Alba Iulia se modernizează în doi ani din fonduri europene, cât în zece pe banii proprii

– Domnule primar, a devenit o obişnuinţă să avem la fiecare început de an un dialog în care să concluzionăm activitatea anului precedent şi să vedem care sunt temele administrative care vă vor preocupa cu precădere în acest an.
– Da, nu mai există niciun dubiu, anul 2010 a fost un an de excepţie prin finalizarea şi semnarea a 37 de contracte de finanţare a unor proiecte edilitare cu o valoare totală de 123 de milioane de euro. Toate investiţiile pe care le susţinem financiar prin aceste proiecte vor creşte calitatea vieţii în municipiul nostru, vor crea 700 de noi locuri de muncă, vor sprijini firmele locale, mai ales pe cele din domeniul construcţiilor… Asta e, marea majoritate a proiectelor pe care o administraţie publică, deci şi noi, le putem dezvolta sunt proiecte edilitare, deci avem ca executanţi firme din domeniul construcţilor. Ca să revin la beneficiile care decurg din aceste proiecte mai adaug crearea de parcuri şi zone verzi, piste de biciclete…
– Înţeleg că 2010 a fost anul semnării contractelor de finanţare, iar implementarea acestor proiecte începe în acest an.
– În linii mari aşa este, dar avem şi câteva proiecte la care s-a lucrat efectiv şi anul trecut şi care vor fi finalizate şi recepţionate în acest an. Unul dintre ele albaiulienii l-au putut deja admira parţial. Mă refer la reabilitarea şanţurilor Cetăţii Alba Carolina, un proiect cu o valoare de 47,5 milioane de lei, care are ca termen limită de realizare luna aprilie 2011. Tot în 2011 se va finaliza reabilitarea şi modernizarea Căminului pentru Persoane Vârstnice Alba Iulia, reabilitarea reţelei de canalizare şi apă potabilă din piaţa Iuliu Maniu şi din zona magazinului Unirea, consolidarea străzii Victoria din Oarda de Sus, dar şi un proiect foarte drag nouă, dar care a trecut prin multe peripeţii birocratice până să reuşim să-l realizăm, mă refer la proiectul prin care asigurăm o parte importantă din energia electrică utiilizată din surse neconvenţionale (panouri fotovoltaice) pentru patru imobile în care-şi desfăşoară activitatea instituţii administrate de Primăria Alba Iulia – Direcţia de Programe, Căminul pentru Persoane Vârstnice, Centrul de Zi pentru Persoane Vârstnice şi Colegiul Tehnic „Dorin Pavel”. El va însemna pe de o parte o economie la bugetul local prin reducerea substanţială a facturilor la utilităţi, iar pe de altă parte un exemplu pentru albaiulienii preocupaţi de utilizarea energiei verzi. Eu sper să trecem pe răbojul proiectelor finalizate în 2011 şi pe cel care priveşte reabilitarea şi modernizarea a 24 de străzi din oraşul de jos, un proiect care a demarat deja foarte bine. El are temenul limită în luna aprilie 2012, dar după cum am văzut că s-au mişcat constructorii deja cred că vor reuşi devansarea acestui termen.
– Cum spuneaţi, implementarea majorităţii proiectelor pentru care aveţi acum asigurată finanţarea va începe în acest an. La ce să se aştepte albaiulienii?
– Toate aceste investiţii sunt urmarea solicitărilor albaiulienilor şi de acea eu cred că ei înţeleg foarte bine că ele nu se pot realiza fără deranj mai cu seamă că pe lângă proiectul amintit deja cu reabilitarea străzilor din oraşul de jos vor demara lucrările la alte trei proiecte de infrastructură extrem de importante pentru municipiul nostru: modernizarea pasajului peste calea ferată de la intrarea în Alba Iulia dinspre Sebeş, o lucrare ce vine în continuarea celei care a vizat reparaţia capitală a podului peste Mureş şi modernizarea celorlalte două intrări în Alba Iulia, cea dinspre Munţii Apuseni pe strada Zlatnei şi cea dinspre Teiuş pe strada Al. I. Cuza. Vreau să precizez că această din urmă lucrare include şi reparaţia capitală a pasajelor peste calea ferată şi a podului peste râul Ampoi. Acum ne aflăm în faza de contractare a execuţiei pentru cel de-al doilea mare proiect de infrastructură care are în vedere Cetatea Alba Carolina – reabilitarea străzilor, aleilor, parcurilor din interiorul fortificaţiei şi cred că în curând vom putea începe lucrările şi la acest proiect. În ce priveşte proiectul de refacere a laturii de vest a Cetăţii contractul de finanţare a fost semnat în luna noiembrie 2010 şi urmează să demarăm procedurile de licitaţie pentru execuţie. După cum se vede vom lucra cam peste tot dar ne vom strădui să respectăm cu stricteţe graficele de realizare şi să identificăm soluţii de trafic care să uşureze cât mai mult situaţia. Toate acestea trebuie făcute. Este o şansă unică mai cu seamă că soluţiile oferite de constructori vor face ca în următorii 50 de ani să nu mai fie nevoie de un asemnea deranj în Alba Iulia. Mai avem în faza semnării contractului de finanţare un proiect foarte important şi care, nu va produce niciun fel de deranj în oraş. este vorba despre un proiect în valoare de aproape 11 milioane de lei prin care vom amenaja în scop de agrement dar şi de cercetare o zonă întinsă pe Valea Popii (Dealul Mamut), respectiv Parcul dendrologic „Dr. Ioan Vlad” şi zona adiacentă.
Mă bucur că pot spune că suntem în faţa unei promisiuni onorate. Eu am promis că vom rezolva toate aceste lucruri şi ne-am şi depăşit angajamentele pentru că avem mult mai multe proiecte decât cele amintite acum. Revin la problema finanţării proiectelor noastre şi vreau să subliniez că pentru cele mai multe şi mai costisitoare am accesat fonduri europene sau guvernamentale, deci nu folosim bugetul oraşului, astfel încât banii albaiulienilor vor fi direcţionaţi spre alte lucrări. Din cei 123 de milioane de euro contractaţi 98 la sută sunt fonduri europene şi guvernamentale şi doar 2 la sută bani de la bugetul local pentru că trebuie să existe şi o parte de cofinanţare din partea beneficiarului, adică a municipiului Alba Iulia. Dacă ar fi fost să finanţăm toate aceste investiţii din banii albaiulienilor realizarea lor ar fi durat cel puţin un deceniu, aşa le realizăm în doi ani, pentru că nu v-am spus dar majoritatea acestor proiecte, mai ales cele cu fonduri europene au termen de finalizare anul 2012, eventual prima jumătate a anului 2013 pentru a se încadra în proiecţia bugetară 2008-2013 a Comisiei Europene.
– Există „teme” cărora nu aţi reuşit să le găsiţi finanţarea în cadrul programelor operaţionale 2008-2013? Care?
– Desigur, pentru că nu toate problemele pe care noi le avem de rezolvat s-au putut încadra în structura acestor programe operaţionale. Dar pentru ele am făcut proiecte pe care le-am înscris la concursurile de granturi organizate de guvernul României şi pe care le-am câştigat. Unel au fost deja finalizate şi mă refer la podul peste râul Sebeş la intrarea în Oarda de Jos, amenajarea parcurilor Sfânta Ecaterina şi Zăvoi (Miceşti), sau vor fi finalizate în acest an, cum sunt locuinţe ANL din Cetate, noul imobil al Grădiniţei nr. 15, cel al Grădiniţei nr. 10 şi, un obiectiv foarte aşteptat de albaiulieni, reparaţia capitală a Bazinului Olimpic.
– Spuneaţi că aveţi mult mai multe proiecte decât cele la care ne-am referit deja. Şi ele ţin tot de infrastructură?
– Nu, pentru că deşi marea responsabilitate a unei primării are în vedere crearea şi administrarea infrastructurii, totuşi activitatea noastră nu se reduce numai la atât. Suntem deschişi şi receptivi, dornici să învăţăm din experienţa altor instituţii ale administraţiei publice din întreaga Europă. Pentru asta am dezvoltat proiecte care ne-au adus în compania selectă a unor oraşe precum Liverpool, Berlin, Londra, Sofia, Barcelona şi altele. Suntem promotorii unor măsuri active de ocupare în cadrul unui proiect pe care-l vom derula în acest an şi prin care încurajăm iniţiativa micilor intreprinzători privaţi orientaţi spre afaceri de nişă, care oferă diferite tipuri de servicii care se pliază pe dezvoltarea oraşului. Am consolidat şi relaţia cu vecinii noştri administrativi în cadrul Asociaţiei Intercomunitare de Dezoltare Alba Iulia şi ca urmare am câştigat câteva proiecte europene cu caracter social aflate deja în implementare: „Eu nu abandonez şcoala”, „Strategia de Dezvoltare Socială a AIDA” şi „Strategia de Dezvoltare Durabilă AIDA”. Dar probabil cel mai important câştig din această asociere este până la acest moment crearea unui sistem metropolitan de transport public modern. Societatea de Transport Public Alba Iulia va investi în modernizarea principalului nod de transport auto, autogara recent achiziţionată de ei. Să nu uităm că anul 2010 a fost anul în care STP a luat un avans considerabil faţă de alţi operatori de transport local din ţară prin implementarea de soluţii de transport moderne şi servicii conexe de genul cartelelor magnetice, sau al achiziţionării tichetului de călătorie şi prin SMS. Suntem acum la capitolul transport public un oraş modern cu multe peste media din România.
– Pentru alocarea de fonduri structurale 2008-2013 depunerea de proiecte s-a cam încheiat. Mai sunt totuşi deschise axe pe care se mai pot depune şi dacă aveţi astfel de intenţii. Care ?
– Este foarte adevărat că grosul fondurilor disponibile în această alocare bugetară s-au cam contractat, Alba Iulia primind eticheta de „oraş campion” în acest domeniu. Nu ne vom culca pe lauri şi vom încerca să să mai obţinem bani din accesarea economiilor rezultate pe diverse axe şi domenii de intervenţie. Vreau să vă spun că ne preocupă şi un alt mod de finanţare – parteneriatul public-privat. Pe această cale dorim amenajarea Ştrandului Schit, construirea unui parc de distracţii şi a unei Săli polivalente. Un exemplu bun de colaborare între administraţie şi zona privată este cel cu Grup Corint în cadrul căreia am pus baze soide pentru modernizarea Cetăţii Alba Carolina şi transformarea ei într-un obiectiv turistic de excepţie. Pentru acest parteneriat public-privat am primit şi Trofeul „10 pentru România”. Şi pentru că iată am ajuns la distincţii primite în anul 2010 vreau să amintesc Premiul Intergraph pentru debut geospaţial (în cadrul unui proiect care-şi propune implementarea sistemului GIS în vederea unui cadastru eficient) dar şi o distincţie de suflet venită din cel mai vechi oraş înfrăţit cu Alba Iulia, Arnsberg.
– Ieşind din sfera proiectelor fie ele europene sau cu finanţare guvernamentală, care sunt principalele probleme de rezolvat în anul 2011?
– Avem pe agendă rezolvarea problemei parcărilor, demararea construcţiei unei noi creşe, dezbaterea publică a Planului Urbanistic Zonal „Centrul Civic”. Începând cu luna februarie vom organiza întâlniri trimestriale cu preşedinţi asociaţiilor de proprietari pentru a afla problemele lor şi a le găsi soluţii… Vom sprijini în continuare activităţile culturale şi sportive şi vom organiza evenimente importante cum este Congresul Mondial de Turism Rural. Recent am început discuţiile cu Agenţia Naţională pentru Locuinţe pentru construirea a încă 680 de unităţi locative pe un teren preluat de la Ministerul Apărării Naţionale.
– Una dintre acuzele care vi se aduc este că nu vă preocupă prea mult crearea de noi locuri de muncă în Alba Iulia prin sprijinirea de firmelor existente sau instalarea la Alba Iulia de noi investitori. Care este situaţia?
– O aiureală, cum altcumva pot să o calific? Primăria nu poate crea în mod direct locuri de muncă. Dar, numai prin proiectele promovate,
v-am spus deja, se creează 700 de locuri de muncă. Nu le creăm noi direct, ci firmele care realizează proiectele, dar dacă noi nu am fi gândit, scris, şi câştigat aceste proiecte ei nu ar fi putut crea locurile de muncă. Lucrurile trebuiesc privite în ansamblul lor. Or, cei care mă acuză de lipsă de interes faţă de forţa de muncă din Alba Iulia şi chiar din judeţ sunt fie lipsiţi de capacitatea de analiză şi înţelegere superioară, fie sunt implicaţi politic şi chiar dacă înţeleg cum stau lucrurile manipulează opinia publică. Am sprijinit întotdeauna firmele indiferent că sunt din sectorul de stat sau din cel privat şi am făcut tot ce mi-a stat în putinţă pentru a le ajuta să păstreze locurile de muncă sau să creeze altele noi. Şi, repet, am făcut asta pentru agenţi economici din tot judeţul.
Ne preocupă şi atragerea de investitori în special în Cetate şi în Zona de Dezvoltare, după modelul celei mai serioase investiţii de până acum de aici, cea realizată de Supremia, care a inaugurat noua fabrică de condimente şi aditivi alimentari la Alba Iulia chiar la sfârşitul săptămânii trecute. Am alcătuit pachete de marketing motivante. Vizăm în primul rând companii cu activitate în domeniul turismului şi conexe, mari retaileri şi firme de logistică. Dezvoltăm colaborarea cu alte oraşe care au ca pol de dezvoltare turismul cultural şi istoric. Vom continua utilizarea şi promovarea brandului turistic al municipiului în cadrul unor campanii ample de promovare a oraşului. Vreau să remarc aici duplicitatea unor consilieri locali ai Partidului Naţional Liberal care pe de o parte propun consens politic pentru dezvoltarea şi promovarea turistică a oraşului dar, pe de altă parte, se opun tuturor proiectelor de acest gen pe care primăria le generează. Eu sper că anul 2011 să le aducă mai multă înţelepciune spre binele cetăţenilor!
– Vă mulţumesc!
A consemnat Anca DINICĂ

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI