RUSALII 2019. Obiceiuri, tradiții și superstiții de Pogorârea Sfântului Duh
Pogorârea Sfântului Duh, Cincizecimea sau Rusaliile reprezintă una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin ortodox, pe care o prăznuim la 10 de zile după Înălțare și la 50 de zile de la Învierea Domnului.
Duminica Rusaliilor este ziua în care, așa cum a propovăduit Iisus Hristos înainte de Înălțarea Sa, Duhul Sfânt s-a pogorât asupra Apostolilor, sub forma unor „limbi de foc despicate”, dându-le putere și înțelepciune divină pentru a transmite Cuvântul Domnului în lumea întreagă.
Ucenicii Domnului au început să vorbească și să rostească rugăciuni în limbile tuturor neamurilor. De aceea, Duminica Pogorârii Duhului Sfânt e considerată ziua întemeierii bisericii creștine, potrivit Libertatea. Denumirea de Rusalii provine de la o străveche sărbătoare din mitologia romană, „Sărbătoarea Trandafirilor” sau „Rosalia”, consacrată cultului morții.
Citește și: mesaje de Rusalii
De aceea, în ajunul acestei sărbători se face pomenirea morților.
În popor, sâmbăta dinaintea Cincizecimii mai este numită și „Moşii de Vară”, „Moşii de Rusalii” sau „Moşii cei Mari”. În această zi se dau de pomană vase de lut sau de porţelan, căni, străchini şi vase de lemn, împodobite cu flori şi umplute cu lapte, vin sau apă. Se curăță și se împodobesc mormintele cu flori de tei și frunze de nuc. Tradiţia spune că la Moşii de vară toţi morţii se duc pe Valea cu Dor, unde fiecare găseşte bucatele primite de pomană până la Rusalii. Cine nu găseşte pomană se retage trist în mormânt, ţinând în braţe crengi cu flori de tei.
Această sărbătoare nu are o dată fixă, ea depinde întotdeauna de data la care se stabilește sărbătoarea Învierii Domnului. Prima zi de Rusalii 2019 va fi sărbătorită duminică, 16 iunie, iar cea de-a doua luni, 17 iunie. Aceste zile au fost declarate în mod legal nelucrătoare, conform calendarului zilelor libere, astfel că românii se pot bucura de un weekend prelungit.
A doua zi de Rusalii este trecută în calendarele românești ca sărbătoare a Sfintei Treimi.
În popor, acestea erau considerate niște ființe malefice, asemenea ielelor, care trăiau în văzduh sau în pădure. Se spune că pe acolo pe unde umblă sau dansează atrag boli și necazuri, iar pământul este pârjolit și neroditor. Cel care călcă pe unde trec ele, se îmbolnăvește grav de o boală numită în limbaj popular „luat de Rusalii”, cum ar fi să își piardă mințile. Dacă se întâmplă să fie văzute, sau auzite de cineva, acela nu trebuie să se mişte sau să le vorbească. Pentru a nu atrage pedeapsa Rusaliilor, oamenii trebuie să respecte zilele de sărbătoare. Conform credinței populare, și cei care dorm sub cerul liber sau iau noaptea apă de la fântână stârnesc furia zânelor rele. Pentru a scăpa de ele, credincioșii puneau la porți ramuri verzi de tei sau nuc sfințite la biserică. Se spune că, păstrate peste vară, crenguțele plantelor apără gospodăria de furtuni, fulgere și grindină. Ele sunt considerate chipul darurilor Duhului Sfânt. De asemenea, remediile pentru bolile luate de Rusalii sunt descântecele, cititul din cărți la mânăstire sau jucatul în hora Călușarilor. În unele zone ale țării, femeile obișnuiau să stea la răspântii pentru a spăla picioarele trecătorilor cu apă în care puneau frunze de nuc.
Ce să nu faci de Rusalii 2019
*Să nu lucrezi, deoarece aceste spirite pedepsesc pe oricine nu cinstește cum se cuvine aceste zile
*Fiind considerate zâne ale apelor, nu e bine să te scalzi sau să te apropii de ape, deoarece există riscul de înec
*Nu se iese la câmp și nu se intră în vie
*Nu se merge în sălbăticie, păduri sau la fântâni pentru a te feri de întâlnirea cu ielele
*Nu este bine să te urci în copaci
*Nu trebuie să călătorești departe de casă
*Nu trebuie să te cerți cu cineva
*Nu se mai culeg ierburi de leac timp de nouă săptămâni.
Sursa: unica.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
23 noiembrie 1940: România a semnat aderarea la Pactul Tripartit, alături de Germania, Italia și Japonia. Ce se urmărea prin acest act
23 noiembrie 1940: România a semnat aderarea la Pactul Tripartit, alături de Germania, Italia și Japonia. Ce se urmărea prin acest act La data de 23 noiembrie 1940 a avut loc aderarea României la Pactul Tripartit. Generalul Ion Antonescu, şeful statului român între 1940-1944, a semnat, la Berlin adeziunea României la Pactul Tripartit împotriva Uniunii […]
Secțiune Articole Similare
-
Sportacum 5 zile
Sâmbătă, CIL Blaj – Metalurgistul Cugir, ultimul derby „de Alba” al anului | Vineri, pe „Cetate”, CSM Unirea – meci în nocturnă, CSU Alba Iulia, deplasare la Dej
-
Sportacum 2 zile
CIL Blaj – Metalurgistul Cugir 2-2 (0-0) | Ultimul derby „de Alba” al anului, nedecis
-
Opinii - Comentariiacum 5 zile
21 noiembrie, Ziua Mondială a Salutului. Cel mai popular cuvânt de salut este „Hello”
-
Opinii - Comentariiacum 5 zile
21 Noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Tradiţii şi superstiţii de Sărbătoarea Luminii
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
23 noiembrie 1940: România a semnat aderarea la Pactul Tripartit, alături de Germania, Italia și Japonia. Ce se urmărea prin acest act
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
23 noiembrie – Zborul Marii Uniri: Povestea aviatorului mort în anonimat, care a zburat la -40 de grade cu documentele Marii Uniri de la 1 decembrie 1918