Mihail David, președintele PLUS Alba: Provocările Planului european de relansare economică post COVID-19 la adresa României

Mihail David, președintele PLUS Alba: Provocările Planului european de relansare economică post COVID-19 la adresa României

Am citit și auzit cu toții dezinformările care se vehiculează în spațiul public referitor la beneficiile apartenenței României la Uniunea Europeană, dar cetățenii români știu foarte bine faptul că noi, împreună cu celelalte 26 de state membre, suntem a doua forță economică la nivel mondial. Noi suntem reprezentați proporțional cu populația noastră în Parlamentul European, având cea de-a șasea delegație ca număr de eurodeputați. După alegerile din mai 2019, europarlamentarii care provin din PLUS și USR care au obținut încrederea prin vot a peste 2 milioane de români au devenit parte a grupului Renew. Acest nou grup din Parlamentul European este condus de președintele Partidului Libertate, Unitate și Solidaritate (PLUS), Dacian Cioloș, fost Comisar European pentru Agricultură și fost prim-ministru al României, care a devenit astfel cetățeanul român cu cea mai înaltă responsabilitate politică din Uniuea Europeană.

Planul de relansare economică post-COVID-19 al Comisiei Europene, care este echivalentul unui guvern la nivelul Uniunii, numit Next Generation, mizează pe 750 de miliarde de euro, din care 500 de miliarde fonduri nerambursabile (granturi) și 250 de miliarde obținute prin împrumuturi comunitare ce vor trebui rambursate începând cu 2027. La acesta se adaugă 1.100 de miliarde de euro care reprezintă Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. Planul de relansare trebuie însă aprobat de viitorul Consiliu European, care este formar din toți șefii de stat din cele 27 de țări ale Uniunii, președintele Consiliului European și președintele Comisiei Europene, ce va avea loc pe 18 și 19 iunie.

Cadrul Financiar Multianual ar trebui să facă obiectul unui acord politic până în luna iulie, urmând să fie aprobat abia la începutul toamnei. Italia și Spania ar urma să fie principalele beneficiare ale planului de relansare post-COVID 19, urmând să beneficieze de 173, respectiv 140 de miliarde de euro. România, a șasea țară beneficiară, ar putea conta pe 33 de miliarde de euro, din care 19,6 granturi, iar restul, împrumuturi avantajoase, garantate de ratingul triplu A, la care este cotată Zona Euro pe piețele financiare internaționale. Granturi de valori mult mai mici au fost alocate o serie de state cu economii performante precum Danemarca (2,15 miliarde de euro), Belgia (5,48), Olanda (6,75), Austria (4,04), Finlanda (3,46) şi Suedia (4,69). Dirijarea acestor bani către statele membre se va face pornind de la proiectele pe care acestea intenționează să le finanţeze. Până la aprobarea planului, informațiile vehiculate se referă la sume potențiale, pentru că nu toate statele agreează forma actuală a planului. Olanda, Austria, Danemarca și Suedia – supranumiți cei patru “cumpătați” – solicită ca orice formă de ajutor să fie acordată sub forma unor credite și nu sub formă de subvenții și insistă pentru garanții suplimentare, care să prevadă că țările care vor beneficia de ajutoare să facă și reforme. Mark Rutte, premierul Olandei, întreba „de ce țările din Sud nu sunt în măsură să investească în economie la fel ca noi?”. Mai la răsărit, țările grupului de la Vişegrad – Republica Cehă, Polonia, Slovacia şi Ungaria – au formulat și ele obiecții prin vocea premierului ceh Andrej Babis: ”Criteriile acestui fond de relansare sunt croite pe măsura ţărilor care nu au fost suficient de responsabile pe planul datoriei, al disciplinei bugetare sau şomajului”. Din  păcate, între țările țintă ale acestor comentarii se încadrează și România, atât din punct de vedere al investițiilor în economie, cât și al disciplinei bugetare.

Indiferent de structura finală a programelor UE, o problemă pe care România trebuie s-o soluționeze este cea a capacității de absorbție a fondurilor. Paradoxal, deși România a avut o nevoie acută de bani, la capitolul absorbției fondurilor europene este pe ultimele locuri. Astfel, în perioada 2014-2020, la Fondurile Europene Structurale și de Investiții (FESI), Uniunea Europeană a alocat României aproape 31 de miliarde de euro, acești bani putând fi absorbiți până la 31 decembrie 2023. Până în acest moment, România are o rată de absorbție de 36% pentru fondurile FESI, sub media UE, care este de 39%. Dacă se scad prefinanțările, pe care Uniunea Europeană le acordă din oficiu statelor membre, rata de absorbție efectivă, care reflectă cel mai bine performanța absorbției, este de 29%.

Pe scurt, avem bani europeni la dispoziția României pe care nu reușim să îi transformăm în investiții, în schimb avem o dezinformare constantă cu privire la beneficiile României de a face parte din Uniune, iar aceste lucruri trebuie spuse foarte clar.

Intr-un interviu pentru HotNews.ro. din 11 iunie 2020, Dacian Cioloș, propunerea de premier din partea Alianței USR PLUS, a abordat aspecte ca necesitatea unei viziuni clare privind proiectele propuse pentru accesarea fondurilor europene, condiționarea finanțărilor de angajamentele țărilor beneficiare pentru anumite reforme între care și cea a administrației publice, acordul între șefii de stat și de guvern privind sumele acordate.

Planul de relansare economică propus la nivelul Uniunii Europene va da șansa României să participe în calitate de membru la acest nou Plan Marshall de relansare economică. După cel de-Al Doilea Război Mondial la planul de redresare econimică inițiat pentru reconstrucția Europei, România se afla de partea greșită a Cortinei de Fier care se lăsase asupra continentului nostru, cum prea bine a descris Winston Churchill această separare. Astăzi România este ancorată definitive în ceea ce se percepe a fi Civilizația Occidentală, noi suntem azi Uniunea Europeană și împreună cu celelalte 26 de state membre vom reuși să depășim criza sanitară și economică.

Alianța USR PLUS este pregătită să guverneze România într-un mod responsabil, atât la nivel central, cât și la nivel local, iar pentru alegerile care vor urma vom face tot ceea ce ține de noi pentru a informa cetățenii cu privire la programele politice și măsurile pe care le vom lua în interesul nostru, al tuturor, pe plan national și la nivelul Uniunii Europene.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI