. Potrivit angajamentelor asumate de România: stocul de arierate trebuie să fie de maximum 480 milioane lei la finalul lunii decembrie 2010 şi să ajungă la zero până în aprilie 2011; deficitul bugetar – maximum 6,8% din PIB la finalul anului, adică 34,65 miliarde lei; venituri la bugetul general consolidat – cel puţin 158 miliarde lei. Noul acord cu FMI de tip precautionery (preventiv) permite ca banii să fie accesaţi în cazul unor situaţii neprevăzute şi va include noi reforme structurale privind forţa de muncă, infrastructura şi investiţiile. Noul acord cu FMI ar presupune suma de 5-6 miliarde de euro, dar valoarea ar putea creşte până la 8 miliarde euro, în funcţie de nevoia de finanţare ce va fi stabilită definitiv în martie 2011.
2. Aplicarea legii responsabilităţii fiscal-bugetare, Legea 69/2010, din 16 aprilie 2010, presupune schimbări esenţiale în gestionarea finanţelor publice: într-un an bugetar nu pot fi aprobate mai mult de două rectificări bugetare şi acestea nu pot fi promovate în primele 6 luni ale anului; nu se pot promova acte normative cu mai puţin de 180 de zile înainte de expirarea mandatului Guvernului, în conformitate cu Constituţia României; totalul cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat nu poate fi majorat pe parcursul anului bugetar, cu ocazia rectificărilor bugetare; până la data de 30 mai a fiecărui an, Guvernul, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice, va aproba strategia fiscal-bugetară pentru următorii 3 ani. Legea bugetului de stat şi Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011 au fost promulgate în 28 decembrie de preşedintele Traian Băsescu, împreună cu Legea salarizării unitare pe 2011, Legea-cadru a salarizării unitare şi Legea de aprobare a Ordonanţei 50/2010, declarate constituţionale de CCR în aceeaşi zi. Strategia fiscal-bugetară se află în prezent în dezbaterea Parlamentului.
3. Salariile de bază din sectorul public vor fi majorate cu 15 la sută faţă de nivelul din luna octombrie 2010, iar salariul de bază minim brut pe ţară va creşte de la 600 lei la 670 lei. Statul are nevoie de 1,4 miliarde de euro în plus pentru majorarea salariilor nete ale bugetarilor şi nu se ştie de unde vor veni aceşti bani. În acelaşi timp, din acest an se va aplica Legea salarizării unitare în sectorul bugetar.
4. Aplicarea OUG 50/200 privind creditele populaţiei, după controverse care au durat luni de zile actul normativ fiind aprobat în Parlament, în condiţiile neaplicării retroactive a acestuia.
5. Concediul maternal şi indemnizaţia pentru creşterea copilului – din ianuarie 2011. Părinţii pot opta pentru una din variantele următoare: un an de indemnizaţie cu plafon maxim de 3.400 lei; doi ani – cu plafon maxim de 1.200 lei. În toate situaţiile, plafonul minim este de 600 lei. Părinţii trebuie să aleagă de la început pe ce variantă merg. Mamele aflate deja în concediu de creştere a copilului nu vor fi afectate de aceste modificări.
6. Impozitarea veniturilor nejustificate, în cazul persoanelor fizice ale căror venituri reale depăşesc cu cel puţin 50.000 lei sumele declarate; acestea vor plăti un impozit de 16 la sută, aplicat la diferenţa dintre cele două valori. Impozitarea va fi aplicată doar dacă diferenţa între situaţia fiscală personală şi veniturile declarate este mai mare de 10 la sută sau 50.000 de lei.
7. Formularul unic al declaraţiilor contribuabililor. Hotărârea privind modelul, conţinutul, modalitatea de depunere şi de gestionare a Declaraţiei privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 897, din 3 decembrie 2010. Persoanele fizice şi juridice vor depune declaraţia lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează impozitul pe venit şi contribuţiile sociale, în format electronic.
8. Microîntreprinderile vor putea opta pentru impozit de 3 la sută pe venit. Persoanele juridice a căror cifră de afaceri reprezintă echivalentul sumei de până la 100.000 de euro şi care au cel mult 9 salariaţi vor putea opta, din acest an, între a plăti un impozit pe profit de 16 la sută şi un impozit pe venit de 3 la sută din cifra de afaceri. Nu vor avea posibilitatea să opteze microîntreprinderile care obţin venituri din activităţi bancare, asigurări, jocuri de noroc, consultanţă şi management.
9. 2011, an cheie pentru atragerea fondurilor europene, în condiţiile în care rata de cheltuire a fondurilor UE aferente perioadei 2007-2010 era la sfârşitul anului trecut sub 15 la sută. Ar fi fost vorba de pierderi dacă fondurile atrase în România la finalul lui 2010 ar fi fost mai mici decât alocarea aferentă anului 2007 (circa 1,275 miliarde euro). Însă intervine un amănunt de ordin tehnic în favoarea României. Comisia Europeană a virat ţării noastre sume în avans de circa un miliard de euro, considerate plăţi, acestea fiind adăugate la fondurile atrase de România. În acest an, pentru a nu pierde fonduri, potrivit regulilor Comisiei Europene vor trebui plătite efectiv beneficiarilor circa 1,85 miliarde de euro (alocarea aferentă anului 2008).
10. România şi celelalte state membre UE vor intra în mecanismul Semestrului european – un instrument adiţional de supraveghere preventivă a politicilor economice şi fiscale ale statelor membre, care oferă garanţia că, din 2011, aceste politici vor fi evaluate de Comisia Europeană înainte de a fi adoptate de statele respective. Principala noutate este extinderea coordonării politicilor şi asupra proceselor bugetare din fiecare stat membru, cu posibilitatea aplicării de sancţiuni mai severe împotriva statelor care încalcă Pactul de Stabilitate şi Creştere. În plus, intră în vigoare şi alte prevederi din noul pachet de supraveghere financiară. (A.D.T.)

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI