170 de ani de la Marea Adunare de la Blaj. Cuvântarea epocală a lui Simion Bărnuțiu în Catedrala orașului:”Libertatea unui popor este bunul lui cel mai înalt”
În plus, îndemna pe români să lupte pentru independenţă: „Nu vă nemţiţi, nu vă ruşiţi, nu vă unguriţi nici voi, rămâneţi credincioşi neamului şi limbii voastre; apăraţi-vă ca fraţii cu puteri unite în pace şi în răsboi”. „Vorbele lui au răsunat atunci ca profeţiile biblice căzând ca loviturile de trăznet asupra lanţurilor libertăţii noastre, ridicând un imn de slavă naţionalismului liber”, punctează Marin Pop.
Acesta consideră că meritul nepieritor al lui Simion Bărnuţiu este nu numai că a afişat un program politic, ci mai ales că a crezut cu fanatism în el, „arătând calea care trebuia urmată de către români, cu aproape un secol înainte de realizarea lui, la 1 Decembrie 1918. El a anticipat o Europă a naţiunilor pe baza principiului de naţionalitate, o caracteristică esenţială a continentului european în a doua jumătate a secolului al XIX-lea”.
Adunarea Naţională de la Blaj şi-a însuşit întocmai discursul marelui om politic, făcându-l temelia revoluţiei românilor din Transilvania. „Scopul era ştergerea trecutului cu toate mizeriile sale şi întemeierea unei naţiuni române libere, pentru un viitor liber”, subliniază cercetătorul ştiinţific.
Celebrul discurs rostit in 14 mai 1848 in catedrala Blajului, a devenit platforma de gandire a Adunarii de la Blaj din 3 / 15 mai 1848, pe care o va adopta si Avram Iancu in lupta armata. Discursul lui Simion Barnutiu, ce mai mare opera oratorica din istoria romanilor, exprima calitatile de cugetator european ale „aredeleanului de fier”, adeptul ideii ca „fara nationalitate, nu e libertate”.
Adunarea Nationala de la Blaj l-a investit in functia de vicepresedinte al adunarii, continuandu-si activitatea revolutionara ca vicepresedinte ai Comitetului permanent din Sibiu, presedinte al Comitetului Natiunii si al Comitetului de pacificatiune de la Sibiu.
Cu o pregatire juridica inceputa la Sibiu si desavarsita la Viena si Parma, dupa revolutie Simion Barnutiu pleaca la Iasi, unde dupa un profesorat stralucit la Academia Mihaileana, ajunge primul rector al Universitatii Iesene, infiintata de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, la 1860. A tinut cursuri de isotria dreptului roman, de drept natural, public si privat, de logica, psihologie si filosofie, publicand si lucrari in aceste domenii: Dreptul public al romanilor, Psihologia empirica, Logica si altele.
Între anii 1842-1846, secondat de colegii şi elevii care-i împărtăşeau ideile, Bărnuţiu s-a implicat şi prin scrieri şi cuvântări în lupta împotriva atacului masiv al maghiarimii în problema deznaţionalizării românilor din Transilvania. Tot atunci avea loc şi un proces cu episcopul Lemeni, în urma căruia Bărnuţiu şi o parte dintre colegi au fost înlăturaţi din funcţia de profesor, iar unii elevi exmatriculaţi. A plecat la Sibiu, unde l-au şi surprins evenimentele anului revoluţionar 1848, pentru a studia Dreptul la Academia Săsească. Activitatea sa în Revoluţia de la 1848 din Transilvania îl va consacra drept dintre fruntaşi, Bărnuţiu redactând manifeste, proclamaţii, apeluri, scriind articole, semnând acte.
A sfârşit în 28 mi 1864, la locul numit Gorgana, aparţinător satului sălăjean Sînmihaiu Almaşului. Nepotul său, Ioan Maniu, care îl aducea de la Iaşi, mergând să îi aducă un pahar cu apă de la izvor, constată la întoarcere, că unchiul său trecuse la cele veşnice.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
Tradiţia spune că în Joia Mare, numită şi Joia Patimilor, gospodinele vopsesc ouăle în roşu sau în alte culori, după preferinţă. Culoarea roşie este însă cea mai folosită deoarece reprezintă sângele lui Iisus Hristos, răstignit pe cruce, pentru mântuirea omenirii. Se spune că dacă ouăle sunt înroşite în Joia Mare, nu se strică tot anul. […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
Când pică Paștele ortodox și catolic în 2024 și în următorii ani – calendar
-
Opinii - Comentariiacum 16 ore
Obiceiuri, tradiții și superstiții românești de Paște. Credințe și Superstiții de Paște
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
Mesaje de Florii 2024. Idei de SMS-uri, urări și felicitări care pot fi transmise prietenilor, rudelor şi colegilor care îşi sărbătoresc onomastica
-
Opinii - Comentariiacum o zi
Floriile 2025. Duminica Floriilor Ortodoxe și Catolice 2026, 2027. Obiceiuri, tradiții și superstiții
-
Opinii - Comentariiacum 11 ore
MESAJE DE PASTELE ORTODOX 2023. URARI și FELICITARI frumoase de Învierea Domnului
-
Curier Județeanacum 4 zile
Duminica Floriilor – simboluri creştine, obiceiuri şi tradiţii populare