Troiţa din satul Soharu (Abrud)
Marile sărbători, religioase îndeosebi, sunt respectate şi cinstite de sohăreni, ca fiind momente solemne de primă importanţă. Deşi populaţia din acest sat s-a micşorat foarte mult din cauza dispariţiei unor activităţi vitale din zonă, aşa cum a fost cea a mineritului particular de la Roşia Montană, Bucium, Zlatna, sprijinul material al credincioşilor pentru cheltuielile necesare întreţinerii bisericii şi a cultului religios de aici se menţine, remarcându-se şi unele completări în acest domeniu. Se remarcă în această privinţă introducerea iluminatului electric şi a încălzitului în această biserică. Asta, bineînţeles, pe lângă lucrările şi cheltuielile de întreţinere, de reparaţii, de consolidări ale terenului din amonte, cu ziduri de sprijin etc.
O realizare recentă aici este şi refacerea troiţei din zona de Vest a bisericii, ce fusese deteriorată de timp şi de intemperii. Prin bunăvoinţa şi munca unor săteni harnici şi credincioşi s-a putut reface această troiţă şi a se reda în foarte bune condiţiuni. Se remarcă în această acţiune munca tâmplarului Nicolae Felea, a zidarului Aurel Nariţa, cu fiul său Aurel şi nepoţii Nicolae şi Ioan Nariţa, ajutaţi fiind de Romulus Cioara, crâsnicul bisericii din Soharu. Şindrila din acoperişul troiţei a fost adusă de la Albac, de către conducătorul auto Tiberiu Vesa. Asta spre a se menţine tradiţia acoperirii şi cu şindrilă.
Pentru partea artistică – religioasă s-au lipit pe cruce copii după picturile „Botezul Domnului” de G.M. Tattarescu 1850 – şi „Răstignirea lui Iisus” după icoana de pe iconostasul bisericii, autor Simeon Saltan – 1864 – donaţie Pavel Bidiga în anul 1931, bunicul meu după mamă.
Cheltuielile pentru manopera şi materialele necesare operaţiilor amintite s-au suportat în mare parte de către ing. Ioan Felea lui Ioan, originar din acest sat, precum şi de către cei menţionaţi. Lângă troiţă s-a reaşezat o masă rotundă din piatră rămasă de la moara bătrânului preot Anca, decedat în 1914 şi al cărui mormânt se află în cimitirul bisericii, hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” lângă peretele acesteia. Conform tradiţiei, în 6 ianuarie 2011, de Bobotează, s-a oficiat aici sfinţirea apei de către părintele Petru Corpade, parohul bisericii amintite, cu participarea a peste 40 de credincioşi.
Ioan FELEA, Cluj Napoca
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Cultură Educație
24 aprilie: Începe vernisajul „Materie și Icoană” la Muzeul Municipal „Ioan Raica”. Ateliere de pictare a icoanelor pentru elevi
24 aprilie: Începe vernisajul „Materie și Icoană” la Muzeul Municipal „Ioan Raica”. Ateliere de pictare a icoanelor pentru elevi Din data de 24 aprilie până în 15 mai, sebeșenii dornici vor putea participa la vernisajul „Materie și Icoană”, organizat la Muzeul Municipal „Ioan Raica.” Se vor realiza mai multe ateliere pentru învățarea elevilor vechea tehnică […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 21 de ore
Florii 2024: Ce nume de flori sunt sărbătorite în Duminica Floriilor
-
Opinii - Comentariiacum 21 de ore
Mesaje de Florii 2024. Idei de SMS-uri, urări și felicitări care pot fi transmise prietenilor, rudelor şi colegilor care îşi sărbătoresc onomastica
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
Floriile 2024. Duminica Floriilor Ortodoxe și Catolice 2025, 2026. Obiceiuri, tradiții și superstiții
-
Opinii - Comentariiacum 21 de ore
Mesaje de Florii 2024. FELICITĂRI și URĂRI în Duminica Floriilor pentru apropiați, rude și cunoștințe
-
Opinii - Comentariiacum 5 zile
Cui îi spunem „La mulți ani!” de Sfântul Gheorghe: Nume care se serbează în ziua Sfântului Mare Mucenic, purtătorul de biruință
-
Actualitateacum 14 ore
Sâmbăta lui Lazăr. Obiceiuri și tradiții cu o zi înainte de Florii: Se fac plăcinte cu mere și se dau de pomană