Rămâi conectat
!-- Spot PNL - Parlamentare 2024 --> PNL - Alegeri Parlamentare 2024

Opinii - Comentarii

În 2 martie, praznicul Moșilor de iarnă sau Sâmbăta morților. Tradiții, obiceiuri, superstiții

Ziarul Unirea

Publicat

în

PSD - Alegeri Parlamentare 2024
USR - Alegeri Parlamentare 2024

Moșii de iarnă sau Sâmbăta morților are loc anul acesta pe 2 martie. În această zi, în toate bisericile se va săvârşi Sfânta Liturghie, urmată de Slujba Parastasului pentru cei adormiţi. Slujbe de pomenire se săvârşesc şi în cimitire, la mormintele celor dragi.

Praznicul Moşilor de Iarnă cinsteşte memoria rudelor şi prietenilor noştri trecute de ultimul hotar al vieţii pământeşti. Biserica rânduieşte astfel de momente de reculegere, pentru că nu vede în moarte sfârşitul existenţei omului. Cuvântul “moşi” vine de la “strămoşi”, şi se referă la persoanele trecute la cele veşnice. Cu apelativul “moşi” sunt numiţi nu doar morţii, ci şi principalele sărbători ce le sunt consacrate, precum şi pomenile făcute pentru ei. Din zilele de Moşi amintim: “Moşii de primăvară” (de Macinici), “Moşii de vară” (sâmbăta dinaintea Rusaliilor), “Moşii de toamnă” (în prima sâmbătă din luna noiembrie), “Moşii de iarnă” (sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne).

 Festival de Romania 2024

*Cinstirea rudelor trecute la viaţa de Dincolo

Pentru praznicul Moşilor de Iarnă se pregătesc toţi creştinii, săraci sau bogaţi, fiecare după posibilităţile sale materiale. În ziua Moşilor de Iarnă, dar şi în toate sâmbetele dedicate pomenirii morţilor până la Sfintele Paşti, creştinii păstrează legătura cu cei dragi, plecaţi la viaţa de Dincolo, prin participarea la slujbele de comemorare, prin rugăciuni, prin milosteniile pe care le fac pentru cei adormiţi din familia lor.

Cinstirea rudelor răposate se manifestă şi prin îngrijirea permanentă a mormintelor. De la căpătâiul celor adormiţi nu trebuie să lipsească Sfânta Cruce, candela, florile proaspete presărate sau semănate pe mormânt sau în jurul acestuia. Vasele cu tămâie şi lumânările reprezintă, de asemenea, ofrande prin care-i cinstim pe cei plecaţi la viaţa veşnică.

În tradiţia ortodoxă, în ziua praznicului se aduc la biserică, pentru a fi sfinţite, coliva, prescurea şi o sticlă de vin. De asemenea, se sfinţesc vase cu mâncare şi pachete cu alimente, pe care rudele celor adormiţi le împart după slujba de pomenire, atât săracilor din biserică, cât şi vecinilor, persoanelor sărmane întâlnite la cimitir şi pe stradă, în ziua parastasului.

În Sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne facem pomenirea mortilor, pentru ca în duminica următoare Biserica a rânduit să se facă pomenire de Înfricoşata Judecată şi A doua venire a Domnului la care ne vom înfăţişa toţi. Pentru că mulţi creştini au murit pe neaşteptate şi fără pregătirea sau fără pocăinţa necesară, Biserica face mijlocire pentru toti aceştia, ca să se bucure de fericirea vesnică.

*Sâmbăta, zi de pomenire a celor adormiţi

Sfintii Parinti au randuit ca sambata să se facă pomenirea celor adormiţi, pentru că este ziua în care Hristos a stat cu trupul în mormânt şi cu sufletul în iad, ca să-i elibereze pe drepţii adormiţi. Pe de altă parte sâmbăta e deschisă spre duminică, ziua învierii cu trupul. Duminica este numită şi ziua a opta, pentru că este ziua începutului fără de sfârşit, ea nu va mai fi urmată de alte zile, va fi eternă.

*Moșii de iarnă, tradiţii şi obiceiuri

In popor exista credinta ca, in aceasta zi, sufletele mortilor coboara pe pamant, de aceea se da de pomana mancare gatita, din care se cere ca macar un singur fel sa fie fierbinte, deoarece se crede ca cei decedati se hranesc din aburii fierturilor, in asa fel incat sa le ajunga pentru un intreg an.

Pentru aceasta zi, dupa obiceiurile zonei in care traiesc, gospodinele pregatesc coliva si colaci, piftie, sarmale, ciorba, placinte, fructe si vin, nu sucuri sau bere, si desigur lumanari aprinse. Anul acesta, pe langa bucatele traditionale, crestinii vor imparti, de pomana, si sfintisori sau mucenici, unsi din belsug cu miere de albine si tavaliti prin nuca pisata.

Unii credinciosi nu respecta traditia intocmai si dau de pomana ceea ce i-a placut decedatului mai mult sa manance si sa bea, pe cand vietuia pe pamant, crezand ca in felul acesta sa va bucura mai mult de pomana.

Sursa: realitatea.net


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Publicitate

Știri recente din categoria Opinii - Comentarii

Opinii - Comentarii

26 noiembrie: Masacrul de la închisoarea Jilava. Una din cele mai odioase crime din istoria României

Ziarul Unirea

Publicat

în

26 noiembrie: Masacrul de la închisoarea Jilava. Una din cele mai odioase crime din istoria României “Masacrul de la Jilava” este numele sub care a rămas cunoscută noaptea de 26/27 noiembrie 1940, când un comando al mişcării legionare a executat cu sânge rege 64 de politicieni ce au făcut parte din regimul de autoritate personală […]

Citește mai mult

Secțiune ȘTIRI RECENTE CATEGORII

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Politică Administrație

Opinii Comentarii

Secțiune Articole Similare

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2024 Ziarul Unirea