Avem potenţial agricol, dar importăm jumătate din alimentele pe care le consumăm

Deşi agricultura ţării noastre ar putea să asigure necesarul pentru populaţie, fiind eliminate astfel importurile, iată că guvernanţii nu iau în calcul această variantă. Chiar dacă avem peste 9 milioane de hectare de teren agricol, la care se adaugă alte 3 milioane hectare nelucrate, importăm cam jumătate din alimentele care se găsesc în pieţele şi magazinele alimentare. Am ajuns să mâncăm roşii olandeze sau turceşti şi usturoi chinezesc, dar şi carnea de porc din Germania. Paradoxal, exportăm mazăre şi lapte în ţări vecine, dar importăm aceleaşi produse. Spre exemplu, în 10 luni din anul care a trecut, importurile de produse alimentare s-au ridicat la 3,8 miliarde de euro, în timp ce în întreg anul 2009 importurile de alimente au totalizat 3,7 miliarde de euro. Am observat cu toţii că orice scumpire a alimentelor pe piaţa internaţională se „simte” şi la noi, cei care cumpărăm alimentele din import. Ţara noastră se află pe locul 12 în lume într-un top al vulnerabilităţii la creşterea preţului alimentelor, asta după ce anul trecut preţurile alimentelor la nivel mondial au crescut alarmant din cauza recoltelor slabe, a cererii tot mai mari din China şi a problemelor din Rusia. La grâu preţul a „sărit” cu 91 la sută, la porumb cu 57 la sută, iar la zahăr cu 32 la sută. Care sunt alimentele la care trebuie să ne aşteptăm la scumpiri? Evident că este vorba de cele la care sunt consemnate cele mai mari importuri: carne de porc, legume şi fructe. Anul trecut am importat 162 de mii de tone de carne de porc, în valoare de 250 de milioane de euro, chiar dacă România este una dintre ţările cu cel mai mare potenţial în domeniu. Cu toate acestea, în ultimii doi ani mai bine de jumătate din fermele de porci s-au închis din cauza importurilor ieftine de carne de porc din ţările vecine. Pentru că ţara noastră are interdicţie la exportul de carne de porc, fermele de porci nu reuşeau să valorifice această posibilitate. Cele mai mari cantităţi de importuri se regăsesc în legume şi fructe. Deşi cândva eram recunoscuţi pentru merele produse, doar în primele 10 luni din 2010 am importat mere, pere şi gutui în valoare de 14 milioane de euro. La legume situaţia se prezintă la fel. Am importat roşii în valoare de 7,2 milioane de euro, dar şi morcovi, napi şi sfeclă roşie de 7,02 milioane de euro. Pare de necrezut dar ţara noastră este pe primul loc în Europa în privinţa suprafeţei cultivate cu porumb şi pe locul trei la cea însămânţată cu cartofi, dar apelăm la importuri! În primele zece luni ale anului trecut a ajuns în ţara noastră porumb în valoare de 69 de milioane de euro şi cartofi de 9 milioane de euro. Deşi suntem pe primul loc în UE la suprafaţa cultivată cu porumb (27,4 la sută din total), ne aflăm pe locul doi la producţia obţinută. Înaintea noastră este Franţa, care cultivă doar jumătate din suprafaţa din România. Chiar dacă avem soluri fertile pentru culturile de cereale, ceea ce recoltăm merge la export, fiind nevoiţi să importăm grâu pentru pâine şi alte cereale pentru hrana animalelor. Aşa se face că în primele zece luni din 2010 am exportat grâu în valoare de 313 milioane de euro, iar importurile au totalizat 93 de milioane de euro. Nici în ceea ce priveşte laptele şi smântâna situaţia nu se prezintă mai bine, ţara noastră importând peste 94.000 de tone. Dar să vedem de unde provin alimentele care se află pe mesele românilor. O mare parte din cartofi şi mere sunt din Polonia sau Turcia, iar vestiţii pepeni de Dăbuleni au fost înlocuiţi cu cei din Egipt şi Grecia. Ardeii excesiv de graşi şi varza ajung în ţara noastră din Belgia şi Olanda, iar o cantitate importantă de grâu este importată din Ungaria.              Adriana Durigă

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI